Aromânul Istorie şi Cultură Aromână

Login Register
Acasa » Audio » E » Displaying items by tag: Romania
A+ R A-

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445
Displaying items by tag: Romania

În 1985 poetul aromân Atanasie Nasta publica o antologie de poezie aromână, primul poet selectat fiind Mihail Nicolescu (1835 Târnova, Macedonia/Turcia -1865), cu 3 poezii, a ale căror versiuni româneşti îmi aparţin.

 

1. Sclavulu (Sclavul)

Spune-ňi, bre gione, ocļul de-amură

ţi eşti tine un Armânaşu?

Budzăle-aroşe, muşata-ţi gură,

s'mi alaşi 'nă oară dulţe s'li başu.

(Spune-mi, măi june, ochiul ca mura

ce eşti tu un Aromân?

Buzele roşii, frumoasa-ţi gură,

să mă laşi o dată dulce să le sărut.)

Apelul Comunităţii Române din Coriţa din 1909 – Documente

Am primit de la vărul meu Costel Teja copiile xerox a două documente: un Apel din 1909 al conducerii Comunităţii aromânilor din Corceaua (Korce albanez) referitor la construirea unei biserici comunitare în oraş şi o Procură din 1911 pe numele preotului Haralambie Balamace referitoare la colectarea de fonduri în scopul proclamat cu doi ani înainte. Cele două evenimente aveau loc într-o epocă în care Albania şi Macedonia erau încă ultimele provincii otomane din Balcani, iar aromânii din Balcani se aflau sub jurisdicţia canonică a Patriarhiei ecumenice din Constantinopol/Istanbul, situată în cartierul Fanar din capitala sultanilor. La scurt timp după aceste evenimente comunitare, în contextul războaielor balcanice (1912-1913), preotul H. Balamace avea să fie ucis de antarţii (paramilitarii) greci, pentru că refuzase să oficieze slujba în limba greacă. Andrei Balamace era revizor (inspector) al şcolilor finanţate de guvernul român în imperiul otoman.

 

COMUNITATEA ROMÂNĂ DIN CORIŢA

Comitetul însărcinat cu lansarea listelor de subscripţie pentru strângerea fondului necesar a ridicărei unei biserici româneşti în oraşul Coriţa

APEL

MULT STIMATE DOMNULE,

Comunitatea română din oraşul Coriţa dimpreună cu comunităţile româneşti din împrejurimi formează unul din centrele cele mai importante ale românilor Otomani din Turcia.

Dela înfiinţarea şcoalei româneşti în aceste părţi, conducătorii şi membrii comunităţilor noastre ’şi-au dat toate silinţele ca, cu slabele lor puteri, să’şi poată face datoria faţă de cauza românească. Şi graţia acelor sforţări, causa românească din acest centru – cu toate fluctuaţiunile prin cari a trecut ea – a mers până acum progresând.

Cu deosebire în ultimii anid grea încercare pentru românii din Turcia, când de pe urma samavolniciilor bandelor greceşti şi a terorizmului călugărilor din Fanar, multe centre româneşti au suferit mari pierderi, iar alte comunităţi au fost aproape desfiinţate, românii din acest centru au ţinut sus stindardul nostru naţional – cultural şi, nu numai că ei n’au fost isgoniţi din şcoli şi biserici – cum s’a făcut în alte părţi – ci din contră, românii au reuşit să se facă stăpâni pe şcoli şi biserici în comunele lor şi să dea afară pe partizanii panhelenizmului. Cu alte cuvinte ne permitem să spunem că românii Otomani din acest centru ’şi-au făcut până acum datoria până la un punct oarecare şi sperăm să’şi facă datoria faţă de neam până la urmă.

Pentru ca comunităţile româneşti din acest centru important însă să meargă progresând, aşa cum credem că doreşte fiecare român, se simte absolută nevoie de clădirea unei biserici în oraşul Coriţa.

Dar cum ridicarea acestui sfânt locaş va costa sume mari şi printre românii noştri din aceste părţi nu avem bogătaşi, iar pe de altă bine-făcătorilor noştri, cari fac mari sacrificii pentru întreţinerea cauzei româneşti din Turcia, neputându-şi adresa şi pentru această mare nevoe, înainte de a face ceva din propria noastră iniţiativă, comunitatea noastră a găsit cu cale să adreseze un călduros apel, la toţii bunii români şi amicii românizmului, ca fiecare să ne vie în ajutor pentru clădirea bisericii din Coriţa, care va fi pentru fala întregului românizm.

Spre aducerea la îndeplinire a acestui scop, Comunitatea noastră, în adunarea ei generală din 15 Noembrie a.c. ţinută în localul şcoalei, sub preşedinţia revizorului nostru D-l Andrei Balamace, a dat subsemnaţilor sarcina de a adresa acest apel şi a trimite aci alăturatele liste de subscripţie.

Subsemnaţii, convinşi de evlavia tradiţională a românilor, credem că apelul nostru va găsi ecou în inimele tutulora.

Evlaviei strămoşilor noştri se datoreşte ridicarea atâtor aşezăminte religioase şi culturale; şi nu ne temem de a fi desminţiţi, dacă spunem că ctitorii – aproape ale tutulor mănăstirilor şi bisericilor din Turcia acaparate azi de Patriarhia din fanar, sunt români.

Prin urmare nu ne îndoim, că descendenţii ai acelor plini de evlavie strămoşi, se vor grăbi să răspundă l a apelul nostru ca să putem aduce la îndeplinire acest sfânt scop, pentru care în numele comunităţii Vă mulţumim prin anticipaţie şi Vă vom fi pentru totodeauna recunoscători.

 

10 Decembrie 1909, Coriţa.

 

Preşedintele, Preotul Haralambie A. Balamace

Sub-preşedinte, Nacu N. Cocia

Casier, Spiru Teja

Prim secretar, Alexi Dina A. Vangheli

Al-doilea-secretar, Andrei Nastu

Consilieri-Controlori : Dina Pittu, Vasil C. Chicu

 

N.B. – E cunoscut că şi numele celor cari ajută cu cea mai mică sumă, vor fi pomenite la biserică odatăpe an, când este hramul bisericii.

Procuristul Comunităţii

 

 

Procură

 

Sub-semnaţii, Preşedinte, membri reprezentanţi ai comunităţii româneşti din oraşul Coriţa (Albania) şi membrii în Comitetul de iniţiativă pentru strângerea fondului necesar clădirei unei biserici româneşti în acest oraş, împuternicim pe compatriotul nostru d-l Epaminomta A. Balamace stabilit în România,pentru ca în numele comunităţii pe care o reprezentăm să lanseze liste de subscripţie la toţi bunii români şi toţi bunii creştini şi la toţi amicii cauzei româneşti din Turcia, spre a mări fondul necesar pentru ridicarea unui locaş sfânt în cel mai important centru din Albania pentru Românii Macedoneni, în care să ne putem ruga lui Dumnezeu în limba noastră maternă.

Autorizăm pe d-l Ep. A. Balamace ca, la caz de nevoe să lanseze în numele comunităţii noastre – în acest scop – alt apel după cum va crede D-sa de cuviinţă.

