Aromânul Istorie şi Cultură Aromână

Login Register
Acasa » Audio » H » Items filtered by date: Iulie 2012
A+ R A-
Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445
Items filtered by date: Iulie 2012

Voi cu anghilji deadunu – Vreau împreună cu îngerii 


Voi ta s'negu cu tutu laolu 
Ta s'lu vedu pi Hristolu 
Pi Hristolu a meu musheatu 
Tsi ti lumi fu amintatu 

(Vreau să merg cu tot poporul

Ca să-l văd pe Hristos

Pe Hristos al meu frumosul

Care pe lume fu născut)

Refren - Refren
Voi cu anghilji deadunu 
S'cãntu aestu lucru bunu 
S'dau hãbari  din tseru 
S'dipusi Hristolu a meu 

(Vreau împreună cu îngerii

Să cânt acest lucru bun

Să dau de veste că din cer

Se coborî Hristos al meu)

Shi cu Stã Mãria mamã 
Voi ta s'shedu s'u'ntrebu niheamã 
Cum ficiorlu atselu tsirescu 
Ari prosupu uminescu 

(Și cu Sfânta Maria mama

Vreau să șed s-o întreb ceva

Cum feciorul acel ceresc

Are chip omenesc)

Refren -
Refren

 

SURSA

Maria,  Pareia La Steaua - Voi cu anghilji deadunu, ”giony” / Versuri, 3 decembrie 2009, http://giony.ro/versuri-p/pareia-la-steaua---voi-cu-anghilji-deadunu/1083 (Audio)

 

NOTĂ

Versiune românească de Marius Teja.






 

Astãdzã easti colinda  - Astăzi se colindă

Astãdzã easti colinda 
Sãrbãtoari di daima 
Fciorii dit tutu laolu 
Spunu : S'amintã Hristolu ! 

(Astăzi se colindă

Sărbătoare străveche

Feciorii din tot poporul

Spun: S-a născut Hristos!)


Mãni ni'datã hãryia 
Di'unã featã Stã Mãria 
Di'unã featã nimãrtatã 
Di Dumnidzãlu aleaptã 

(Mâine zorii sunt anunțați

De o fată Sfânta Maria

De o fată nemăritată

De Dumnezeu aleasă)


S'aibã un hiljiu hãriosu 
S'bagã numa di Hristos 
Shi ii vremu mari tinji 
Cu a lui mari vluyii 

(Să aibă un fiu vesel

Îi pune numele Hristos

Și îi arătăm mare cinste

Cu a lui mare binecuvântare)


 elu vini aoa tru lumi 
S'nã ljeartã atseali nibuni 
 elu vini aoa tru lumi 
S'nã ljeartã atseali nibuni 

(Că el a venit aici în lume

Să ne ierte cele rele

Că el a venit aici în lume

Să ne ierte cele rele)


Astãdzã easti colinda 

(Astăzi se colindă)

 

 

SURSA

Maria, Pareia La Steaua - Astãdzã easti colinda,”giony” / Versuri,3 decembrie 2009, http://giony.ro/versuri-p/pareia-la-steaua---ast--dz---easti-colinda-/1082 (Audio)

 

 

NOTĂ

Versiune românească de Marius Teja.






 

O, bradu musheatu  - O, brad frumos

O, bradu musheatu 
O, bradu musheatu 
Cu frãndza totna veardi 
Tini hii pomlu alãvdatu 
Tsi frãndza nu u keari 

(O, brad frumos

O, brad frumos

Cu frunza mereu verde

Tu ești pomul lăudat

Ce frunza nu o pierde)


Refren - Refren
O, bradu musheatu 
O, bradu musheatu 
Cu'a ta cãrunã veardi 

(O, brad frumos

O, brad frumos

Cu a ta cunună verde)


O, bradu musheatu 
O, bradu musheatu 
Virdeatsa ta i'vreari 
Shi cãndu u vedu hiu hãriosu 
Shi inj mi umpli di hari 

(O, brad frumos

O, brad frumos

Verdeața ta e iubire

Și când o văd sunt vesel

Și mă umpli de bucurie)


Refren -
Refren

O, bradu musheatu 
O, bradu musheatu 
Tsi frãndza nu alãxeashti 
Mi hãidipseshtsã 
Sh'mi fatsã ma bunu 
Sh'putearea meau creashti 

(O, brad frumos

O, brad frumos

Ce frunza nu o schimbi

Mă răsfeți

Și mă faci mai bun

Și puterea mea crește)


Refren -
Refren

 

SURSA

 

Maria, Pareia La Steaua - O, bradu musheatu, ”giony” / Versuri, 3 decembrie 2009, http://giony.ro/versuri-p/pareia-la-steaua---o--bradu-musheatu-/1081 (Audio)

 

NOTĂ

Versiune românească de Marius Teja.





 

Tora seara, seara-i mari – În seara asta e o seară mare

Tora seara i seară mari, 
Dumnidzalim mari! 
Ma căţe i seară mari, 
Dumnidzalim mari! 
Easti seară ti Cârciun, 
Dumnidzalim mari! 
Ţi u deadi Domnul bun, 
Dumnidzalim mari! 

(În seara asta e o seară mare

Dumnezeule mare!

Dar de ce e seară mare

Dumnezeule mare!

Este seară de Crăciun

Dumnezule mare!

Ce o dădu Domnul bun

Dumnezeule mare!)


S-amintă un hil’iu muşat, 
Dumnidzalim mari! 
Maş di dadă amintat, 
Dumnidzalim mari! 
Ama iu lu amintă, 
Dumnidzalim mari! 

(Se născu un fiu frumos

Dumnezeule mare!

Doar de mamă făcut

Dumnezeule mare!

Dar unde l-a născut

Dumnezeule mare!)

 

Loc muşat anvărligheat, 
Dumnidzalim mari! 
Tu pâhnia a boilor, 
Dumnidzalim mari! 
Tu cutarlu a oilor, 
Dumnidzalim mari! 
(Loc frumos împrejmuit

Dumnezeule mare!

În ieslea boilor

Dumnezeule mare!

În îarcul oilor

Dumnezeule mare!)

 

Ma cu ţi lu înfăşe, 
Dumnidzalim mari! 
Cu ună faşi di mitasi, 
Dumnidzalim mari! 
Împiltită ţinţi - şasi, 
Dumnidzalim mari! 

(Dar cu ce îl înfășă

Dumnezeule mare!

Cu o fașă de mătase

Dumnezeule mare!

Împletită în cinci-șase

Dumnezeule mare!)


Ş-cara vini Ayiu-Yiani, 
Dumnidzalim mari! 
Di îl lo ş-lu pâtidză, 
Dumnidzalim mari! 
Ama iu îl pâtidză, 
Dumnidzalim mari! 

(Și dacă veni Sfântul Ion

Dumnezeule mare!

De-l luă și-l boteză

Dumnezeule mare!

Dar unde îl boteză

Dumnezeule mare!)


Tu arâulu a Iordanlui, 
Dumnidzalim mari! 
Ma ţi numă-i gri laolu, 
Dumnidzalim mari! 
Iisus, Iisus, Hristolu, 
Dumnidzalim mari! 

(în râul Iordanului

Dumnezeule mare!

Dar cu ce nume îl chemă poporul

Dumnezeule mare!

Iisus, Iisus, Hristos

Dumnezeule mare!)


Ma ţi hari îl’i deadi dhoara, 
Dumnidzalim mari! 
Ţerlu ş-loclu tut unoară, 
Dumnidzalim mari! 
Ţerlu ta s-lu mutrească, 
Dumnidzalim mari! 
Loclu s-lu cumândusească, 
Dumnidzalim mari! 

(Dar ce daruri îi se dădură

Dumnezeule mare!

Cerul și Pământul împreună

Dumnezeule mare!

Cerul ca să-l aibă-n pază

Dumnezeule mare!

Pământul să-l stăpânească

Dumnezeule mare!)

 

 

 

 

SURSA

Flory Caragop, Pareia La Steaua - Tora seara, seara-i mari, ”giony” / Versuri, 5 noiembrie 2009, http://giony.ro/versuri-p/pareia-la-steaua---tora-seara--seara-i-mari/899 (Audio)

 

NOTĂ

Versiune românească de Marius Teja.





 

Albi lilici di meru – Albe flori de măr

Ia, sculatsã voi celnitsã mãri, 
Albi lilici di meru 
Sculatsã voi, armãnj oieri 
Albi lilici di meru 
 yinu culindãrii , 
Albi lilici di meru 
Noaptea ninga, tru hãryii 
Albi lilici di meru 
Shi v'aducu unu Dumnidzã, 
Albi lilici di meru 
Cari v'ascapã di arãu, 
Albi lilici di meru 
Dumnidzã nou amintatu , 
Albi lilici di meru 
Mashi tru spargãnu nfãshatu , 
Albi lilici di meru 
Dumnidzã nipsimãtosu, 
Albi lilici di meru 
Ca un soari lunjnosu 
Albi lilici di meru 
Albi lilici di meru 
Albi lilici di meru 
Albi lilici di meru 

(Ia sculați voi oieri mari

Albe flori de măr

Sculați voi aromâni oieri

Că vin colindătorii

Albe flori de măr

Noaptea încă în zori

Albe flori de măr

Și vă aduc un Dumnezeu

Albe flori de măr

Care vă scapă de rău

Albe flori de măr

Dumnezeu nou născut

Albe flori de măr

Doar în scutec înfășat

Albe flori de măr

Dumnezeu adevărat

Albe flori de măr

Ca un soare luminos

Albe flori de măr

Albe flori de măr

Albe flori de măr

Albe flori de măr)

 

  

 

SURSA

Maria, Pareia La Steaua - Albi lilici di meru, ”giony” / Versuri,  4 noiembrie 2009, http://giony.ro/versuri-p/pareia-la-steaua---albi-lilici-di-meru/897 (Audio)

 

NOTĂ

Versiune românească de Marius Teja.





 

Cu Hristolu shi crutsea – Cu Hristos și crucea

Armãnj alãxitsã'vã cã'i sãrbãtoari 
Cu Hristolu sh'crutsea 
Cu Hristolu sh'crutsea 

(Aromâni îmbrăcați-vă de sărbătoare

Cu Hristos și crucea

Cu Hristos și crucea)


Dishcljidetsã inima mari 
Cu Hristolu sh'crutsea 
Cu Hristolu sh'crutsea 

(Deschideți inima mare

Cu Hristos și crucea

Cu Hristos și crucea)

Sh'tu casa a voastã armãnească, 
Cu Hristolu sh'crutsea 
Cu Hristolu sh'crutsea 

(Și în casa voastră aromânească

Cu Hristos și crucea

Cu Hristos și crucea)

Prucukia sh'vrearea s'creascã , 
Cu Hristolu sh'crutsea 
Cu Hristolu sh'crutsea 
(Pricopseala și iubirea să crească

Cu Hristos și crucea

Cu Hristos și crucea)

Taifa tutã  s'hãrsească 
Cu Hristolu sh'crutsea 
Cu Hristolu sh'crutsea 

(Familia toată să se bucure

Cu Hristos și crucea

Cu Hristos și crucea)

C'adzã Hristolu i'amintatu 
Shi di dunjeauã alãvdatu 
C'adzã Hristolu i'anyiatu 
Sh'armãnlu iasti pãtidzatu 
Cu Hristolu sh'crutsea 
Cu Hristolu sh'crutsea 

(Că azi Hristos s-a născut

Și-i de lume lăudat

Că azi Hristos a înviat

Și aromânul este botezat

Cu Hristos și crucea

Cu Hristos și crucea)

Tu albi s'lu astiptatsã in casi 
Cu Hristolu sh'crutsea 
Cu Hristolu sh'crutsea 

(În haine albe să-l așteptați în case

Cu Hristos și crucea

Cu Hristos și crucea)

Sh'cu cãndilili apreasi 
Cu Hristolu sh'crutsea 
Cu Hristolu sh'crutsea 

(Și cu candelele aprinse

Cu Hristos și crucea

Cu Hristos și crucea)

Anviscutsã cu stranj nami 
Cu Hristolu sh'crutsea 
Cu Hristolu sh'crutsea 

(Îmbrăcați cu haine noi

Cu Hristos și crucea

Cu Hristos și crucea)


Iisus s'lu'ashtiptãmu in cali 
Cu Hristolu sh'crutsea 
Cu Hristolu sh'crutsea 

(Iisus să-l așteptăm în cale

Cu Hristos și crucea

Cu Hristos și crucea)

Has cupii di oi sh'di njeali 
Cu Hristolu sh'crutsea 
Cu Hristolu sh'crutsea 
Cu Hristolu sh'crutsea 

(Cu turme de oi și de miei

Cu Hristos și crucea

Cu Hristos și crucea)

 

 

SURSA

Maria,  Pareia La Steaua - Cu Hristolu shi crutsea, ”giony” / Versuri, 4 noiembrie 2009, http://giony.ro/versuri-p/pareia-la-steaua---cu-hristolu-shi-crutsea/896 (Audio)

 

 

NOTĂ

Versiune românească de Marius Teja.