D-l Epaminonda A. Balamace este autorizat ca, în numele comunităţii noastre şi al comitetului de iniţiativă să încaseze sumele subscrise de orice bun român şi creştin, să elibereze chitanţe întărite cu semnătura domniei-sale şi să depue sumele colectate la o casă de bancă din ţară pe numele comunităţii noastre, după cum a procedat şi până acum.

Drept care se dă d-lui Ep. A. Balamace această procură semnată de noi şi întărită cu sigiliul comunităţii noastre.

 

Coriţa, 8 Februarie 1911 unsprezece

 

Membrii din Comitetul de iniţiativă                 Secretar general, Milton Balamaci                         Eforii

 

 

Aplicat sigiliul Preşidenţiei Comunităţii

Româneşti din Coritza                                       Preşedinte, Preotul Haralambie A. Balamace       Aplicat                                                                                                                                                                          

                                                                                                                                                                 Sigiliul Eforiei      

                                                                                                                                                                  Şcoalelor şi

                                                                                                                                                                      Comunităţii

                                                                                                                                                               din Coritza

 

 

ss Alexi Dina Vanghely                                                                                                                     ss Niciu Vastu

’’ Spiru Teja                                                                                                                                        ’’   Nachi D. Faţe

’’ Nacu A. Cocia                                                                                                                                 ’’ Nasta Beciu

’’ Dinu Pitu                                                                                                                                     ’’SpiruF. Balamace

’’ Vasilachi Chiacu                                                                                                                              ’’ Kendra Pipa

’’ Andrea Vastu                                                                                                                              

În 1982 Nicolae Caraiani şi Nicolae Saramandu publicau Folclor aromân grămostean. Antologia cuprinde o listă cu 98 de persoane de la care au fost culese poeziile populare şi obiceiurile vieţii.Poeziile au ca titlu primul vers şi versiunile lor româneşti aparţin lui Nicolae Saramandu. În paranteză sunt trecute numele în stil aromân.


 

ADAM Stere Adam (Dami alu Teia alu Adamu), 32 de ani, Panduru/Tulcea; înregistrare: Bucureşti, 1972 – Dzua n-ti mut eamu/Ziua te priveam (13), Di la Meciu pîn’ la meru/De la Minciu pîn’ la măr (61), S-ducu giuanamea la arîzboiu/Pleacă tinerii la război (309).

ADAM Stere Dan (Dimci alu Teia alu Adamu), 21 de ani, Panduru/Tulcea; înregistrare: Bucureşti, 1966 – O, ţi ni-u doru, lea dado,doru/Măiculiţă, cît mi-e dor (15), Tu trei dzîli di-avgustu/Într-o zi de august caldă (127), Pîduri di la hoarî/Pădure, Pădure (139).

ADAM D. Gheorghe (Ghiorghi alu Dima alu Adamu), 38 de ani, Lopova/Bulgaria; înregistrare: Panduru/Tulcea, 1943 – Dumnidzali-mu, cari ş-cîntî/Doamne, că frumos mai cîntă (34), Dada mea, ţi ni-adraşi/Măiculiţă, ce năpastă (110), Asîrnoaptea n-mi-anghisai/Astă noapte ce visam? (232), Alăi corbe dit nioru/Corbule, ce zbori prin nori (307).

ADAM Stere Gheorghe (Goga alu Teia alu Adamu), 18 ani, Panduru/Tulcea; înregistrare: Bucureşti, 1965 – Ţi ni-u doru, lea dado,doru/Măicuţă,tare mi-e drag (22), Na,na,na, Lena ali dadi /Lenă spune ce ispravă (128).

ADAM T. Mihai (Halciu alu Taşi alu Adamu),29 de ani, Lopova/Bulgaria; înregistrare: Panduru/Tulcea, 1949 – Dzî-l’i, mano, alu fendi/Tatii spune-i,mamă (24), Pri lunî, Mincă, pri lunî/Pe lună, Mincă,pe lună (118).

ADAM Gheorghe Stela (Stela alu Goga alu Adamu), 23 de ani, Stejaru/Tulcea; înregistrare: Bucureşti, 1967 – Gura ta,more lea feată/Gura-ţ dulce,dragă fată (57), S-arupsi steua di n-Searu/În Seres o stea (133).

ADAM Stere Stere (Teia alu Teia alu Adamu), 36 de ani, Lopova/Bulgaria; înregistrare: Panduru/Tulcea, 1943 – Nunta, Înmormântarea; O, lea Tană, scumpă featî/Tană dragă, scumpă fată (98), Du-ni-ti, gione, oarî bunî/Mergi, bărbate, cale bună (152), Tiniru cîpitane/De-unde vii, flăcău vestit (171), Ciudii, lai ciudii/Să vezi,tu, minunăţie (195),Ţinţi dzîli di marţu/Cinci zile de mărţişor (250), Alea, ni-amu pomlu tu uboru/Am în curte un pom frumos (277), Naparti di-Amarea lai/ Peste marea cu talaz (311).

ADAM Stere Teodora (Orcea alu Teia alu Adamu), 33 de ani, Papaceair/Bulgaria; înregistrare: Panduru/Tulcea, 1943 – Naşterea, Nunta, Înmormântarea; Scoal’,lea feată/Scoală, dragă, fată (85), Lele, Doamne, Dumnidzali-mu/Doamne, mi te-oi întreba (310).

ADAM Stere Zoiţa (Iţa alu Teiu alu Adamu), 18 ani, Panduru/Tulcea, înregistrare: Bucureşti, 1965 – Mi-alinai di n-vali ndzeanî/Din vale-n deal mă suii (59), Nî vini ciudii/Zi nenorocită (303).

ARAC Dumitru (Mitra alu Aracu), 67 de ani, Bachiţa/Bulgaria; înregistrare: Bucureşti, 1967 – Nunta, Înmormîntarea, Ntunearicî s-plîscîneascî/Abia că se-ntunecă (46).

Texte aromâne 31: BABANI ALEXANDRA

Miercuri, 18 Ianuarie 2012 11:30

În 1986-1987, Maria Kokka, aromâncă originară din comuna Nea-Zoi din Grecia, a efectuat o cercetare de teren în localitatea natală, în cadrul pregătirii lucrării de diplomă la Facultatea de Litere a Universităţii Bucureşti, supervizată de profesor Liliana Ionescu Ruxăndoiu.


Unul dintre subiecţi a fost Babani Alexandra, de 19 ani, absolventă de liceu, vorbitoare de aromână şi greacă, vocabular redus de franceză, cunoscătoare a alfabetului latin:
Ńi dzăcŭ Babani Alexanδra, estŭ δeca eńa hronon (4), amŭ scîpat (5) liќiu (6), ala n-am tricot iuva. Şi voi s-xanadau (7) ti δefteri (8) oarî. Tora δγivisestŭ (9) acasî, facŭ veveea (10) şi frondistirii (11) ta s-estŭ étimî (12) ti Iuni ţi va s-dau pali (13) exétasi (14), voi s-trecŭ caθiγitrii (1) maθimatiko (2) ta s-mi spuδîxéstŭ (3) s-facŭ unî banî ma bunî di aţa ţi facŭ aţel’ĭ dit hoarî.Şi δγivisestŭ tora acasî. Mi feĉŭ n-hoarî tu dauli di April’ŭ to hil’a eńacosea exinda octo (4). Hoara s-acl’amî Nea-Zoi şi easti unî hoarî nafoarî di Tricolŭ.

(4) δeca eńa hronon ‘’19 ani’’ < gr. δεκα εννια χρονων
(5) amŭ scîpat vb. I, pf. comp., pers. I sg.; scapŭ ‘’a termina’’ (sens în plus faţă de a scăpa’’)
(6) liќiu s.n. ‘’liceu’’ < gr. λυκειο
(7) xana adv. ‘’iar’’ < gr. Ξανα (aici prefix iterativ)
(8) δefteri num. ord. ‘’a doua’’< gr. δευτερη
(9) δγivisestŭ vb. IV, ind. prez., pers. I sg. ‘’a citi’’< gr. διαβάζω
(10) veveea adv. mod. ‘’desigur’’ < gr. βέβαια
(11) frondistiriu ‘’ore de meditaţii la şcoala particulară’’< gr. φροντιστηριο
(12) étimî adj. f. ‘’pregătită’’ < gr. ετοιμη
(13) pali adv. ‘’din nou’’< gr. παλι
(14) exétasi s.f. ‘’examen’’ < gr. εξεταση
(1) caθiγitrii s.f. ‘’profesoară’’ < gr. καθηγητρια
(2) maθimatiko adj. (m. f.) matematician< gr. μαθηματικος
(3) spuδîxéstŭ vb. IV, ind, prez., pers. I sg.; ‘’a studia’’< gr. σπουδαζω
(4) to hil’a eńacosea exinda octo ‘’1968’’ < gr. το χιλια εννιακοσια εξηντα οκτω


Sublinierile din text şi notele de subsol aparţin editorilor. Notele de subsol explică grecismele din aromână. În locul literei ‘’d cu sedilă’’, pe care nu am găsit-o în fontul Arial, am folosit grupul de consoane ‘’dz’’: dzăcŭ.


Versiunea românească îmi aparţine:
‘’Îmi zice Babani Alexandra, am 19 ani, am terminat liceul, dar n-am intrat la facultate. Şi vreau să dau examen de admitere din nou. Acum studiez acasă, fac desigur şi ore de meditaţie la şcoala particular ca să fiu pregătită în iunie ca să dau din nou examen, vreau să devin profesoară de matematică, să studiez ca să  am o viaţă mai bună ca cei din sat. Şi studiez acum acasă. M-am născut în sat la 2 aprilie 1968. Satul se numeşte Nea-Zoi şi este un sat în apropiere de Tricala.‘’



SURSA
Maria Kokka, Liliana Ionescu Ruxăndoiu (editori), Texte aromâne din comuna Nea-Zoi, jud. Tricala (Grecia), Universitatea  Bucureşti, Facultatea de Litere, Bucureşti, 1992, pp. 46-47.

Texte aromâne 32: BABANI ALEXANDRA

Joi, 19 Ianuarie 2012 18:34

În 1986-1987, Maria Kokka, aromâncă originară din comuna Nea-Zoi din Grecia, a efectuat o cercetare de teren în localitatea natală, în cadrul pregătirii lucrării de diplomă la Facultatea de Litere a Universităţii Bucureşti, supervizată de profesor Liliana Ionescu Ruxăndoiu.


Unul dintre subiecţi a fost Babani Alexandra, de 19 ani, absolventă de liceu, vorbitoare de aromână şi greacă, vocabular redus de franceză, cunoscătoare a alfabetului latin:
Cum trecŭ unî dzuuî acasî.
Cînd mi scolŭ tahina, mi scolŭ, véveea (5) nu potŭ s-mi scolŭ singurî, bagŭ satea agudeaşti. Mi scolŭ tahina, stau heamî pi crivati (6) ala nu apufusestŭ (7) ta s-mi scolŭ. Căndŭ mi scolŭ dapoia mutrestŭ avriγîra. Casa easti tutî préii (8), vrea areari. Dzăşŭ prota stai tora s-măcŭ heamî ş-dapoia s-ahurhestŭ di acasî. Negŭ nuntŭ tu cuzinî (9), vedŭ cî mana n-ari faptî trahană. Mi lau, mi ќaptinŭ prota (10), dapoia stau pi trapézi di măcu. Dapoia mi sќipsestŭ (11), voi s-ahurhestŭ di lucre, discl’idŭ tuti firidzli ta s-γinî vimtŭ nuntŭ s-caθîrseascî (12) n-casa şi ahurhestŭ dapoia lau pheatili prota, scolŭ tuti di-mpadi, tinixestŭ (13), arestŭ, sfungîrisestŭ (14), scuturŭ tuti lucrurĭ di nuntŭ di acasî, caδruri (1), tiliorasi (2), psiγiu (3), tuti, dulăќĭ, tuti vrea areari. Dapoia stau heamî di oarî, am bîgat şi casetofonu t as-avdŭ căntiţi ş-caţe lucre si facŭ dadunŭ cu căntiţi. Dapoia  li l’au lucre di nafoarî, ќilimi (4) aţeali, tapăќi şi aşterŭ tutî casa s-u facŭ etimî. Scapŭ di lucru, dapoia facŭ ģela, s-γinî tati, s-γinî mana s-u aflî etimî ta s-mîcăm. Γini dapoia mana, tati, fraţil’ĭ asterŭ mini trapezea ta s-mîcăm, mîcăm tuţĭ dadunŭ. Stu telus (5) bem ş-γinŭ şi bim tuţĭ dadunŭ aco, dapoia cănd scîpăm, mi scolŭ mini, scolŭ trapezea pali (6), lau pheatili (7), tati, mana dapoia fugŭ, negŭ la lucre ţi arŭ el’ĭ, şi mini vas tau acasî, grestŭ dapoia vărî featî. Γini diu stîtemŭ, bim cafei, avdzămŭ căntiţi di la casetofonŭ, fîţemŭ multi, dzîţemŭ şi multi, videmŭ şi vărî casetî la videu, treaţi heamî oarî, discl’idŭ dapoia tiliorasi, videm vărŭ erγŭ (8), stîtem seara, videm tiliorasi pînă arγa (9), ş-dapoia durńimŭ.

(5) véveea adv. mod. ‘’desigur’’ < gr. βέβαια
(6) crivati s.n. ‘’pat’’ < gr. κρεβατι
(7) apufusestŭ vb. IV, ind. prez., pers. I sg. ‘’a hotărî’’< gr. αποφασιζω
(8) préii adv. ‘’în dezordine, dezordonat’’
(9) cuzinî s.f. ‘’bucătărie’’ < gr. κουζινα
(10) prota adv. ‘’înainte’’ < gr. πρωτα
(11) mi sќipsestŭ vb. IV, ind. prez., pers. I sg., ‘’a se gîndi’’< gr. σκεφτομαι
(12) s-caθîrseascî vb. IV, cnj. prez., pers. III sg.; caθîrseascu ‘’a curăţa’’< gr. καθαριζω
(13) tinixestŭ vb. IV, ind. prez., pers. I sg., ‘’a scutura’’< gr. τιναζω
(14) sfungîrisestŭ vb. IV, ind. prez., pers. I sg., ‘’a spăla cu cîrpa pe jos’’< gr. σφουγγαριζω
(1) caδru s.n. ‘’tablou’’ < gr. κάδρο
(2) tiliorasi s.f. ‘’televizor’’ < gr. τηλεοραση
(3) psiγiu s.n. ‘’frigider’’ < gr. ψυγειο
(4) ќilimî s.f. ‘’covor’’ < gr. κιλιμo
(5) stu telus ’’la sfîrşit’’< gr. στο τελοσ
(6) pali adv. ‘’iarăşi’’ < gr. παλι
(7) pheatu s.n. ‘’farfurie’’ < gr. πιάτο
(8) erγŭ s.n. ‘’film’’ < gr. έργο
(9) erγa adv. ‘’tîrziu’’ < gr. αργα


Sublinierile din text şi notele de subsol aparţin editorilor. Notele de subsol explică grecismele din aromână. În locul literei ‘’d cu sedilă’’, pe care nu am găsit-o în fontul Arial, am folosit grupul de consoane ‘’dz’’: dzuuî.