 

Trã multsã anj Crãciunlu  - La mulți ani Crăciun

Trã multsã anj Crãciunlu 
Noi  urãmu 
Trã multsã anj deadunu 
Hãrioshi s'bãnãmu 
Sh'ninga va  grimu 
 ti'atsea nkisimu 
Tora , pi arcoari 
Cu neaua'n cicioari 
Tora , pi arcoari 
Cu neaua'n cicioari 

(La mulți ani Crăciun

Noi vă urăm

La mulți ani împreună

Veseli să trăim

Și încă vă vom grăi

Că ceea am pornit

Acum pe frig

Cu neaua în picioare)

 

Bis - Bis

 

 

SURSA

Maria, Pareia La Steaua - Trã multsã anj Crãciunlu, ”giony” / Versuri,4 noiembrie 2009 , http://giony.ro/versuri-p/pareia-la-steaua---tr---mults---anj-cr--ciunlu/895 (Audio)

 

NOTĂ

Versiune românească de Marius Teja.





 

Urãri ti Crãciunu – Urări de Crăciun

Anlu nãu cu sãnãtati 
Ti paplu ti dada shi tati 
Shi ti voi ficiori shi steali 
Ti cupii di oi şi njeali 

(Anul nou cu sănătati

Pentru bunicul, pentru mama și tata

Și pentru voi feciori și stele

Pentru turme de oi și miei)


Anghili s'vã veaglji casa 
S'hibã totna mplinã masa 
Mashi bunetsã sh'harei s'avetsã 
Shi s'avdzãm mashi ti ghinetsã 

(Îngerii să vă vegheze casa

Să fie totdeauna plină masa

Doar de fericire și de nunți să aveți parte

Și să auzim doar de bine)


Dumnidzã tuti s'li adavgã 
S'treacã armãnlu banã albã 
Ninti cu crutsea shi Hristolu 
S'nu kearã v'oarã laolu 

(Dumnezeu toate să le sporească

Să treacă aromânul viață alba

Înainte cu crucea și Hristos

Să nu piară vreodată poporul)

 

 

 

SURSA

Maria, Pareia La Steaua - Urãri ti Crãciunu, ”giony” / Versuri, 4 noiembrie 2009, http://giony.ro/versuri-p/pareia-la-steaua---ur--ri-ti-cr--ciunu/894 (Audio)

 

 

NOTĂ

Versiune românească de Marius Teja.


„Mă întreba Marin Preda** cum era cu macedoromânii și i–am zis: domnule Preda, macedoromânii nu sînt români, sînt super-români, români absoluți. Atît de năpăstuiți și goniți, au instinctul national de fiară bătută. Iar eu și dumneata, pe lîngă ei, avem forță domestică de rațe. Măcăim. Am stat cu macedoromâni în temniță. Îi bateau până îi omorau, dar nu declarau nimic. Au o bărbăție perfectă.”

 

SURSA

321 de vorbe memorabile ale lui Petre Țuțea, prefață de Gabriel Liiceanu, editura Humanitas, București, 1993, p. 69.

 

 

NOTE M. T.

*Petre Țuțea (1902 Boteni – 1991 București) – Jurist, filozof și publicist, mai întâi cu orientare politică de stânga, apoi de dreapta. Funcționar în Ministerul Economiei Naționale în anii 1933-1948. Deținut politic al regimului comunist în anii 1948-1953 și 1956-1964.

**Marin Preda (1922 Siliștea Gumești – 1980 Mogoșoaia) – Scriitor și director de editură. În 1975 cenzura regimului comunist permite publicarea romanului său Delirul, al cărui personaj de fundal este mareșalul Ion Antonescu, dictator militar în anii 1940-1944.

Aruslu mai – Albul mai

Ghini vini aruslu mai 
Cu fatsa lui sirina 
Lilici-adusi pisti plai 
Lilici tu gardinã. 
Aruslu mai, aruslu mai ! 
(Bine a venit albul mai

Cu fața lu senină

Flori aduse peste plai

Flori în grădină

Albul mai, albul mai!)


Tu cupa gionj turnats-nj'yin 
Durerlji s-agãrshescu 
La cupa di yin io s-mi-anclin 
Sh-la cãnticlu armãnescu. 
Turnats-nj'yin,turnats-nj'yin ! 

(În cupă juni turnați-mi vin

Durerile să le uit

La cupa  de vin eu mă-nchin

Și la cântecul aromân

Turnați-mi vin, turnați-mi vin!)

Turnats-nj'yin sh-cantats ficiori 
Cantats tuts armãneashti 
Miletea-anoasta pan’ la niori 
Agiumsi sh-tut ma creashti 
Cantats ficiori, cantats ficiori ! 

(Turnați-mi vin și cantata feciori

Cântați toți în aromână

Neamul nostrum până la nori

Ajunse și tot mai crește

Cântați feciori, cântați feciori!)


SURSA

Stelian Maliu, Mihali Prefti - Aruslu mai, ”giony” / Versuri,4 decembrie 2009, http://giony.ro/versuri-p/mihali-prefti---aruslu-mai/1091 (Audio)

 

NOTĂ

Versiune românească de Marius Teja.






 

Stamba – Pânză înflorată de bumbac

 

A lea pi sum cali lea, pisti cali lea, stambã lea stambã 
A lea pi sum cali lea, pisti cali lea, stambã shi mur layi 

(Pe sub cale, peste cale, pânză înflorată de bumbac, pânză înflorată de bumbac

Pe sub cale, peste cale, pânză de bumbac și perete negru)


A lea s-adunarã doyi-n cali lea, stambã lea stambã 
A lea s-adunarã doyi-n cali lea, stambã shi mur layi 

(Se-ntâlniră amândoi în cale, pânză înflorată de bumbac, pânză înflorată de bumbac

Se-ntâlniră amândoi în cale, pânză înflorată de bumbac și perete negru)


A lea tsi-ai lea stambã lea, di nu'nj potsã lea stambã, lea stambã 
A lea tsi-ai lea stambã lea, di nu'nj potsã lea stambã, shi mur layi 

(Ce-ai pânză înflorată de bumbac, de nu poți, pânză înflorată de bumbac, pânză înflorată de bumbac

Ce-ai pânză înflorată de bumbac, de nu poți, pânză înflorată de bumbac și perete negru)


A lea nu tsã'i dor di a tãi pãrintsã lea, stambã lea stambã 
A lea nu tsã'i dor di a tãi pãrintsã lea, stambã shi mur layi 

(Nu ți-e dor de ai tăi, pânză înflorată de bumbac, pânză înflorată de bumbac

Nu ți-e dor de ai tăi, pânză înflorată de bumbac și perete negru)


A lea di pãrintsã lea, de'a tãi fratsã lea, stambã lea stambã 
A lea di pãrintsã lea, de'a tãi fratsã lea, stambã mur layi 
(De părinți, de ai tăi frați, pânză înflorată de bumbac, pânză înflorată de bumbac

De părinți, de ai tăi frați, pânză înflorată de bumbac bumbac și perete negru)


A lea hiu diparti lea, nu'i potu vedu lea, stambã lea stambã 
A lea hiu diparti lea, nu'i potu vedu lea, stambã shi mur layi 
(Sunt departe, nu pot să-i văd, pânză înflorată de bumbac, pânză înflorată de bumbac
(Sunt departe, nu pot să-i văd, pânză înflorată de bumbac și perete negru)

 

SURSA

giony,  Mihali Prefti - Stamba , „giony” / Versuri, 10 septembrie 2008 , http://giony.ro/versuri-p/mihali-prefti---stamba/24 (Audio)

 

NOTĂ

Versiune românească de Marius Teja.





 

Nj dor di hoara mea – Mi-e dor de satul meu

Nj dor, nj dor di locli iu-nj criscui 
Iu prota oarã, fcioru io mi vidzui 
Tu casa noastã cu balconu shi uboro 
IU AUSHLOR NU LÃ SI TURNA UNU ZBORU 
IU AUSHLOR NU LÃ SI TURNA UNU ZBORU 

(Mi-e dor, mi-e dor de locul unde-mi crescui

Unde prima oară băiat m-m văzut

În casa noastră cu balcon și curte

Unde bătrânilor nu li se cârtea

Unde bătrânilor nu li se cârtea)

 

Nj dor, nj dor di apili arãtsã 
Di shopatli, di izvurli, di pãdzã 
Di dzenurli shi livadea mea di giocu 
Nj dor, nj dor di oaminj, di a meu locu 
Nj dor, nj dor di oaminj, di a meu locu 

(Mi-e dor, mi-e dor de apele reci

De izvoarele, de câmpii

De dealurile și livada mea de joc

Mi-e dor, mi-e dor de oameni, de al meu loc

Mi-e dor, mi-e dor de oameni, de al meu loc)

Nj jali multu, di pãduri shi fadzã 
Di muntsã cu vlodzã shi pitvãrdadzã 
Di numtsãli shi isozmãtli dit veri 
Cu feati asvelti shi gioni ca pilisteri 
Cu feati asvelti shi gioni ca pilisteri 

(Mi-e jale multă de păduri și fagi

De munții cu poieni și

De nunțile și logodnele de vară

Cu fetele zvelte și juni ca porumbei

Cu fetele zvelte și juni ca porumbei)

Nj dor di mãndzra, di cupyi di oi 
Di dodzã, di yambuli dit arãzboiu 
Di strehi cu nveasti tsi s-aunjseali 
 fuse acasã soacrãli ashtiptali 
 fuse acasã soacrãli ashtiptali 

(Mi-e dor de adăpostul de iarnă al oilor, de turmele de oi

De surori, de pături țesute la război

De neveste ce se grăbeau

Că acasă soacrele le așteptau

Că acasă soacrele le așteptau)

 

Nj dor, nj dor di noptsãli di maiu 
Di luna albã tsi crishtea pi plai 
Di clopatli, di chipurli nj dor 
Di hoara mea shi-di unu aushescu dor 
Di hoara mea shi-di unu aushescu dor 

(Mi-e dor, mi-e dor de nopțile de mai

De luna alba ce creștea pe plai

De talăngile, de clopoței mi-e dor

De satul meu și de un bătrânesc dor

De satul meu și de un bătrânesc dor)

Nj dor  vedu tufos cireshlu al papu 
Cu ponj, cu sãltsã, shi cu gãrdinj plãntat 
Sã-vedu oaminj tu uboari ti martyi 
Sã-lã aspunu shi aloru ca io nu-i agãrshyi 
Sã-lã aspunu shi aloru ca io nu-i agãrshyi 

(Mi-e dor să văd cireșul stufos al bunicului

Cu pomi, cu salcii și cu grădini

Să văd oameni în curți

Să le spun și lor că eu nu i-am uitat

Să le spun și lor că eu nu i-am uitat)

 

 

SURSA

giony, Mihali Prefti - Nj dor di hoara mea, ”giony” / Versuri,  6 septembrie 2008, http://giony.ro/versuri-p/mihali-prefti---nj-dor-di-hoara-mea/22 (Audio)


NOTĂ

Versiune românească de Marius Teja.