Versiunea românească îmi aparţine:
‘’Cum petrec o zi acasă.
Când mă trezesc dimineaţa, mă trezesc, desigur  nu pot să mă trezesc singură, pun ceasul să sune. Mă trezesc dimineaţa, stau puţin în pat, căci nu mă hotărăsc să mă scol. Apoi, când mă scol, privesc împrejur. Casa este toată în dezordine, trebuie măturată. Am zis ca mai întâi să mănânc puţin şi apoi să încep treaba în casă. Merg în bucătărie, văd că mama n-a făcut păsat. Mai întâi mă spăl, mă piaptăn, apoi stau la masă şi mănânc. Apoi mă gândesc ce am de făcut, deschid toate ferestrele ca să intre aer proaspăt să aerisească casa şi încep apoi să spăl farfuriile mai întâi, ridic covoarele de jos, le scutur afară, mătur, spăl cu cârpa pe jos, scutur toate lucrurile din casă, tablouri, televizor, frigider, toate, dulapuri, toate trebuie şterse. Apoi stau puţin, pun casetofonul să ascult muzică şi fac treabă cu muzică. Apoi iau lucrurile de afară, covoarele, preşuri şi le aştern ca să fie casa aranjată. După ce termin curăţenia, fac mâncare, să vină tata, să vină mama, să găsească masa pregătită.  Vin apoi mama, tata, fraţii, pun eu masa să mâncăm , mâncăm toţi împreună. La sfârşitul mesei bem şi vin şi bem toţi împreună, apoi când terminăm, strâng masa iar, spăl farfuriile, apoi tata, mama pleacă la treburile lor şi eu stau acasă, chem vreo prietenă. Vine şi stăm împreună, bem cafea, ascultăm muzică la casetofon, stăm de vorbă mult, vedem şi vreo casetă la video, trece timpul, apoi dau drumul la televizor, vedem vreun film, stăm seara, ne uităm la televizor pînă târziu, apoi ne culcăm.’’



SURSA
Maria Kokka, Liliana Ionescu Ruxăndoiu (editori), Texte aromâne din comuna Nea-Zoi, jud. Tricala (Grecia), Universitatea  Bucureşti, Facultatea de Litere, Bucureşti, 1992, pp. 47-48.

Texte aromâne 34: BABANI ALEXANDRA

Sâmbătă, 21 Ianuarie 2012 19:51

În 1986-1987, Maria Kokka, aromâncă originară din comuna Nea-Zoi din Grecia, a efectuat o cercetare de teren în localitatea natală, în cadrul pregătirii lucrării de diplomă la Facultatea de Litere a Universităţii Bucureşti, supervizată de profesor Liliana Ionescu Ruxăndoiu.


Unul dintre subiecţi a fost Babani Alexandra, de 19 ani, absolventă de liceu, vorbitoare de aromână şi greacă, vocabular redus de franceză, cunoscătoare a alfabetului latin:

Căndu earamŭ δeftera γimnasiu ni gri likiarhi (1) nuntŭ ta s-nidzemŭ tu γrafiu (2), mini şi trei alţĭ fiĉorĭ di tutî ti iδγea (3) di taxi (4). Căndu neasimŭ aco tu γrafiu dzăsim ţi ni vrea, ţi ni vrea? Aco aflăm şi alţĭ mulţĭ fiĉorĭ di alti taxi. Nî dzăsi: - Peδγa (5), nu v-aspîraţi caţe voi vî grii ta s-vî dau unŭ vraviu (6). Aţelŭ vraviu dăm la tuţĭ fiĉorĭ ţi săntŭ buni maθitadzĭ (7). Ni deadi vraviu, ni dzăsi siharitiria (8) şi aşe s-nidzeţĭ la tuţĭ ańĭ şi ama nidzeţi aşe va s… θa procopati (9). Işem noi nafoarî ni vidzurî fiĉorĭl’ĭ , n-aştipta tuţĭ nafoarî, nî dzăsirî: - Ţi vî vrea, ţi vî vrea? Dzăsim noi aşe şi aşe: - Ta s-nî da vraviu. Tuţĭ fiĉorĭ dapoia nî dîdea siharitirii, neasim noi tuţĭ dadunŭ cum earam di li kirîsim (10). Neasim dapoia acasî, li dzăşŭ ali mani, al patera (11) aco aşe şi aşe: - Mini luai vraviu. Patera, mana aco feaţirî multî harauî (12) cî vîdzurî cî mini δγiviseamŭ ş-nu negŭ ќiruti exoδi (13) ţi facŭ el’ĭ ţi mi pitrecŭ la sculio ş-mini pali (14) di partea meauî pali mi fhîristisii (15) ma multŭ, cîţe vidzui cî copu (16) nu neasi hamenŭ (17), δγivisearea (18) tutî ţi fiţeamŭ xinihti (1) andamivondan (2). Ş-tati dapoiata s-mi fhîristiseascî mi lo un δorŭ (3) şi aţelŭ δorŭ eara un nelŭ di hriso (4). Ş-mini tora ţi au tricutî ańĭ d-astumţina, cănd vedŭ aţelŭ nelŭ ńĭ vini tu mintea aţa stiγmiia (5) ş-estŭ multŭ sinģinisitî (6).

 

 

(1) likiarhi s.f. ‘’directoarea unui liceu’’ < gr. λυκειαρχης

(2) γrafiu s.n. ‘’birou’’ < gr. γραφειο

(3) iδγea pron. id. f. ‘’aceeaşi’’ < gr. ιδια

(4) taxi s.f. ‘’clasă’’ < gr. ταξη

(5) peδi s.n. ‘’copil’’ < gr. παιδι

(6) vraviu s.n. ‘’premiu’’ < gr. βραβειο

(7) maθiti s.m. ‘’elev’’ < gr. μαθητης

(8) siharitiria ‘’felicitări’’< gr. συγχαρητηρια

(9) θa procopati vb. gr. viit. pers. II pl.; procovo ‘’a se pricopsi, a progresa’’ < gr. προκοβω

(10) kirîsim vb. IV, pf. s., pers. I pl.; kirisestu ‘’a face cinste’’ < gr. κερνáω

(11) patera s.m. ‘’tata’’ < gr. πατερα

(12) harauî s.f. ‘’bucurie’’ < gr. χαρá

(13) exoδŭ s.n. ‘’cheltuială’’ < gr. εξοδον

(14) pali adv. ‘’iar’’ < gr. παλι

(15) mi fhîristisii vb. IV, pf. s., pers. I sg.; mi fhîristisestŭ ‘’a se mulţumi’’ < gr. ευχαριστουμαι

(16) copu s.n. ‘’efort’’ < gr. κοπος

(17) hamenŭ adj. patru forme ‘’pierdut’’ < gr. χαμενος

(18) δγiviseari s.f. ‘’citire’’ < gr. διαβασμα

(1) xinihti ‘’noapte albă’’ < gr. ξενυχτι

(2) andamivondan vb. gr. imp., pers. III pl.; andamivome ‘’ a se răsplăti’’ < gr. ανταμειβομαι

(3) δorŭ s.n. ‘’cadou’’ < gr. δωρο

(4) hriso (gr.) adj. n. ‘’din aur’’ < gr. χρυσο

(5) stiγmii s.f. ‘’moment’’ < gr. στιγμη

(6) sinģinisitu ‘’emoţionat’’ < gr. συγκινημενος

 

 

 

 

Sublinierile din text şi notele de subsol aparţin editorilor. Notele de subsol explică grecismele din aromână. În locul literei ‘’d cu sedilă’’, pe care nu am găsit-o în fontul Arial, am folosit grupul de consoane ‘’dz’’: vidzui.

 

Versiunea românească îmi aparţine:

‘’Când eram clasa a doua de gimnaziu ne-a chemat directoarea liceului în biroul ei, pe mine şi alţi trei colegi de clasă. Când am intrat în birou am întrebat pentru ce am fost chemaţi? Acolo am găsit şi alţi colegi din alte clase. Ne-a zis: - Copii, nu vă speriaţi, v-am chemat ca să vă dau un premiu. Acest premiu îl dăm tuturor copiilor care sunt buni elevi. Ne-a dat premiul, ne-a felicitat şi ne-a urat să învăţăm aşa în toţi anii şi dacă vom merge aşa vom progresa. Am ieşit afară, ne văzură colegii, ne aşteptau toţi afară, ne ziseră: - De ce v-a chemat, de ce v-a chemat? Am zis noi aşa şi aşa: - Ca să ne dea un premiu. Apoi toţi colegii ne-au felicitat, am mers împreună să le facem cinste. Apoi am mers acasă, le-am zis mamei, tatălui aşa şi aşa: - Eu am luat premiu. Tata, mama s-au bucurat mult când văzură că învăţam şi că nu fac cheltuieli degeaba ca să mă ţină la şcoală şi eu am fost şi mai mulţumită că efortul nu a fost în zadar, că nopţile albe de învăţat au fost răsplătite. Apoi tata ca să mă răsplătească îmi luă un cadou, cadoul fiind un inel din aur. Şi eu acum, când au trecut ani de atunci, când mă uit la acel inel îmi amintesc de acel moment şi sunt foarte emoţionată.‘’



SURSA

Maria Kokka, Liliana Ionescu Ruxăndoiu (editori), Texte aromâne din comuna Nea-Zoi, jud. Tricala (Grecia), Universitatea Bucureşti, Facultatea de Litere, Bucureşti, 1992, pp. 51-52.

Texte aromâne 35: GIANIS VANGHELIS

Duminică, 22 Ianuarie 2012 14:23

În 1986-1987, Maria Kokka, aromâncă originară din comuna Nea-Zoi din Grecia, a efectuat o cercetare de teren în localitatea natală, în c0adrul pregătirii lucrării de diplomă la Facultatea de Litere a Universităţii Bucureşti, supervizată de profesor Liliana Ionescu Ruxăndoiu.


Unul dintre subiecţii intervievaţi a fost Gianis Vanghelis, de 58 de ani, cioban şi agricoltor, absolvent a trei clase de şcoală generală în limba greacă, vorbitor de aromână şi greacă:

Noi rîmăńi di Tricolŭ nidzeamŭ Coturĭ veara. Tricumŭ veara tutî acoţi. N-avina cuturăńl’i , nu vrea s-nidzemŭ acoţi cu nicostasiu (7) cî aveamu multi oi şi tut cu δicastirĭ 8), δicîstirĭ, e! stîtumŭ veara acoţi. Trîcumŭ veara acoţi.

Toamna căndŭ vreamŭ s-γinimŭ tu ctimî (9), γineamŭ di himî, pules (10). Şi acîţă ńauî Coturĭ, ńauî tu munţĭ, multî ńauî. Oili fita. Picurarŭ aveam Coţu al Puçi. Coţu al Puçi vrea s-γinî s-psifiseascî (11) di mi alîsă singurŭ. Oili fita n-cali, mulărĭ (12) fudzea nclo, γumarŭ, căńĭ, ńel’i li duţeamŭ di himî, li duţeamŭ di himî. Γinimŭ la farmî (13). La farmî vini Coţu: - O, lăi! Iu earai? – A, neşŭ di psifisii Karamalilu (14). Cîţe, va s-ќirea Karamalilu di unŭ psifŭ (15) a tălŭ? – Ama nu eara Karamalilu, va s-işea alantî comî (1) ş-va nî tîl’a. – A! Fudzĭ di himî, fudzĭ di himî, facŭ alanţĭ picurarl’i. – Nu nedzĭ s-l’ai heamî hîlvă? nu nedzĭ s-l’ai heamî hîlvă di Kalabaca? Hîlvălŭ eara eftinŭ astumţina. Avea şi renģĭ (2). Eftinî, mnea δrahmi (3) una. Luomŭ hîlvălŭ, fudzii, ş-acaţî unî ploaii, pînî fudzii di nclo mini. Raxa li-aĝumşŭ oili. Le-aĝumşŭ oili Raxa, aflu unŭ grecŭ cîdzutŭ γumarŭ nuntu tu unŭ vul’ŭ. – O, cumbare (4)! Ţi-adarĭ aţia? – Cîdzu γumarŭ (5), nu potŭ s-scolŭ γumarŭ aoaţi, cu firinî dzăsi. Avea ş-firinî nuntŭ. Nu putea sî scoalî γumarŭ. Tradzi năsŭ di cîpestru, tradzi mini di coadî, tradzi năsŭ di cîpestru, tradzi mini di coadî, l’-u til’ai coada a γumarŭ. Sculai γumarŭ di acoţi. Til’ai coada γumarului!

Mi duşŭ; la unî casî avea fexi (6). Aţa aştipta bîrba-su acoţi. Mini oili avea fudzitî di ninti. L-aurai ali greacî acoţi: - O, θeaco (7)! O, la tetă! Iu va s-dormŭ astî-searî? – Iia, aţia nuntŭ, tu misurŭ, dzăsi. Tu misurŭ. Aţa aştipta bîrba-su omos (8). Negŭ mini acoţi, mi tindŭ tu misurŭ, m-adunai audŭ. Dzăsi… cu heamî di oarî vinea ş-grecu cu γumaru. – Ţuncs (9)! pal’ŭ γumarŭ. – A re andra (10), dzăsi, s-ti faţi ńari ş-tini ş-firina; m-alîsaşĭ tutî noapti fărî somŭ! – Alasî-mi, more (1) mul’are, ţi m-adîră un pal’u-rîmăn aoaţi. – Ţi ţ-adîră? – Til’e coada a γumarŭ, dzăsi. – A, rîmănŭ doarmi, dzăsi. E! ş-mi scolŭ mini ma cara facŭ di himî, fugŭ, fugŭ, fugŭ, aflai un purţelŭ-n-cali. Eara unî poarcî cu purţel’ĭ aco. Furŭ unŭ porcŭ, un purţelŭ ńicŭ. Ul furai, u bagŭ pi mulari, u-duşŭ aua diĝosŭ şi-l fripşŭ.