 

Yioryi a li dadi – Gheorghe al mamei

 

O lãy yioryishlu a li dadi, tsi sã-cãftai yioryi  sãrunã 
O lãy yioryishlu a li dadi, tsi sã-cãftai yioryi  sãrunã 

(O, măi Gheorghiță al mamei, ce căutai Gheorghe în Salonic

O, măi Gheorghiță al mamei, ce căutai Gheorghe în Salonic)

Tsi sã-cãftai yioryi  sãrunã, ts-ai nveastã ca  gãrghunã 

Tsi sã-cãftai yioryi  sãrunã, ts-ai nveastã ca  gãrghunã 

(Ce căutai Gheorghe în Salonic, că ai nevastă ca o 

Ce căutai Gheorghe în Salonic, că ai nevastă ca o  )

 

Dado cara s-eara ea gãrghunã, nu-as dutsea yioryi  sãrunã 
Dado cara s-eara ea gãrghunã, nu-as dutsea yioryi  sãrunã 

(Mamă dacă era ea    , nu se ducea Gheorghe în Salonic

Mamă dacă era ea    , nu se ducea Gheorghe în Salonic)

 

O lay yioryishlu a li dadi, nu vrei casã nu vrei masã 
O lay yioryishlu a li dadi, nu vrei casã nu vrei masã 

(O, măi Gheorghiță al mamei, nu vrei casă, nu vrei masă

O, măi Gheorghiță al mamei, nu vrei casă, nu vrei masă)

Nu vrei casã nu vrei masã, turmi di oi nimisurati 
Nu vrei casã nu vrei masã, turmi di oi nimisurati 

(Nu vrei casă, nu vrei masă, turme de oi nenumărate

Nu vrei casă, nu vrei masă, turme de oi nenumărate)


Turmi di oi nimisurati,  suntu di paplu amintati 
Turmi di oi nimisurati,  suntu di paplu amintati 

(Turme de oi nenumărate, că sunt de bunicul îngrijite

Turme de oi nenumărate, că sunt de bunicul îngrijite)

 

 

SURSA

giony, Mihali Prefti - Yioryi a li dadi, „giony” / Versuri,  6 septembrie 2008 , http://giony.ro/versuri-p/mihali-prefti---yioryi-a-li-dadi/21 (Audio)

 

NOTĂ

Versiune românească de Marius Teja.





 

Barbate, mushate – Soțule, frumosule

 

Mas ineai  searã acasã, bãrbate mushate 

Mas ineai  searã acasã, bãrbate mushate 

(Dacă veneai o seară acasă, soțule, frumosule

Dacă veneai o seară acasă, soțule, frumosule)

Nu-am a curi s-alasu moi oili, bãrbate mushate 
Nu-am a curi s-alasu moi oili, bãrbate mushate 

(N-am cui să las oile, soțule, frumosule

N-am cui să las oile, soțule, frumosule)

 

Unã searã, las-li  chearã, bãrbate mushate 
Unã searã, las-li  chearã, bãrbate mushate 

(O seară lasă-le să se piardă, soțule, frumosule

O seară lasă-le să se piardă, soțule, frumosule)

 

Mi tuchyi, mi feciu ca tseara, bãrbate mushate 
Mi tuchyi, mi feciu ca tseara, bãrbate mushate 

(Mă topii, mă făcui ca lumânarea, soțule, frumosule

Mă topii, mă făcui ca lumânarea, soțule, frumosule)

 

SURSE

giony, Mihali Prefti - Barbate, mushate, „giony” / Versuri, 6 septembrie 2008, http://giony.ro/versuri-p/mihali-prefti---barbate--mushate/20 (Audio)

 

NOTĂ

Versiune românească de Marius Teja.






 

Anghjlu - Îngerul

 

Nani, nu 
' nj ti' aspari nani, va' nj tsã da dada ta curbani 
Baiuru di fluryi di gushi, shi' un ghiurdanu di lãndãrushi 
Shi' unã padi ca livadi, sã' nj ti' agiotsã cu doaga' n padi 

(Nani, nu mi te speria nani, îți va da mama cadou

Șirag de monede de aur la gât și un colier ca de rândunică

Și o pajiște ca livada, să te joci cu cerga pe jos)


Refren - Refren

Anghjlu bunu, moi anghjlu domnu, intrã' n casã shi' adunj somnu 
Anghjlu bunu, moi anghjlu domnu, intrã' n casã shi' adunj somnu 

(Înger bun, măi înger domn, intră-n casă și adu-mi somnul

Înger bun, măi înger domn, intră-n casă și adu-mi somnul)

Sã' nj tsã' adunã buna lunã, shi dorlu mari soari 
Steali unã cãti unã, sã' nj tsã' adaru ciuparyi 
Steali unã cãti unã, sã' nj tsã' adaru ciuparyi 

(Să-ți adune buna lună și dorul marele soare

Stele unacâte una, să-ți fac panglică

Stele una câte una, să-ți fac panglică)

 

Refren - Refren

S' inã maia s' batã gaia, s' inã paplu s' batã araplu 
S' inã maia s' batã gaia, s' inã paplu s' batã araplu 
Shi' unã plicyi licurici, cari doarmi tu lilici 

(Să vină bunica să bată cioara, să vină bunicul să bată negrul

Să vină bunica să bată cioara, să vină bunicul să bată negrul

Și un mic licurici care doarme printre flori)

 

Refren - Refren

Sã' nj ti' acatsã somnul' n bratsã, sã' nj tsã alasã yisu pi fatsã 
Sã' nj ti' acatsã somnul' n bratsã, sã' nj tsã alasã yisu pi fatsã 
Sã' creshtsã mari pui di vreari, sã' nj iei marili vindeari 

(Să mi te ia somnul în brațe, să-ți lase vis pe față

Să mi te ia somnul în brațe, să-ți lase vis pe față

Să crești mare pui de iubire, să-mi iei marele )


Refren - Refren


 

 

SURSA

giony, Mihali Prefti - Anghjlu , ”giony” / Versuri, 5 septembrie 2008, http://giony.ro/versuri-p/mihali-prefti---anghjlu/19 (Audio)

 

NOTĂ

Versiune românească de Marius Teja.






 

Gumaratslu - Măgărușul

 

Hei, hei, njcu nj' iaram shi drac nj' iaram 
Oili al fendi li pãshteam 
Nu iara shcretili multi 
Vãr'  njyi shi tsintsi suti 

(Hei, hei, mic mi-eram și drac mi-eram

Oile lui tata le pășteam

Nu erau ale naibii multe

Vreo mie și cinci sute)


Hei, hei, yini paplu di la' putsu 
Ncãlar pi gumãrãtsu 
Gumãrãtsulu ni' nvitsatu 
Deadi paplu pisti capu 

(Hei, hei vine bunicul de la fântână

Călare pe măgăruș

Măgăruș neînvățat

Îl dădu pe bunicul peste cap)


Hei, hei, lãi ficiori, nipotsi al papu 
Gumãrãtslu s' nj acãtsatsã 
Gumãrãtslu s' nj acãtsatsã 
Fãrnul' a curscrui sã' i bãgatsã 

(Hei, hei, măi feciori nepoții bunicului

Măgărușul să mi-l prindeți

Măgărușul să mi-l prindeți
Frâul cuscrului să-i puneți)

 

Hei, hei, lu' anvãrtirã, lu' acãtsarã 
Fãrnul a cuscrui ãi bãgarã 
Lãi gumaru, urechlj mãri 
Curi i' adari esti cripãri 

(Hei, hei, îl încercuiră, îl prinseră

Frîul cuscrului îi puseră

Măi măgar cu urechile mari

Cui îi faci aceste supărări)


Lãi gumaru, urechlj mãri 
Curi i' adari esti cripãri 
Ia mutreati tu ilyi 
Tsã chirushi a ta tinjyi 

(Măi măgar cu urechile mari

Cui îi faci aceste supărări

Ia uită-te în oglindă

Ți-ai pierdut a ta mândrie)

 

 

SURSA

giony, Mihali PreftiGumaratslu, ”giony” / Versuri,  5 septembrie 2008, http://giony.ro/versuri-p/mihali-prefti---gumaratslu/18 (Audio)

 

NOTĂ

Versiune românească de Marius Teja.






 

Shana al Hagi Steriu – Șana lui Hagi Steriu

Oh,  muzã mãni cheari 
Tsi li voi cupyi shi aveari 
Tsi-nj voi bana, di-aoa shi ninti 
Tutu ashi-shi dzãtsea tu minti 
Hagi Steriu, celnic mari 
Cum tu Gramusti altu nu-ari 
Tsi ari casi ca palati 
Shi turmi di oi nimisurati 

(Oh, o oaie care merge în frunte mâine piere

Pentru ce le mai vreau turme și averi

Pentru ce-mi mai trebuie viața de-acum înainte

Tot așa își zicea în minte

Hagi Steriu, oier mare

Cum în Gramoste altul nu e

Care are case ca palate

Și turme de oi nenumărate)


Tsi lãiescu muntsii tutsã 
Shi-umplu cãmpurli di botsã 
Primuveara cãndu yinu 
Shi toamna, cãndu cu virinu 
Alasã muntili tutu golu 
Di-nj si ducu, tashi-ntãrcolu 
Tsi ari shirghilatsã cu suti 
Shi iapi tsi fugu ca cãrshuti 

(Ce înnegresc munții toți

Și umplu câmpurile de glasuri

Primăvara când vin

Și toamna când răcoarea

Lasă munții toți goi

De se duc tocmai în Tricala

Care are herghelii cu sute

Și iepe ce fug ca caprele)


Shi tsintsi matsã, binetsii a lui 
Tsi-s parhia vintului 
Shi pisti tuti, shi-unã featã 
Cum ãi luna di mushatã 
Albã, aroshi ca mirgeanã 
Numa ei mushatã, Shanã 
Ma di unã sãtãmãnã 
Di-aesti tuti trapsi mãnã 

(Și cinci armăsari, cai de șa

Care aleargă ca vântul

Și peste toate și o fată

Cum e luna de frumoasă

Fecioară, față roșie ca mărgeanul

Numele ei frumos, Șana

Dar de o săptămână

De aceste toate nu-i păsa)


Nu cãlca pi la cãshari 
Ni sã-plimbã pit ea cãlari 
Ma shidea tutu cu mirachi 
Nclisu ãn casã pi cirdachi 
Cu alba-i barbã pãn di cheptu 
Ndrupatu pi bratslu ndreptu 
Shi cãti ori Shana videa 
Pi ascumta lãcrima 

(Nu călca pe la cășărie

Nici să se plimbe prin ea călare

Dar ședea tot supărat

Închis în casă pe cerdac

Cu alba-i barbă până la piept

Rezemat pe brațul drept

Și de câte ori pe Șana o vedea

Pe ascuns el lăcrima)


Ma ea, cãti prãndzu oarã 
Yini un picuraru di-afoarã 
Bunã dzuua celnic mari 
Io tsã-aducu bunã hãbari 
Turmili li-avem noi ghini 
Ma  fu mintea la tini 
 stãmãnã na-agãrshishi 
Tsi pãtsãshi di nu vinishi 

(Dar iată pe la ora prânzului

Vine un păcurar de afară

Bună ziua oier mare

Eu ți-aduc veste bună

Turmele le avem noi bine

Dar ne fu mintea la tine

O săptămână ne uitași

Ce pățiși de nu veniși?)