 

(7) nicostasiu s.n. ‘’chirie’’ < gr. νοικοστασιο

(8) δicastiru s.m. ‘’tribunal’’ < gr. δικαστηριο

(9) ctimî ‘’proprietate, moşie’’< gr. κτημα

(10) pu les ‘’cum s-ar spune’’< gr. που λες

(11) s-psifiseascî vb. IV, conj. pr., pers. III sg.; s-psifisestu ‘’a vota’’< gr. ψηφιζω

(12) mulari s.f. ‘’catîr’’ < gr. μουλαρι

(13) farmî s.f. ‘’fermă’’ < gr. ψαρμα

(14) Karamalilu (art.) ‘’(preşedintele) Karamanlis’’

(15) psifŭ s.m. ‘’vot’’ < gr. ψηφος

(1) comî s.f. ‘’partid’’ < gr. κομμα

(2) renģĭ s.f. ‘’hering’’ < gr. ρεγγα

(3) mnea δrahmi ‘’o drahmă’’< gr. μια δραχμη

(4) cumbaru s.m. ‘’naş’’ < gr. κουμπαρος

(5) γumarŭ s.m. ‘’măgar’’ < gr. γουμáρι

(6) fexi s.f. ‘’lumina’’ < gr. φως

(7) o, θeaco! ‘’o, mătuşico!’’ < gr. τειá

(8) omos adv. ‘’de fapt’’< gr. ομως

(9) ţuncs interj.: onomatopee cu care se comandă măgarii

(10) andra ‘’bărbate’’ < gr. αντρα

(1) more ‘’măi’’ < gr. μωρέ

 

Sublinierile din text şi notele de subsol aparţin editorilor. Notele de subsol explică grecismele din aromână. În locul literei ‘’d cu sedilă’’, pe care nu am găsit-o în fontul Arial, am folosit grupul de consoane ‘’dz’’: dzăsi.

 

 

Versiunea românească îmi aparţine:

‘’Noi, aromânii din Tricala, mergeam vara la Coturi. Stăteam toată vara acolo. Ne goneau localnicii, nu voiau să stăm acolo cu chirie, că aveam multe oi şi tot cu tribunalul, cu tribunalul, e! am stat vara acolo. Am stat vara acolo.

Toamna când voiam să venim la moşie, veneam de jos, cum s-ar spune. Şi a nins la Coturi, a nins în munţi, multă zăpadă. Oile fătau. Cioban era Coţu lui Puci. Coţu lui Puci voia să meargă să voteze şi m-a lăsat singur. Oile fătau în drum, catârii fugeau încolo şi încoace, măgarul, câinii, mieii îi duceam la vale. Am ajuns la fermă. La fermă veni Coţu: - Măi! unde ai fost! – A, am fost să-l votez pe Karamanlis. De ce, pierdea Karamanlis fără votul tău? – Dacă nu era Karamanlis, ar fi câştigat celălalt partid şi ne-ar fi tăiat. – A! Fugi de aici, zic ceilalţi ciobani. – Nu mergi să iei nişte halva din Kalabaca? Halvaua era ieftină pe atunci. Era şi hering. Ieftin, o drahmă una. Am cumpărat halva, plecai şi începu ploaia până să plec de acolo. Am ajuns din urmă oile în Raxa. Am găsit un grec cu măgarul căzut în mocirlă. – Măi naşule! Ce faci aici? – A căzut măgarul, nu pot să scot măgarul încărcat cu făină, zise. Avea făină pe măgar. Nu putea să scoale măgarul. Trage el de căpăstru, trag eu de coadă, trage el de căpăstru, trag eu de coadă, am rupt coada măgarului. Am sculat măgarul de acolo. Am rupt coada măgarului!

Plecai; la o casă se vedea lumină. Femeia îşi aştepta soţul. Oile mele erau departe, în faţă. Îi spusei grecoaicei: - O, mătuşico! O, mătuşă! Unde voi dormi în seara asta? – Ia, aici înăuntru, în hambarul cu porumb, zise. În porumb. Ea îşi aştepta soţul. Merg eu acolo, mă întind în porumb, eram zgribulit de umezeală. Zise… puţin timp după aceea veni şi grecul cu măgarul. – Ţuncs! prost măgar. – A, bărbate, zise, să te faci miere şi tu şi făina; m-ai făcut să nu dorm toată noaptea! – Lasă-mă, măi femeie, ce mi-a făcut un aromân prost. – Ce ţi-a făcut? – A rupt coada măgarului, zise. – A, aromânul doarme, zise. E! şi mă scol şi o iau la vale şi fug, fug, fug, găsii un purcel în cale. Era o scroafă cu purcei acolo. Furai un porc, un purcel mic, Îl furai, îl pusei pe catîr, îl aduşi aici şi îl fripsei.’’

 

 

SURSA

Maria Kokka, Liliana Ionescu Ruxăndoiu (editori), Texte aromâne din comuna Nea-Zoi, jud. Tricala (Grecia), Universitatea Bucureşti, Facultatea de Litere, Bucureşti, 1992, pp. 52-54.

 

 

 

Texte aromâne 36: PAILA ANASTASIA

Luni, 23 Ianuarie 2012 14:53

În 1986-1987, Maria Kokka, aromâncă originară din comuna Nea-Zoi din Grecia, a efectuat o cercetare de teren în localitatea natală, în c0adrul pregătirii lucrării de diplomă la Facultatea de Litere a Universităţii Bucureşti, supervizată de profesor Liliana Ionescu Ruxăndoiu.


Unul dintre subiecţii intervievaţi a fost Paila Anastasia, de 35 de ani, casnică, absolventă a şcolii generale în limba greacă, vorbitoare de aromână şi greacă:

Earamŭ unî featî di trei fraţĭ ş-ninga unî sorî. Earam di unî hoarî ńicî. Aştiptamŭ s-γinî primveara, s-nidzemŭ tu munti, s-nidzemŭ cu oili. Cî earamŭ tu unî hoarî, n-aveamŭ uti (2) apî, ş-dziţeamŭ s-γinî primveara, s-tundemŭ oili, s-nidzemŭ tu munti. Nidzeam tu munti, beam apa-raţi, turţeam, fîţeam trîhînălŭ, nidzeamŭ, tundeamŭ oili,trîdzeam ş-tu ќaptini. S-γinea toamna dapoia, adunăm lucrurĭ. Γineam pali (3) tu hoarîli, ahurheamŭ, pali nu aveamŭ apî. Nidzeam la oi, aştiramŭ măndzîrli toamna, pînî s- γinî oili di tu munti. Dapoia fudzii dit unî hoarî ńicî ş-vinŭ-n-Tricolŭ . Ii! ţi ģ ini trec Tricolŭ! Afu (4) mi mîrtai, nu aveam casa a meauî. Luai casî dapoia.

 

(2) uti conj. ‘’nici’’ < gr.

(3) pali adv. ‘’din nou’’ < gr.

(4) afu conj. ‘’cînd’’ < gr.

 

Sublinierile din text şi notele de subsol aparţin editorilor. Notele de subsol explică grecismele din aromână. În locul literei ‘’d cu sedilă’’, pe care nu am găsit-o în fontul Arial, am folosit grupul de consoane ‘’dz’’: fudzii.

 

 

 

Versiunea românească îmi aparţine:

‘’Aveam trei fraţi şi o soră. Trăiam într-un sat mic. Aşteptam să vină primăvara, să mergem pe munte, să mergem cu oile. Că trăiam într-un sat, nu aveam nici apă, şi aşteptam să vină primăvara, să tundem oile, să mergem pe munte. Mergeam pe munte, beam apă rece, torceam, făceam păsat, mergeam, tundeam oile, pieptănam lâna. Apoi venea toamna, strângeam lucrurile. Veneam din nou în sat, începeam, iar nu aveam apă. Mergeam la oi, pregăteam mandrel toamna, până să vină oile de pe munte. Apoi am plecat din satul cel mic şi am venit în Tricala. Ei! ce bine era în Tricala! Când m-am măritat, nu aveam casa mea. Am cumpărat casă după aceea.’’

 

 

SURSA

Maria Kokka, Liliana Ionescu Ruxăndoiu (editori), Texte aromâne din comuna Nea-Zoi, jud. Tricala (Grecia), Universitatea Bucureşti, Facultatea de Litere, Bucureşti, 1992, p. 54.

 

 

 

 

Dinu Barbu - Conacul Milevei

Sâmbătă, 04 Februarie 2012 11:21

Prin amabilitatea domnului profesor de istorie Dinu Barbu din Timișoara am intrat în posesia lucrării sale Mic atlas al județului Timiș. Din capitolul Comloșu Mare am extras subcapitolul Conacul Milevei:

Conacul San Marco din Comloșu Mare a fost declarat monument istoric de către Ministerul Culturii. Conacul a aparținut unei familii vestite de aromâni stabiliți în Banat: Naco (maghiarizat Nako). Comloșu a ajuns în stăpânirea fraților Cristofor și Chiril Naco prin cumpărare, la sfârșitul secolului al XVIII lea. La anul 1801, cei doi frați își împart averea, Sânnicolau Mare revenind moștenitorilor lui Cristofor, iar Comloșu și Teremia lui Iosif Naco, fiul lui Chiril. În anul 1840 fiul lui Iosif Naco, Ioan, și soția sa se mută de la Viena la Comloș, în conac, imobil format din două aripi separate de o poartă monumentală, o sală de teatru și clădiri administrative adiacente. Călătorul german Franz Xaver Eckert îl descrie astfel în anul 1857: ''Este aici un castel nobiliar, al cărui moșier se numește Naco, dar care de mulți ani este mereu absent. Parcul castelului este foarte mareși îmbină utilul cu plăcutul. Clădirea cea mai mare este hambarul moșierului, cu trei nivele și o lungime de 100 de picioare''. Iar parcul se întindea pe zece hectare, era frumos amenajat, plantările de arbori și arbuști având loc la anul 1851. Despre Ioan Naco se spune că ''a fost un iubitor al fastului, înclinat spre risipire, a cărui pasiune spre jocuri costisitoare a înghițit sume uriașe''. De altfel, a și construit o sală de spectacole în spatele aripii drepte a conacului, cu o scenă și o lojă pentru moșier. Pentru spectacolele permanente, Naco a angajat o trupă de actori și orchestră alcătuită din muzicieni bohemieni, taxa de intrare la spectacole fiind destul de ridicată. Înclinația lui Ioan Naco pentru fast l-a sărăcit, astfel că moșia sa de la Teremia-Comloș a fost pusă sub supraveghere fiscală pentru recuperarea datoriilor acumulate în timp. Ioan Naco s-a stabilit în palatul său de la Viena, unde a și decedat în anul 1889. Frumoasa Mileva Naco, fiica lui Ioan (despre care se spune că ar fi avut o scurtă idilă cu însuși împăratul Franz Iosef), s-a căsătorit la 18 ani cu bătrânul duce italian Giulio Capece Zurlo di San Marco, de la care a rămas numele conacului din Comloșu Mare. Risipitorul Ioan Naco a fost înmormântat în cripta familiei din biserica romano-catolică din Comloșu Mare, alături de soția și tatăl său, Iosif Naco, biserică zidită între anii 1889-1891 pe un teren din piața satului dăruit comunității de Mileva. Contesa de San Marco a rămas după reforma agrară din 1921-1922 cu doar 500 de hectare din vasta ei moșie. Neavând urmași, Mileva, ajunsă la vârsta de 88 de ani, a donat conacul statului român la anul 1926.

 

SURSA

Dinu Barbu, Mic Atlas al județului Timș. Caleidoscop, ediția a IV a revăzută și adăugită, Artpress, Timișoara, 2011, p. 172.

Dinu Barbu - Sărbătoare mare la Moscopole

Miercuri, 08 Februarie 2012 09:01

Prin amabilitatea domnului profesor de istorie Dinu Barbu din Timișoara am intrat în posesia unui număr din 2010 al revistei ’’Agora’’, din care am extras articolul său Sărbătoare mare la Moscopole:


’’Comunitatea internațională a Aromânilor a chemat la mijlocul lunii august 2010, în vechea capitală a machedonilor de la Moscopole, în Republica Albania, marea întâlnire a aromânilor de pretutindeni, întru slava așezării care în secolul al XVII lea era cel mai mare oraț din Balcani și centru cultural și comercial al aromânilor, aici apărând prima tipografie din Balcani.

Pentru bănățeni, istoria vechii așezări Moscopole (azi locuită de doar 800 de aromâni și 200 de albanezi) are o semnificație aparte. Aici s-a născut Simon Sina, unul dintre cei mai bogați oameni oameni din Imperiul habsburgic, considerat pentru darurile pe care le-a făcut statului elen ’’everget’’ – binefăcător al Națiunii Elene – pe cheltuiala sa fiind construită Academia din Atena. Fiul său, Georg Simeon Sina, a devenit baron de Hodoș și Chindia (Coșarii de azi) în urma cumpărării acestor moșii la anul 1818.

Tot din Moscopole a venit și o ramură a familiei Mocioni (Moceanu, Muciană), parte a valului de familii macedoromâne care s-a așezat în Ungaria, la Viena sau la Pesta în secolul al XVIII lea. Marea majoritate a acestor familii aromâne au fost asimilate cultural și religios nobilimii maghiare, dar familia Mocioni a fost printre puținele care a făcut excepție și și-a păstrat caracterul ortodox și românesc. În 1747 a venit din Macedonia în Ungaria preotul Constantin Mocioni (numit și Popovici) care a avut cinci fii. Ajunși în timp mari negustori la Buda, au făcut avere și au primit titluri nobiliare. Unul dintre cei cinci fii, Andrei, a întemeiat linia de Foeni, după ce a obținut domeniul de la Foeni în anul 1780.

Alte familii de aromâni faimoase care au marcat istoria secolului al XVIII lea în Banat au fost cea a negustorului Macri la Timișoara (Casa cu Atlanți), Naco la Sânnicolau mare (Conacul Nako) sau Dadani de Giulvaz. În prezent, cea mai puternică comunitate de ’’machidoni’’ din Banat este considerată cea de la Dudeștii Noi (Besenova Nouă) din județul Timiș, dar și de la Variaș.