Oh, moi Mitra picurare 
Tsi mi crechi cu a ta ntrebari 
Shi sã-tsã aspunu, sã-mi agiutsã nu potsã 
Dipriunã cu a tãi sotsã 
Cãnli atsel di Ali Pãshe 
Cari aoaltatsã nj-ascrie 
Sã-i dau Shana, feata mea 
Shi mãni, yinu subechi su ia 

(Oh, măi Mitra păcurare

Ce mă superi cu a ta întrebare

Și să-ți spun, să mă ajuți nu poți

Împreună cu ai tăi prieteni

Câinele acela de Ali-pașa

Care alaltăieri îmi scrise

Să-i dau Șana, fata mea

Și mâine vin s-o ia)


Oh, mãratlu, tsi-nj voi bana 
Mas ãnj ia pãgãnlu Shana 
Dau cupyili tuti di oi 
Mash nãmuzea sã-cheru nu voi 
Hagi Streriu, celnic mari 
Nu ai fricã, nu te-aspari 
A pãgãnlui  nu-i si parã 
 vas facã shi tu aestã hoarã 

(Oh, bietul, ce-mi mai trebuie viața

Dacă îmi ia păgânul pe Șana

Dau turmele toate de oi

Doar oaia din frunte s-o pierd nu vreau

Hagi Steriu oier mare

Nu-ți fie frică, nu te speria

Păgânului să nu-i se pară

Că va face și în acest sat)


Ca tu horli gãrtseshtsã 
Shi ca tu atseali arbinisheshtsã 
Io mi ducu sã-aspunu la sotsã 
Shi mãni, dipriunã tutsã 
In cali noi va lã inshim 
Shi ca pi luchi va-i agunim 
Fudzi Mitra, la oi sã-dutsi 
Shi pi la sotsã, la tutsã lã-aspusi 
(Ca în satele grecești

Și ca în cele albaneze

Eu mă duc să le spun prietenilor

Și mâine împreună toți

În cale noi le vom ieși

Și ca pe lupi îi vom alunga

Plecă Mitra, la oi se duce

Și la prieteni la toți le spuse)

 

Eara la douadzã di dimneatsã(tahina) 
Tuti cãiurli li-acatsã 
Shi cãndu smenji vrurã sã-treacã 
Pala asmulsirã dit teacã 
Ca zmei gionj s-alumtarã 
Multu sãndzã nã-shi virsarã 
Fãrã njlã ãi tãiarã 
Shi mashi cu fuga, ndoi scãparã 

(Iar a doua zi de dimineață

Toate căile blocară

Și când păgânii vrură să treacă

Sabia scoaseră din teacă

Ca zmeii vitejse luptară

Mult sânge ei vărsară

Fără milă îi tăiară

Și doar cu fuga vreo doi scăpară)


Ma nu treatsi n stãmãnã 
Cãnd s-ascoalã ca furtunã 
Shi Gramusti tu munti yinu 
Arbineshi de Pelinu 
Cu Ali Pãshelu ninti 
Ca cicãrdãsitu di minti 
Tsi yinea cu suti shi njyi 
S-aricheascã al Steriu hjyi 

(Dar nu trece o săptămână

Când se scoală ca furtună

Și la Gramoste în munte vin

Albanezi din Tepelin

Cu Ali pașa în frunte

Ca ieșit din minți

Care venea cu sute și mii

Să răpească pe a lui Steriu fată)


Ma cãnd s-apuche di hoarã 
Njcu shi mari  scularã 
Shi luarã armili tu mãnj 
Pãnã shi featili di armãnj 
Doamne mari, Dumnidzale 
Sãndzãli sã-virsa ca vali 
Tutu tu carni tragu armãnj 
Ma ca arina sunt pãgãnj 

(Dar când s-apropie de sat

Mic și mare se scluară

Și luară armele în mâini

Până și fetele de aromâni

Doamne mare, Dumnezeule

Sângele curge ca valea

Tot în carne trag aromânii

Da ca nisipul sunt păgânii)


Suti cadu di unã oarã 
Altsã loclu lã ia tru-oarã 
Tragu armãnj, iara sã-toarnã 
Fugu pãgãnj, shi iara sã-toarnã 
Dzuua ntreagã sã-batu pãnã seara 
Shi a doua dzuuã s-alumtã iara 
Iara a treia dzuuã altsã yinu 
Arbineshii de Pelinu 
(Sute cad o data

Alții locul le iau pe data

Trag aromânii, iar se întorc

Fug păgânii și iar se întorc

Ziua întreagă se bat până seara

Și a doua zi se luptă iar

Iar a treia zi alții vin

Albanezi din Tepelin)


Ia irushii  intrã-n hoarã 
Tragu armãnj shi cu tãpoara 
Fugu pãgãnj panã nclo 
Sã-toarnã iara la vãr chiro 
S-alumtã sãtãmãnj ntredzã 
Multsã cadu, nu potsã sã-i aledzã 
Tutu mas batu ashi doi meshi 
Grãmusteanj cu arbineshi 

(Iată un iureș să intre în sat

Trag aromânii și cu toporul

Fug păgânii mai încolo

Se întorc după ceva timp

Se luptă săptămâni întregi

Mulți cad, nu poți să-i numeri

Tot se bat așa două luni

Grămosteni cu albanezi)


Grãmusteanj sã-tsãnu, nu-s da 
Babarutea sã-dipisea 
Shi cãnd bãruti nu lã armasi 
S-alumtarã di pit casi 
Arbineshilor agiutoru lã yinea 
Oaminj di-aloru, 
Shi cu irushii intrarã-n hoarã 
Shi dupã Shana mult cãftarã 

(Grămostenii rezistă, nu se lasă

Dar glaonțele se termină

Și când muniție nu mai avură

Se luptară prin case

Albanezilor ajutor le venea

Oameni de-ai lor

Și cu iureș intrară-n sat

Și pe Șana mult o căutară)


Ma la Hagi Steriu-n poartã 
Shana nashi, u-aflarã moartã 
Cu armili nica tu mãnã 
Cum sã-bãtu mãrata armãnã 
Cu albu-i sinu di sãndzã mplinu 
Shi canda dzãtsi cu hãryinu 
Luatsã-nj marsha voi pãgãnj 
Nu-s da iyi feati di armãnj 

(Dar la Hagi Steriu în poartă

Șana ei o găsiră moartă

Cu armele încă în mâini

Cum se bătu biata aromână

Cu albu-i sân de sânge plin

Și parcă zice

Luați-mi cadavrul voi păgâni

Nu se predă vie fată de aromân)


Di yinati Ali Pãshe 
La arbineshi lã dãmãnda 
S-ardã hoara, sã-i da foclu 
 nu-s cunoascã iu-i fu loclu 
Shi arsi Gramustea mushatã 
Sã-dusi Gramustea alãvdatã 
Shi di vãr dzatsi nji di casi 
Ni tsi semnu azã nu armasi 

(De ciudă Ali pașa

La albanezi le ordona

Să ardă satul, să-i da foc

Să nu se cunoască unde-i fu locul

Și arse Gramostea frumoasă

Se duse Gramoistea cea lăudată

Și din vreo zece mii de case

Nici un semn azi nu rămase)

 

 

SURSA

giony,  Mihali Prefti - Shana al hagi steriu, ”giony” / Versuri, 8 septembrie 2008, http://giony.ro/versuri-p/mihali-prefti---shana-al-hagi-steriu/23 (Audio)

 

 

NOTĂ

Versiune românească de Marius Teja.


I.)Mandatul 1992-1996

Dimciu Caraiola (CONVENȚIA DEMOCRATICĂ DIN ROMÂNIA) – Vicepreședinte

Constantin Sărăcăceanu (FRONTUL SALVĂRII NAȚIONALE)

– Membru al Delegației Permanente a C. J. I.

--Membru al Comisiei de organizare și dezvoltare urbanistică, realizarea lucrărilor publice, protecția mediului înconjurător, conservarea monumentelor istorice și de arhitectură

 

II.)Mandatul 1996-2000

Dimciu Caraiola (CONVENȚIA DEMOCRATICĂ DIN ROMÂNIA) – Comisia pentru lucrări publice și administrarea domeniului public și privat

 

III.)Mandatul 2000-2004

Dimciu Caraiola (PARTIDUL NAȚIONAL LIBERAL) – Comisia pentru urbanism, lucrări publice, administrarea domeniului public și privat, protecția mediului și dezvoltare rurală

 

IV.)Mandatul 2004-2008

Stelian Caramitru (PARTIDUL NAȚIONAL LIBERAL) – Comisia juridică și de disciplină

 

 

SURSA

CONSILIUL JUDEȚEAN IALOMIȚA, 1992-2007.15 ani, Slobozia, 2007, pp. 12, 40, 59, 88.

Tini amari – Tu mare

Ti caftu cafi oarâ 
Nu pot s’ti aflu io 
Pi mardzinea di amari 
Imi plângu a meu caimo 

(Te caut fiecare data

Nu pot să te găsesc eu

Pe țărmul mării

Îmi plâng al meu dor)

Refren - Refren
Tini amarai tini aspunini 
Iu iasti moi vruta mea 
Câtâ iu s’u caftu tora 
Imi plândzi inima 
(Tu mare, tu spune

Unde este iubita mea

Unde să o caut acum

Îmi plânge inima)


Şideam mâratlu singru 
Şi aminti ni’aduţeam 
Di cându iaram noi doi 
Şi ţi multu noi  vream 

(Ședeam bietul singur

Și aminte mi-aduceam

De când eram noi amândoi

Și ce mul tnoi ne iubeam)

Refren -
Refren

Şed io dipriunâ 
La tini minduiescu 
Cu zor dorlu mi acaţâ 
Cu tini mi anghisedz 

(Șed eu mereu

La tine mă gândesc

Cu durere mă ia dorul

Pe tine te visez)

Refren -
Refren

Di atunţea tricu ieta 
Şi di noi nu ştim ţâva 
Şi canda di canâoarâ 
Nu n’şteam noi di iuva. 

(De atunci trecu o viață

Și de noi nu știm nimic

Și parcă niciodată

Nu ne-am fi cunoscut)

Refren -
Refren

 

SURSA

Ioana, Makedonya Group - Ti caftu cafi oara, ”giony” / Versuri, 1 decembrie 2009, http://giony.ro/versuri-p/makedonya-group---ti-caftu-cafi-oara/1065 (Audio)

 

NOTĂ

Versiune românească de Marius Teja.





 

Ausheatic stranj greali – Bătrânețe haine grele

 

Auşatic stranjii greali 
Cum s’adar s’ascap di iali 
Trec dzalili ni’iasti greu 
 fciori cu iali trec ş’io 

(Bătrânețe haine grele

Cum să fac să scap de ele

Trec zilele și îmi este greu

Că flăcăi cu ele trec și eu)


Auşatic stranjii vechi 
Anvârit maş tu ilechi 
Cu tichiţã şi cu alti hãri 
Cu amurţâtlu tu pâltãri 

(Bătrânețe haine vechi

Îmbrăcat doar cu ilic

Cu tichie și cu alte podoabe

Și cu spatele amorțit)


Fârâ ibati şi puteari 
Fârâ braţâ fâr cicioari 
Maş cu laili mi anghisedz 
Dzauâ şi noapti tut tuşedz 

(Fără vlagă și putere

Fără brațe, fără picioare

Doar cu doliu mă visez

Zi și noapte tot tușez)


Iu sunt anlji di unâ oarâ 
Iu crişteam ficior tu hoarâ 
Iu alâgam tut pit pâduri 
Cum ii cânli ma pi sturi 

(Unde sunt anii de altădată

Când creșteam flăcău în sat

Când alergam tot prin păduri

Cum e câinele )


Tinireaţâ strajii noau 
V’am purtatâ ti harau 
Ma tu niati nu ducheam 
Ni tsi gâvâ lâ hârseam 

(Tinerețe haine noi

V-am purtat cu bucurie

Dar în tinerețe nu simțeam

)


Singur stau şi mi minduiesc 
S’pot chirolu  dânâsescu 
S’treacâ anlji ma amânat 
S’nu mi duc tu cârvat 

(Singur stau și mă gândesc

Să pot timpul să-l opresc

Să treacă anii mai încet

Să nu cad bolnav la pat)


 

SURSA

Ioana, Makedonya Group - Ausheatic stranj greali, ”giony” / Versuri, 17 noiembrie 2009, http://giony.ro/versuri-p/makedonya-group---ausheatic-stranj-greali/980 (Audio)

 

NOTĂ

Versiune românească de Marius Teja.

 

 



 

Primuveara  - Primăvara

Refren - Refren
Primuvearã primuvearã 
Ghini viniş 
Primuveara primuveara 
Ni hârsişi 

(Primăvară, primăvară

Bine ai venit

Primăvară, primăvară

Ne-ai bucurat)


Tu nopţâ lele cu lunâ plinâ 
Vruta imi pari lele câ’i  dzânâ 

(În nopți lele cu lună plină

Iubita îmi pare, lele, că-i o zână)


Refren -
Refren

Cu ţerlu lele implin di steali 
Vrearea lele cama dulţi imi pari 

(Cu cerul, lele, plin de stele

Iubirea, lele, mai dulce îmi pare)


Refren –
Refren

 

Cu vruta lele mutream la steali 
Eu ii dzaţeam lele câ’u am tu vreari. 

(Cu iubita, lele, priveam la stele

Eu îi spuneam, lele, că o iubesc)


Refren -
Refren

 

Arcutiţi lele tu iarba veardi 
Ea is fâţea lele  nu mi avid. 

(Întinși, lele, pe iarba verde

Ea se făcea, lele, că nu mă aude)


Refren –
Refren

 

Vruta mea lele ca lunâ plinâ 
Daima dulţi lele iasti armânâ 

(Iubita mea, lele, ca luna plină

Mereu dulce, lele, este aromână)

 

SURSA

Ioana, Makedonya Group - Primuveara, primuveara ghini vinishi,  11 noiembrie 2009, http://giony.ro/versuri-p/makedonya-group---primuveara--primuveara-ghini-vinishi/951 (Audio)

NOTĂ

Versiune românească de Marius Teja.






 

La fantana ditu valoaga – La fântâna din poiană

 

La fântâna dit vâloagâ 
Perlu işi chiaptinâ  dzâna 
Ma nu’i dzâna câ’i n’featã 
Ţi’şi aduţi ca armâna 
(La fântâna din poiană

Părul își piaptănă o zână

Dar nu-i zână, că-i o fată

Care pare o aromână)

 

Picurarlu muşat ca soarli 
Ţi’i cu percea incârşiliatâ 
Dusi aonjia la fântânã 
‘Clo iu şadi albâ armânã 

(Păcurarul frumos ca soare

E cu părul încrețit

Merse iute la fântână

Acolo unde șade fecioara aromână)

 

Discâlciat ii armasi perlu 
Perlu galben ca n’lunâ 
Picurarlu agalea ii dzâsi 
“S’ni bânedz livendâ armânã” 
(Pieptănat îi era părul

Părul galben ca luna

Păcurarul încet îi zise

Să-mi trăiești mândră aromână)

 

Ochilu’ţ lai lea ca di amurâ 
Oh lele muşata’ţ gurã 
Va ti caftu la a ta manâ 
Tini armânã piruşeanâ 

(Ochi-ți negri, tu, ca mura

Oh, lele, frumoasa-ți gură

Te voi cere mamei tale

Tu frumoasă aromână)

 

 

SURSA

Ioana, Makedonya Group - La fantana ditu valoaga, ”giony” / Versuri,11 noiembrie 2009, http://giony.ro/versuri-p/makedonya-group---la-fantana-ditu-valoaga/950 (Audio)

 

NOTĂ

Versiune românească de Marius Teja.






 

Chiraţa al Telea – Chirața lui Telea

Di armãnj mplinã dumelea 
S’mâritã, more Chiraţa al Telea 
(De aromâni e plină biserica

Se mărită, măi, Chirața lui Telea)


Ascoasi Iancu aruvelea 

Vâtâmã, more Chiraţa al Telea 

(Scoase Iancu pistolul

Omorî, măi, pe Chirața lui Telea)


Iasi Iancu tu sucachii 
Pi Chiraţa avea inati 

(Merge Iancu pe drum

Pe Chirața era supărat)


S’ciudusi more lumea dit hoarâ 
Chiraţa al Telea u vâtâmarâ 

(A rămas uimită lumea din sat

Chirața lui Telea a fost omorâtă)

 

 

 

SURSA

Ioana, Makedonya Group - Chirata al Telea, ”giony” / Versuri, 11 noiembrie 2009, http://giony.ro/versuri-p/makedonya-group---chirata-al-telea/949 (Audio)

NOTĂ

Versiune românească de Marius Teja.







 

Pirusheana lai – Mândro dragă

 

Anchisişi tu ieta 
Lea piruşeana lai 
Anchisişi tu ieta 
Lea muşata cu okilu lai 

(Ai pornit în viață

Tu mândro dragă

Ai pornit în viață

Tu frumoaso cu ochii negri)


Cu soaţâli tuti 
Lea piruşeanâ lai 
Cu soaţâli tuti 
Lea muşata cu okilu lai 
(Cu prietenele toate

Tu mândro dragă

Cu prietenele toate

Tu frumoasă cu ochii negri)

 

Cu Iorghi cumnatlu 
Lea piruşeanâ lai 
Cu Iorghi cumnatlu 
Lea muşatã cu okilu lai 

(Cu Iorghi cumnatul

Tu mândro dragă

Cu Iorghi cumnatul

Tu frumoaso cu ochii negri)


Luarâ valea in’ghiosu 
Lea piruşeanâ lai 
Luarâ valea in’ghiosu 
Lea muşatã cu okilu lai 

(Au luat-o la vale în jos

Tu mândro dragă

Au luat-o la vale în jos

Tu frumoaso cu ochii negri)


Aflarâ  fântânâ 
Lea piruşeanâ lai 
Aflarâ  fântânâ 
Lea muşata cu okilu lai 
(Găsiră o fântână

Tu mândro dragă

Găsiră o fântână

Tu frumoaso cu ochii negri)

 

Apâ  va’ni moru 
Lea piruşeana lai 
Apâ  va’ni moru 
Lea muşatâ cu okilu lai 

(Apă, că voi muri

Tu mândro dragă

Apă, că voi muri

Tu frumoaso cu ochii negri)

 

 

SURSA

Ioana, Makedonya Group - Pirusheana lai , ”giony” / Versuri, 3 noiembrie 2009, http://giony.ro/versuri-p/makedonya-group---pirusheana-lai/887 (Audio)

NOTĂ

Versiune românească de Marius Teja.







 

Lele dunareanca – Lele dunăreancă

 

C’as ti acaţ s’ti dau di padi lele dunãreancã 
C’as ti acaţ s’ti dau di padi lele dunãreancã 
Hai lele dunãrea,lele dunãreancã 
Hai lele dunarea..ah la machidoancã 

(Dacă te-aș prinde să ted au de pământ lele dunăreancă

Dacă te-aș prinde să ted au de pământ lele dunăreancă

Hai lele dunăreancă, lele dunăreancă

Hai lele dunăreancă, ah tu machidoancă)


Tini feata ti mârtari lele dunãreancã 
Tini feata ti mârtari lele dunãreancã 
Hai lele dunarea,lele dunãreancã 
Hai lele dunarea..,ah la machidoancã 

(Tu fată de măritat lele dunăreancă

Tu fată de măritat lele dunăreancă

Hai lele dunăreancă, lele dunăreancă

Hai lele dunăreancă, ah tu machidoancă)


Mini hiu fcior cu hari lele dunãreancã 
Mini hiu fcior cu hari lele dunãreancã 
Hai lele dunarea,lele dunãreancã 
Hai lele dunarea..ah la machidoancã 

(Eu sunt flăcău cu har lele dunăreancă

Eu sunt flăcău cu har lele dunăreancă

Hai lele dunăreancă, lele dunăreancă

Hai lele dunăreancă, ah tu machidoancă)


Preachli doili va ni adrãm lele dunãreancã 
Preachli doili va ni adrãm lele dunãreancã 
Hai lele dunarea,lele dunãreancã 
Hai lele dunarea..ah la machidoancã 

(Pereche amândoi vom face lele dunăreancă

Pereche amândoi vom face lele dunăreancă
Hai lele dunăreancă, lele dunăreancă

Hai lele dunăreancă, ah tu machidoancă)


 

SURSA

Ioana, Makedonya Group - Lele dunareanca, ”giony” / Versuri,  2 octombrie 2009, http://giony.ro/versuri-p/makedonya-group---lele-dunareanca/751 (Audio)

 

NOTĂ

Versiune românească de Marius Teja.


Scriitoarea română Elvira Iliescu (1937 Constanța - ) a recenzat pentru ”Jurnalul literar” romanul Basarabia, publicat în 2002 de scriitorul român Paul Goma (1935 România - ).


Născut în Basarabia în epoca când acest teritoriu aparținea României Mari, P. G. a emigrat în 1977 în Franța deoarece era un opozant al regimului comunist de la București.


E. I.  a reținut în articol și referirile pe care P. G. le-a făcut la originile sale aromâne.


<(…) Fiindcă rădăcinile îi sunt aromânești, nu va da uitării nici Macedonia, de la vremurile de glorie sub Alexandru cel Mare, până la fărâmițarea în timp: „… centrele tradiționale aromâne au fost izolate prin instituirea de frontiere naționale* – de pildă Bitolia, Ohrid**, Totovo*** „au căzut” în Serbia (azi Republica Macedonia), Korco**** în Albania, iar Florina, Veria, Avdela, Ianina, Pella***** – în Grecia.