Așadar, la mijlocul lunii august 2010, în zilele de 14 și 15 august, prin granița dintre Macedonia și Albania, aflată pe malul lacului Ohrid, nu departe de mănăstirea închinată Sfântului Naum , protectorul armânilor din Balcani, treceau mașini și autocare pline ochi care se îndreptau spre capitala de altădată a machidonilor, Moscopole, așezare din apropierea orașului albanez Korce.

La Moscopole, pe un platou aflat între munți, la 15 august, de Sfânta Maria Mare, s-au adunat mii de armâni (machidoni) pentru a asista la un moment special din viața lor. Aici, în prezența reprezentanților comunităților armânești din Albania, Grecia, România, Fosta Republică Yugoslavă Macedonia, Serbia și Bulgaria, Consiliul Armânilor a adoptat următoarea


REZOLUȚIE:

Consiliul Armânilor solicită tuturor statelor din Balcani unde trăiesc Armânii (Albania, Grecia, România, Republica Macedonia, Serbia, Bulgaria) ca factorii decizionali, constituționali și autoritățile publice cu atribuții în materia drepturilor omului să intervină pentru a asigura respectarea, protejarea și afirmarea sistemului de valori și a identității etnice, culturale, lingvistice și religioase a Armânilor; Consiliul Armânilor solicită recunoașterea Armânilor ca popor regional și autohton în Balcani; Consiliul Armânilor solicită tuturor statelor din Balcani unde trăiesc Armânii să adopte o hotărâre în acord cu normele europene și internaționale care asigură drepturile ce li se cuvin Armânilor ca etnie distinctă; Consiliul Armânilor solicită un dialog deschis, democratic, cu toate guvernele statelor balcanice unde trăiesc Armânii, pentru a găsi soluții pentru viitorul limbii și culturii armânești , respectiv introducerea limbii în școli, mass-media și biserică. Prezenta Rezoluție a fost adoptată astăzi, 15.08.2010, la Moscopole, la Marea Adunare a Armânilor. 15 august 2010, Moscopole, Albania.


Președintele Comunității Armânilor din România, dl. Steriu Samara, a precizatcă machidonii răspândiți în Balcani sunt fideli și recunoscători țărilor în care s-au născut, trăiesc și muncesc ți că demersul Comunității este acela ca armânii să-și poată păstra limba și cultura pe care o au din moși-strămoși. Au ajuns la Marea Adunare de la Moscopole europarlamentarul George Becali și deputatul constănțean Constantin Canacheu, iar din Timiș o delegație condusă de Stelian Toza, președintele Comunității Armâne din Banat, delegație din care au făcut parte, printre alții, Gheorghe Duma și Stere Duma din Sânandrei, Caxi Veronica, Mihaela Sabău și Atanase Muși din Dudeștii No, Marius Manca, Ștefan Poța și familia Ferestrăoaru din Jimbolia. Din partea Institutului Intercultural Timișoara a fost prezent la adunare Eugen Gherga, manager de proiecte, iar din partea Consiliului Județean Timiș consilierul superior Dinu Barbu.

 


ADUNAREA ATSEA MARI A ARMÂNJILORU

15-li di Agustu 2010, Muscopoli

DIMÂNDARI

Noi,

Armânjiljii ditu tuti carturli di iu bânămu, tsi himu vinits la Adunarea Atsea Mari di Muscopoli, dizvârtitâ tu dzuua di Stâ-Mârii, 2010, tra s-yiurtusimu unâ aleaptâ dzuuâ pisimâ sh-tu idyiulu kiro turnarea a noastâ tu aestu locu simbolicu, thimiljisitu di strâpâpânjilji-a noshtâ,

Ma s-luyursimu câ anamisa di veclijli populi evropeani, autohtonji tu Balcanu, Armânjilji suntu paradhiymâ di continuitati istoricâ sh-unâ urnechi di bânaticu deadunu cu alanti populi,

Cândâsits câ adzâ, mashi noi, Armânjilji, putemu sâ spunemu dinintea a lumiljei cari sh-tsi himu sh-câ purtămu unâ ahoryea fortumâ ti ascâparea tsivilizatsiljei a noastâ,

Minduindalui câ Armânjilji au trâ prota oarâ tu istoria loru modernă, shansa tra sâ s-aspunâ a lumiljei cu identitatea a loru dealihea,

Avândalui tu videalâ câ Armânjiloru lâ si pricadi tra sâ s-hârseascâ di tuti ndrepturli siyurâpsiti di nomurli evropeani shi internatsiunali tri va li tritsemu pi-aradâ: Conventsia Evropeanâ ti Ndrepturli a Omlui (1950); Cundrata ONU tu ligâturâ cu Ndrepturli Tsivili sh’ Polititsi (1966); Cundrata-cadru trâ Avigjlarea a Minoritâtsloru Natsiunali (1994); Carta Evropeanâ a Limbilor Reghionali icâ Minoritari (1992); Declaratsiunea Universalâ ti Ndrepturli a Omlui (1948);

Declaratsiunea ONU tu ligâturâ cu Ndrepturli a inshiloru tsi tsânu di minoritătsli natsionali icâ etnitsi, di pisti sh’ lingvistitsi (1992),

Ti tuti aesti itii, Consillu Armânjiloru apufuseashti aestâ

DIMÂNDARI

  • Consillu Armânjiloru caftâ la tuti craturli ditu Balcanu, iu bâneadzâ Armânjilji (Arbinishia, Gârtsia, Rumânia, Ex Ripublica Iugoslavâ Makidunia, Sârbia, Vâryâria) ca factorilji detsizionali, constitutsionali shi autoritătsli publitsi tsi au tu borgi dumenea ti ndrepturli a omlui s-cilâstiseascâ tra s-asiyuripseascâ tinjisearea, avigljearea shi acrishtearea a yishterilor shi a identitatiljei etnicâ, culturalâ, lingvisticâ shi di pisti a Armânjiloru.
  • Consillu Armânjiloru caftâ pricânushterea a Armânjiloru ca populu reghionalu tsi easti autohtonu tu Balcanu.
  • Consillu Armânjiloru caftâ la tuti craturli ditu Balcanu, iu bâneadzâ Armânjilji, s-ljia unâ apofasi tu noima a nomuriloru evropeani sh-internatsiunali cari siyurâpsescu ndrepturli tsi li si pricadu Armâjiloru ca etnii ahoryea.
  • Consillu Armânjiloru caftâ unu dialogu dishcljisu, dimucraticu, ca tuti guvernili a craturli balcanitsi, iu bâneadzâ Armânjili, tra sâ s-aflâ căljiuri trâ yinitorlu a limbâljei sh-a culturâljei armâneascâ, va s-dzâcâ bâgarea a limbiljei tu sculii, mass-media shi bâsearicâ.

Dimândarea apufusitâ adzâ, 15-li di Agustu 2010, Muscopuli, cu furnija Adunariljei Atsea Mari a Armânjiloru.

tu 15-li di Agustu 2010 / Muscopuli, Arbinishii.’’

 


SURSA

Dinu Barbu, Sărbătoare mare la Moscopole , ’’Agora’’, Timișoara, nr. 2, 2010, pp. 65-67.


Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135
Pagina 5 din 6

Login

Register

*
*
*
*
*

* Field is required