Goma amintește că „macedonenii” „au dat culturii române un mare număr de intelectuale – numai dintre scriitorii de primă mărime, la întâia, la a doua generație, am numărat doisprezece: Ion Barbu******, Blaga*******, Bolintineanu********, Dosoftei*********, Eftimiu**********, Goga***********, Macedonski************, Maiorescu*************, Marino**************, Murnu***************, Gellu Naum****************, Stere*****************…”, iar „Faptul că nu m-am introdus pe lista scriitorilor cu origine „macedoneană” nu se datorează (numai) modestiei mele legendare. Ci și purei superstiții: aș fi fost al treiprezecelea… adaugă scriitorul cu un strop de autoironie.>

 

SURSA

Elvira Iliescu, Basarabia… și nu numai, ”Jurnalul literar”, București, 2003, iul.-aug. (nr. 13-16) / Elvira Ionescu, Paul Goma – 70, Criterion Publishing, Norcross / USA, 2005, p. 98.

 

 

NOTE M.T.

*În urma celor două războaie balcanice din anii 1912-1913, Macedonia otomană a fost împărțită de Bulgaria, Grecia și Serbia (din 1929 Iugoslavia).

**Ohrida  - Oraș în sud-vestul Fostei Republici Iugoslave a Macedoniei.

***Tetovo – Oraș în nord-vestul Fostei Republici Iugoslave a Macedoniei.

****Korçë – Oraș în sud-estul Albaniei (Corceaua în aromână).

*****Cinci orașe în nord-vestul Greciei.

******Ion Barbu (1895 Câmpulung Muscel – 1961 București) – Pseudonimul poetului și matematicianului Dan Barbilian.

*******Lucian Blaga (1895 Lancrăm / Sibiu – 1961 Cluj) – Filozof, poet, dramaturg, traducător, journalist, profesor universitar și diplomat.

********Dimitrie Bolintineanu (1819 / 1825 Bolintin Vale / București – 1871 București) – Poet, politician, diplomat.

*********Dosoftei Barilă (1624 Suceava * Moldova – 1693 Jovkva * Polonia / Ucraina) – Mitropolit al Moldovei, poet, traducător, canonizat ca sfânt în 2005 de Biserica Ortodoxă Română.

*** *** *** *Victor Eftimiu (1889 Boboshtice * Albania – 1972 România) – Poet, dramaturg, povestitor, traducător, colecționar de artă, mason și academician.

*** *** *** **Octavian Goga (1881 Rășinari / Sibiu * Ungaria – 1938 Ciucea * România) – Poet, academician, politician de extremă dreaptă și prim-ministru în decembrie 1937 – februarie 1938.

*** *** *** ***Alexandru Macedonski (1854 București – 1920 București) – Poet, prozator, dramturg și publicist.

*** *** *** *** *Titu Maiorescu (1840 Craiova * Țara Românească – 1917 București * România) – Avocat, critic literar, estetician, pedagog, filozof, fondator al societății literare Junimea și al Academiei Române, prim-ministru conservator în 1912-1914.

*** *** *** *** **Adrian Marino (1921 Iași – 2005 Cluj) – Eseist, critic literar, istoric și teoritician literar, laureat al premiului Herder în 1985.

*** *** *** *** ***George Murnu (1868 Veria * Imperiul Otoman / Grecia – 1957 București *România) – Istoric, poet, traducător și profesor universitar aromân.

*** *** *** *** *** *Gellu Naum (1915 București – 2001 București ) – Poet, prozator și dramaturg, cel mai important reprezentant român al curentului suprarealist european.

*** *** *** *** *** **Constantin Stere (1865 Ciripcău / Basarabia * Imperiul Rus -1936 Bucov * România) – Jurist, scriitor și politician.

Inhi baga mushata dor – Îmi este dor de frumoasa

Inhi baga,inhi baga,ini baga mushata dor, 
Inhi baga,inhi baga,ini baga mushata dor, 
Inhi baga mushata dor, lilicea dit hoara lor 
Inhi baga mushata dor, lilicea dit hoara lor 
(Îmi este, îmi este, îmi este dor de frumoasa

Îmi este, îmi este, îmi este dor de frumoasa

Îmi este dor de frumoasa, floarea din satul lor

Îmi este dor de frumoasa, floarea din satul lor)


Bis -
Bis

 

SURSA

Mihai Adam, Ioti Mela - Inhi baga mushata dor, ”giony” / Versuri,  17 iunie 2011, http://giony.ro/versuri-p/ioti-mela---inhi-baga-mushata-dor/2763 (Audio)

NOTĂ

Versiune românească de Marius Teja.





 

Haide deadi frandza – Haide a înfrunzit

Haide deadi frandza vearde`aflia 
Haide ies cupii lea di Ceamurlia 
Haide deadi frandza vearde`aflia 
Haide ies cupii lea di Ceamurlia 

(Haide a înfrunzit,  înverzită-i curtea

Haide ies turmele din Ceamurlia

Haide a înfrunzit, înverzită-i curtea

Haide ies turmele din Ceamurlia)

 Haide anvirdzashti lea loclu tut 
Haide ies cupii lea di Beidaud 
Haide anvirdzashti lea loclu tut 
Haide ies cupii lea di Beidaud 

 

(Haide înverzește pământul tot

Haide ies turmele din Beidaud

Haide înverzește pământul tot

Haide ies turmele din Beidaud)


Haide deadi iarba lea`nsari nielu 
Haide ies cupii Lea di Tistimelu 
Haide deadi iarba lea`nsari nielu 
Haide ies cupii Lea di Tistimelu 

(Haide a răsărit iarba, sare mielul

Haide ies turmele din Tistimelu

Haide a răsărit iarba, sare mielul

Haide ies turmele din Tistimelu)


Haide deadi frandza deadi airba 
Haide ies cupii lea di Eschibaba 
Haide deadi frandza creashti iarba 
Haide ies cupii lea di Eschibaba 

(Haide a înfrunzit, a răsărit iarba

Haide ies turmele din Eschibaba

Haide a înfrunzit, a răsărit iarba

Haide ies turmele din Eschibaba)


Haidi niei s`frig s`fati curbani 
Haide tsi ghineatsa ti`armanami 
Haidi niei s`frig s`fati curbani 
Haide tsi ghineatsa ti`armanami. 

(Haide mieii se frig, sunt sacrificați

Haide ce bine pentru aromâni

Haide mieii se frig, sunt sacrificați

Haide ce bine pentru aromâni)

 


SURSA

Mihai Adam, Ioti Mela - Haide deadi frandza, ”giony” / Versuri,  4 martie 2011, http://giony.ro/versuri-p/ioti-mela---haide-deadi--frandza/2616 (Audio)

 

NOTĂ

Versiune românească de Marius Teja.





 

Un trandafil – Un trandafir

 

Un trandafilu creashti la firida mea 
Tsi'sh apleacã frundzãli lishoru , 
Lungã'nj pari calea pãn la vruta mea 
Shi'nj si pari  va'nj moru di doru , 
Lungã'nj pari calea pãn la vruta mea 
Shi'nj si pari  va'nj moru di doru 

(Un trandafir crește la fereastra mea

Își apleacă frunzele ușor

Lungă îmi pare calea până la vruta mea

Și mi se pare că voi muri de dor

Lungă îmi pare calea până la vruta mea

Și mi se pare că voi muri de dor)


Stau la masã, unã carti ca  scriu 
Ca  scriu io vrutã a meu doru , 
Ca  scriu io vrutã tora a meu doru 
Le le le lilicea pãdurilor , 
Ca  scriu io vrutã tora a meu doru 
Le le le lilicea pãdurilor . 
(Stau la masă o scrisoare ca să scriu

Ca să scriu eu iubito al meu dor

Ca să scriu eu iubito acum al meu dor

Le le le floarea pădurilor

Ca să scriu eu iubito acum al meu dor

Le le le floarea pădurilor)

 

Anda mi'sculai dit somnu vruta 
Ni puj , ni lilici nu erau, 
Ni tini lãngã mini vrutã nu erai 
Lãhtãrsitu dit somnu mi'sculai , 
Ni tini lãngã mini vrutã nu erai 
Lãhtãrsitu dit somnu mi'sculai. 

(Când m-am trezit din somn iubito

Nici păsări, nici flori nu erau

Nici tu lângă mine iubito nu erai

Speriat din somn m-am trezit

Nici tu lângă mine iubito nu erai

Speriat din somn m-am trezit)


Mi'anghisam anda eram doji deadunu 
Nu dzãtseamu  va nj dispãrtsam, 
Puji tutsã anvãrliga di noi cãntau 
Lilicili tuti s'diskideau , 
Puji tutsã anvãrliga di noi cãntau 
Lilicili tuti s'diskideau. 

(Visam parcă eram noi împreună

Nu ziceam că ne vom despărți

Păsările toate împrejur cântau

Florile toate se deschideau

Păsările toate împrejur cântau

Florile toate se deschideau)

 

 

SURSA

Mihai Adam, Ioti Mela - Un trandafil, ”giony” / Versuri, 4 martie 2011, http://giony.ro/versuri-p/ioti-mela---un-trandafil/2613 (Audio)

NOTĂ

Versiune românească de Marius Teja.






 

Cari treatsi pi la stana – Cine trece pe la stână

 

Cari treati pi la stana 
Cu aruveili tru mana 
Si cu cheptul dizvalit 
Iasti Gardani fur avdzat 

(Cine trece pe la stână

Cu pistoalele în mâini

Și cu pieptul dezvelit

Este Gardani hoț vestit)


Si`ari na tufechi implina 
Cu caruti radatina 
Ari calul dip adruani 
Cari masca di dusmani 

(Și are o pușcă plină

Cu cruce rădăcină

Are calul de patru ani

Care mușcă din dușmani) 


Lai Gardani grec ti furi 
Ti tut furi di la armani 
Vedz ti fat, vedz ti adari 
S`nu dai di`armanlu Mihali 
(Măi Gardani grec ce furi

Ce tot furi de la aromâni

Vezi ce faci, vezi cum faci

Să nu dai de aromânul Mihai)

 

Armanlu Mihali inea 
Cu aruveili tru mana 
Tu Gardani li discarca 
S`Gardani greclu fur murea 

(Aromânul Mihai venea

Cu pistoalele în mâini

În Gardani le descărca

Gardani grecul hoț murea)

Gardani ma`si chiru na mana 

Tradzi calul la fantana 
Di caprestu lu`acata 
Si din gura ma`i dzatea: 
(Gardani dacă își pierdu o mână

Trage calul la fântână

De căpăstru îl prindea

Și din gură îi zicea:)

 

Scapa`mi lai murgu a meu 
Scapa`mi di aestu greu 
Zborlu nu si`ul dipisea 
Armanlu Gardani inea 
Zborlu nu si`ul dipisea 
Armanlu Gardani inea. 

(Scapă-mă măi murgul meu

Scapă-mă din necazul ăsta

Vorba nu și-o sfârșea

Aromânul Gardani venea

Vorba nu și-o sfârșea

Aromânul Gardani venea)

 

 

SURSA

Mihai Adam, Ioti Mela - Cari treatsi pi la stana, ”giony” / Versuri, 4 martie 2011, http://giony.ro/versuri-p/ioti-mela---cari-treatsi-pi-la-stana/2612 (Audio)

 

 

NOTĂ

Versiune românească de Marius Teja.






 

Pri calea cu lilici – Pe calea cu flori

 

Pi calea cu lilici, 
Tu`msheata pâdurici 
Ti vidzui pi tini, lea feată, 
Mash 
pi tiniii`… 

(Pe calea cu flori

În frumoasa pădurice

Te văzui pe tine fată

Doar pe tine..)

 

Pi tini î`nhi ti vidzui, 
Dit minti î`nhi ti chirui, 
Cum chiari puilu 
Shi azboairâ sus pi tser… 

(Pe tine te văzui

Din minte mi-ai ieșit

Cum pleacă pasărea

Și zboară sus pe cer..)


Refren - Refren
Pit căiuri antunicatiii` 
Ti caftu tu njiedz` di noapti 
Câ`nhi mi luă dor di`a 
ta vreari 
Tsi mi tuchiashti sh`mi moari ! 

(Pe căi întunecate

Te caut în miez de noapte

Că mă luă dor de-a ta iubire

Ce mă topește și mă omoară!)


Nhi`am un suflit bun, 
Nujtiu 
cum s`lu adun 
S`lu adun la chieptu, 
lea vrută, 
Su`l dishteptu… 

(Îmi am suflet bun

Nu știu cum să-l strâng

Să-l strâng la piept, tu iubito

Să-l trezesc…)


Tsi vintu aratsi bati 
Tu chieptu î`nhi mi strâbati 
Vruta`nhi greashtiii` 
Un dor tsi`nhi mi pashti... 

(Ce vânt rece bate

În piept mă străbate

Iubita îmi grăiește

Un dor ce mă caută…)


Refren -
Refren

 

 

 

SURSA

D!N4MO g!rl, Ioti Mela - Pri calea cu lilici (BLUES), ”giony” / Versuri, 13 decembrie 2010, http://giony.ro/versuri-p/ioti-mela---pri-calea-cu-lilici-(blues)/2491 (Audio)

NOTĂ

Versiune românească de Marius Teja.





 

Când va z`yinâ primuvearea – Când va veni primăvara

Haidi când va z`yinâ moi 
Mushata primuvearâ… 
Shi`a ei frândzâ veardi moi 
Cu cântic di fluiarâ… 

(Haide când va veni măi

Frumoasa primavera

Și a ei frunză verde măi

Cu cântec de fluier…)


Refren - Refren
Primuvearâ, primuvearâ, 
Scoati caplu cama`n tr`oarâ 
Ca`s priimnâ tu virdeatsâ 
Featili cu mushuteatsâ… 

(Primăvară, primăvară

Scoate capul mai devreme

Ca să se plimbe în verdeață

Fetele frumoase)


 tu meslu al mai, lăi frats`, 
Ghini iasti s`v`ansurats ! 
Cu feati când` v`adunats 
Cu lilici s`li ashtiptats` ! 

Că în luna mai măi frați

Bine este să vă însurați

Cu fete când vă întâlniți

Cu flori să le așteptați!)


Refren -
Refren

 

SURSA

D!N4MO g!rl,  Ioti Mela - Când va z`yinâ primuvearea, ”giony” / Versuri, 23 noiembrie 2010, http://giony.ro/versuri-p/ioti-mela---c--nd-va-z-yin---primuvearea/2462 (Audio)

NOTĂ

Versiune românească de Marius Teja.






 

Nu cheru papanji – Nu pier străbunii

 

Nu potu s-chearâ pâpâñiljii 
Sh-pârintsâljii - canâoarâ! 
Armânu tu bana noastâ, 
Tu cântitsi, tu zboarâ! 

(Nu pot să piară străbunii

Și părinții – niciodată!

Rămân în viața noastră

În cântece, în limbă!)


Di ñilji di añi  limbâ 
Nu cheari ca  apâ, 
Când' adzâ lumea tutâ 
Zârtsina shi-u dizgroapâ! 

(De mii de ani o limbă

Nu piere ca o apă

Când azi lumea toată

Rădăcina și-o dezgroapă!)


Di potu aesti zboarâ 
Tu carti s-li-nyrâpsescu 
Easti  tuts pâpâñiljii 
Ditu groapâ mi mutrescu! 
 v-azburãscu tora 
Sh-mi-acâchisits putets 
Easti  hiu ligatâ 
Di voi - di multi ets! 

(De pot aceste vorbe

În cărți să le scriu

Este pentru că toți străbunii

Din groapă mă privesc!

Că vă vorbesc acum

Și să mă-nțelegeți puteți

Este că sunt legată

De voi -  de multe veacuri!)



 

SURSA

giony, Ioti Mela - Nu cheru papanji, KIRA IORGOVEANU – vol.STEAUA DI DOR, ”giony” / Versuri, 1983 , 5 iunie 2010 , http://giony.ro/versuri-p/ioti-mela---nu-cheru-papanji/2184 (Audio)


NOTĂ

Versiune românească de Marius Teja.






 

Armâna mea – Aromâna mea

 

Armâna, armâna, armâna meaaa` 
Di iu inhi, iu`nhi ti dutsâ?! 
Musheatâ iasti calea ta 
Andreptu voi sâ`nhi dzâtsâ 
Armâna meaaa`… 
(Aromâna, aromâna, aromâna mea

De unde vii, unde mi te duci?!

Frumoasă este calea ta

Sincer vreau să-mi zici

Aromâna mea…)

 

Io di la oi armâne yinu 
Acasâ voi s`mi ducu 
S`iau pâni, apâ, tsâruhi s`alin 
La picurar s`aducu 
Lăi gionli a meu… 

(Eu de la oi aromâne vin

Acasă vreau să mă duc

Să iau  pâine, apă, opinci să urc

La păcurar să duc

Măi junele meu)


Hii isusitâ feata mea 
Pi hii de celnic mari 
Io nu shtiu cari va`nhi ti ia 
Pi truplu a tău, pi hari, 
Armâna meaaa`… 

(Ești logodită fata mea

Cu iu de celnic mare

Eu nu știu cine te va lua

Cu trupul tău, cu harul tău

Aromâna mea)

  

 

SURSA

D!N4MO g!rl, Ioti Mela - Armâna mea, ”giony” / Versuri, 7 mai 2010, http://giony.ro/versuri-p/ioti-mela---arm--na-mea/2031 (Audio)

NOTĂ

Versiune românească de Marius Teja.






 

Feată, ochiulu`ts ca de`amurâ

Feată, ochiulu`ts ca de`amurâ 
Tsi arâseshi inimi la gionji 
Piturnichi dit pâduri 
Tsi tut cânts` pi la fântânhi… 

(Fată cu ochii ca murele

Ce aprinseși inimi de juni

Potârniche din pădure

Ce tot cânți pe la fântână)


Piturnichi dit pâduri 
Tsi tut cânts` pi la fântânhi… 

(Potârniche din pădure

Ce tot cânți pe la fântână)


Nu`nhi cânt gione di inati 
Ma cu vrearea tsi`a s`adrăm 
 un grai di dipârtari 
 dzâtsea doii s`nâ luăm… 

(Nu îmi cânt june de supărare

Dar cu iubirea ce vom face

Că un grai din depărtare

Ne zicea amândoi ca să ne luăm)


 un grai di dipârtari 
 dzâtsea doii s`nâ luăm… 

(Că un grai din depărtare

Ne zicea amândoi ca să ne luăm)


Cântâ`ts cânticlu, lea feata, 
Sh`duti la cuibul a tău 
Va`nhi ts`alashi un gioni aleptu 
Shi`i pâcat di Dumnidză… 

(Cântă-ți cântecul tu fată

Și du-te la cuibul tău

Vei lăsa un june ales

Și-i păcat la Dumnezeu)


Va`nhi ts`alashi un gioni aleptu 
Shi`i pâcat di Dumnidză… 

(Vei lăsa un june ales

Și-i păcat la Dumnezeu)


Tuti aesti`s nanaparti 
Ma cu vrearea tsi`a s`adrăm 
 un grai di dipârtari 
 dzâtsea doii s`nâ luăm… 
(Toate astea-s departe

Dar cu iubirea ce vom face

Că un grai din depărtare

Ne zicea amândoi ca să ne luăm)


 un grai di dipârtari 
 dzâtsea doii s`nâ luăm… 
(Că un grai din depărtare

Ne zicea amândoi ca să ne luăm)


Iara soarli di pi dzeanâ 
Shi tu ocli dischidea 
Aveai budza ca mirgeanâ 
Anghil câdzut dit tzer… 

(Iar soarele de pe deal

Și în ochi deschidea

Aveai buza ca mărgeanul

Înger viu căzut din cer)


Aveai budza ca mirgeanâ 
Anghil câdzut dit tzer… 
(Aveai buza ca mărgeanul

Înger viu căzut din cer)


Nu`ari sorâ, nu`ardi loclu 
Nhicâ lacrima ca jar 
Când di frati`shi vearsâ foclu 
Di dureari sh`di amar… 

(Nu are soră, nu arde pământul

Nici lacrima ca jarul

Când pentru frate își varsă focul

De durere și de amar)


Când di frati`shi vearsâ foclu 
Di dureari sh`di amar… 

(Când pentru frate își varsă focul

De durere și de amar)


 

SURSA

D!N4MO g!rl, Ioti Mela - Feată, ochiulu`ts ca de`amurâ, „giony” / Versuri, 2 aprilie 2010 , http://giony.ro/versuri-p/ioti-mela---feat----ochiulu-ts-ca-de-amur--/1852 (Audio) 


NOTĂ

Versiune românească de Marius Teja.





Moskopole – Moscopole


 vini laii hãbari 
Di Moscopole atsea mari 
Cumandu Ali Pasha 
Ta's ardã Moscopolea 

(Ne veni o veste rea

Din Moscopolea cea mare

Ordonă Ali pașa

Ca să ardă Moscopolea)

Tu'armãnescu cãsãbã 
Multã aveari s'adunã 
Pãgãnjii bagã yinati 
S'ibã a lor nu'au arhãti 
(În orașul aromân

Multe averi se adunară

Păgânii erau invidioși

Să fie ale lor nu aveau răbdare)


Tutã Moscopolea plãndzi 
Tu armãnj inima's frãndzi 
Yini pisti ei tufani 
Di tufechi, iatagani 
(Toată Moscopolea plânge

În aromâni inima se frânge

Vine peste ei vijelie

De puști, de iatagane)


Greashti cavalioti cu seati 
Bãgatsã mãna pi armati 
Mutatsã'vã, lãi, gionj armãnj 
 him cãlcatsã di pãgãnj 
(Grăiește Cavalioti cu sete

Puneți mâna pe arme

Mișcați-vă, măi, juni aromâni

Că suntem călcați de păgâni)


S'alumtã bãrbatsã, mnjeri 
Cu pãgãnili ashkeri 
Ca frãndza iarau pãgãnjii 
Cu njili cãdzurã armãnjii 

(Se luptă barbate, femei

Cu păgînele armate

Ca frunza erau păgânii

Cu miile căzură aromânii)

Dit cãsãbãlu armãn 
Armasi cinushi, scrum 
Doamne tsi ts'avu astipseari 
Di'andripseshi  mirã ahtari 
Di'andripseshi  mirã ahtari 
Di Moscopolea atsea mari 

(Din orașul aromân

Rămase cenușe, scrum

Doamne cu ce-ți greși

De hotărâși o așa soartă

De hotărâși o așa soartă

Pentru Moscopolea cea mare)


SURSA

giony, Ioti MelaMoskopole, ”giony” / Versuri,  20 martie 2010, http://giony.ro/versuri-p/ioti-mela---moskopole/1793 (Audio)

 

NOTĂ

Versiune românească de Marius Teja.


În 1991, istoricul român Anastasie Iordache (1933-2009) a publicat lucrarea Principii Ghica. O familie domnitoare din istoria României.

În capitolul întâi a tratat și problema controversată a originii etnice a întemeietorului acestei dinastii care a domnit în Țara Românească și Moldova.


<(…) Ghiculeștii au dat Principatelor Române zece domnitori, timp de exact două secole, între 1658 și 1858, cei mai mulți dovedind devotament și iscusință în conducerea celor două țări, manevrând cu abilitate, adeseori, pentru desprinderea lor de sub suzeranitatea otomană, uneori cu prețul jertfei supreme, îndurînd cutezători supliciul execuțiilor medieval publice.

(…) Primul Ghica cunoscut în istorie este Gheorghe*, avînd și diminutivul Ghica, devenit ulterior nume de familie, originar din Albania**, dar sosit în Principatele Române de la Constantinopol***, unde se stabilise de cîtăva vreme. Cronicarii**** și, apoi, istoricii de mai târziu, în cea mai mare parte, stabilesc originea lui albaneză, unii susținînd în mod implicit că era albanez, alții că ar fi fost aromân. Între aceștia din urmă, mai puțini, dar nu fără oarecari temeiuri, este și M. Theodorian-Carada*****, care menționează că Ghiculeștii erau aromâni din Albania, cel dintâi fiind Gheorghe Ghica, nume românesc, purtat de atîția români din Macedonia*****. În fapt, susținea el, toți Ghiculești s-au simțit buni români și s-au dovedit ca atare (5). Recent, un alt autor român****** susținea că Gheorghe sau Ghica se născuse la Zagoria în Macedonia, vorbind albaneza, greaca și româna, tustrele cunoscute de locuitorii din regiune, fără a preciza cu certitudine originea etnică (6).

Cei mai mulți, inclusiv Dora d’Istria******* (Elena Ghica), o descendentă de seamă a familiei susțin originea albaneză a Ghiculeștilor, nelipsind, în mod firesc, fabulații sau legend în această privință, tocmai datorită obîrșiei modeste a lui Gheorghe Ghica și obscurității în care și-a trăit anii copilăriei. Astfel, Ion Neculce********, menționînd oroginea albaneză, scria că, încă de copil, Gheorghe Ghica plecase din satul natal spre Constantinopol, împreună cu un fiu de turc, originar din insula Cipru*********, legîndu-se între ei în caz de izbîndă a vreunuia. (…) La Constantinopol, iar, ulterior, Koprulu**********, căci despre el era vorba, va ajunge chiar mare vizir al Imperiului ottoman. Mai tîrziu, îl va recunoaște și-i va facilita ocuparea tronului Moldovei (7).

(…) Studii recente, temeinic documentate, confirmă că relatările lui Ion Neculce în O samă de cuvinte nu sînt decît legendă. Singurul adevăr este că Gheorghe Ghica și Koprulu erau originari din Albania. Cît privește locul nașterii, poate fi ori Kopru (Punte) în Asia Mică, unde s-a stabilit bunicul lui Mehmed Koprulu, ori orășelul cu acest nume numit și Veles, din Macedonia, la sud de Skopje***********, probabil loc de emigrare comun al celor doi compatrioți. De altfel, Veles a luat numele de Koprulu de la cel al vestitei familii de mari viziri (9).

Mihail Kogălniceanu menționează că „Gheorghe I era albanez din satul Koprulu, de unde-și trage originea ilustra familie de mari viziri Koprili Ogli” (10). A. D. Xenopol scria, de asemenea, că Gheorghe Ghica era de neam albanez din părțile grecești” (11).

Mai dificil de stabilit originea etnică în noianul de seminții care trăiau amestecate în diverse localități din zona macedoneană a Peninsulei Balcanice, rămîne totuși cert că Gheorghe Ghica provenea dintr-o familie modestă, nevoiașă (12), ceea ce l-a detrminat să pornească în capital Imperiului ottoman, unde a intrat în serviciul capuchehaielor *********** moldovene (13). Acolo s-a căsătorit cu o catolică de origine greacă din Pera*************, de la care a avut un fiu, Grigore, viitorul domn (14). În Moldova nu fusese adus de Vasile Lupu, ci venise înaintea lui, îndeletnicindu-se cu negoțul, prin deceniul al doilea sau al treilea al secolului al XVII lea. (…) Oricum, este menționat pentru prima data în hrisovul din 24 octombrie 1624, dat de Radu Mihnea*************, prin care închina mănăstirea Prodromului din Sozopol. (…) Împămîntenit, Gheorghe Ghica s-a căsătorit cu Smada, fiica stolnicului Stamate din Broșteni. (…) Din această căsătorie a avut pe Ionașco, postelnicul, căsătorit cu Maria, fiica lui Cîrstian, și pe Măricuța, căsătorită cu marele comis************** Bălan. (…) Prin urcarea pe tronul Moldovei a lui Vasile Lupu, ascensiunea lui Gheorghe Ghica dobîndește noi certitudini, căci intră curînd în anturajul domnului: „lipindu-să de curte, fiind și Vasilie Vodă tot de un neam, arbănaș” (15). Miron Costin însuși relatase deja înaintea lui Ion Neculce asupra antecedentelor venirii pe tronul Moldovei a lui Gheorghe Ghica: „Era aice în țară den dzilele altor domni, neguțitoria țiindu, pînă la domnia lui Vasilie Vodă. Fiind de un niam cu dînsul, arbănaș, l-au trasu-l Vasilie Vodă la curte și deodată la boierii mai mărunte, apoi la vornicia cea mare de Țara de Gios*************** au ajunsu. Și țiindu-l Vasilie Vodă de credință, l-au trimis la Poartă***************** capichehaie, văzîndu-l și om contenit la toate și scump, cum se cade să fie cînd capichehăei să fie” (18).

Vasile Lupu, asupra originii căruia stăruie presupuneri fie că ar fi fost albanez, fie aromân, la fel ca în cazul lui Gheorghe Ghica, urcase pe tronul Moldovei înainte de 30 martie 1634.(…)

 


NOTE A. I.

(5) M. Theodorian-Carada, Beizadea Mitică, București, f.a., p. 5

(6) Mihail-Dimitri Sturdza, Dictionnaire historique et genealogique de sgrandes familles de Grece, d’Albanie et de Constantinople, Paris, 1983,p. 297.

(7) Ion Neculce, Opere, Letopisețul Țării Moldovei și o Samă de cuvinte, ed. Critică și studiu introductive de Gabriel Strempel, București, 1982, pp. 186-187

(9) Paul Cernovodeanu, Știri privitoare la Gheorghe Ghica al Moldovei (1658-1659) și la familia sa, „Anuarul Institului de Istorie și arheologie <A. D. Xenopol>”, Iași, XIX, 1982, p. 334.

(10) M. Kogălniceanu, Histoire de la Valachie et de la Moldavie et des Valaques transdanubiens, Berlin, 1837, p. 300.

(11) A. D. Xenopol, Istoria românilor din Dacia Traiană, ed. III, vol. VII, București, 1929, p. 165; Vezi și Jean-Louis Carra, Histoire de la Moldavie et de la Valachie, Jassy, 1777, p. 87.

(12) Paul Cernovodeanu, op. cit., loc. cit., XX, 1983, p. 121.

(13) Ion Neculce, op. cit., p. 187.

(14) Mihail-Dimitri Sturdza, op. cit., p. 297.

(17) Ion Neculce, op. cit., p. 187.

(18) Miron Costin, Letopisețul Țării Moldovei de la Aron Vodă încoace, ed. P. Panaitescu, București, 1944, p. 191.>

 

 

SURSA

Anastasie Iordache, Principii Ghica. O familie domnitoare din istoria României, editura Albatros, București, 1991, pp. 8-11.

 

 

NOTE M. T.

*Gheorghe Ghica (1598-1664) – Domn al Moldovei în anii 1658-1659 și al Țării Românești în anii 1659-1660.

**Albania – Provincie a Imperiului Otoman din secolul XIV până în 1912.

***Constantinopol – Capitala Imperiului Bizantin (grec) până la cucerirea de către sultanul Mahomed II în 1453, când devine capitala Imperiului Otoman cu numele de Istanbul.

****Cronicar – Istoric medieval care scria lucrări istorice descriind evenimente în ordinea lor cronologică. (gr. cronos = timp)

*****Marius Theodorian-Carada (1868 Craiova – 1949 București) – Avocat, prozator și gazetar.

******Macedonia – Provincie a imperiilor roman, bizantin, bulgar și sîrb, cucerită de otomani în secolul XIV și împărțită de Bulgaria, Serbia și Grecia în urma războielor balcanice din 1912-1913.

******Mihai Dimitrie Sturdza (1934 - ) – Prinț din familia nobiliară și domnitoare (secolul XIX) a Sturdzeștilor. Deținut politic în timpul regimului comunist. Filolog. Emigrant în Franța. Ziarist la Radio Europa Liberă.

*******Elena Ghica (1828 București – 1888 Florența * Italia) – Educată în limbi antice și modern la Dresda, Viena, Veneția și Berlin. Căsătorită cu ducele rus Aleksandr Koltsov-Massalski. Călătoare în Europa. Personalitate cosmopolită. Scriitoare cu idei liberale și de emanciparea femeilor. Autoarea volumului Gli albanesi in Rumenia. Storia dei Principi Ghika.

********Ion Neculce (1672 Moldova -1745 Moldova) – Mare boier. Cronicar. Autor al Letopisețului Țării Moldovei de la Dabija vodă la Constantin Mavrocordat (1662-1743). Continuator al cronicii lui Miron Costin.

*********Cipru – Insulă din estul Mării Mediterane, cucerită de otomani de la Republica Veneția în 1517 și cedată Marii Britanii în 1878.

**********Koprulu Mehmed pașa (1583-1661) - Mare vizir în anii 1656-1661. El și cei doi succesori din familia sa au redresat situația internă a Imperiului Otoman, reluând ofensiva în Europa până la dezastrul de la asediul Vienei din 1683, care a marcat începutul declinului ireversibil al statului sultanilor până la proclamarea republicii în 1923.

***********Skopje – Capitală din 1991 a Fostei Republici Iugoslave a Macedoniei.

************Capuchehaie – Agent diplomatic la Istanbul al domnului Moldovei și al domnului Țării Românești, vasali ai sultanului.

*************Pera – Cartier al Constantinopolului locuit de negustori-cetățeni ai republicii italiene Genova.

**************Radu Mihnea – Domn al Moldovei în anii 1616-1619 și 1623-1626.

***************Stolnic, Postelnic, Comis – Ranguri boierești cu atribuțiuni la curtea domnească.

****************Vornic – Rang boieresc cu atribuțiuni judiciare. În Moldova existau doi vornici: al Țării de Sus (nord) și al Țării de Jos (sud).

**************** *Poarta – Poarta Otomană sau Sublima Poartă sau Înalta Poartă era denumirea curții deschise unde sultanul privea ambasadorii. Expresiile sunt traduceri în franceză, limba diplomației, ale termenului otoman Bab-i Ali. Într-o accepțiune restrânsă însemna ministerul de externe al imperiului ottoman.

Msheata mea – Frumoasa mea


Msheata mea cu perlu laiu 
Cu budza aroshi dultsi ca di njeari 
 tse nu vrei tini lea featã 
 tse nu vrei featã ta s'hii cu mini 
 tse nu vrei tini lea featã 
 tse nu vrei featã ta s'hii cu mini 

(Frumoasa mea cu părul negru

Cu buza roșie, dulce ca mierea

De ce nu vrei tu fată

De ce nu vrei tu fată să fii cu mine
De ce nu vrei tu fată

De ce nu vrei tu fată să fii cu mine)

Mashi ti tini vruta mea 
Io va'nj dau featã bana 
 ti voiu pi tini featã msheatã 
Oh va s'hii a mea 
 ti voiu pi tini featã msheatã 
Oh ta s'hii a mea 

(Doar pentru tine iubita mea

Eu îmi voi da fată viața

Că te iubesc pe tine fată frumosă

Oh vei fi a mea
Că te iubesc pe tine fată frumosă

Oh vei fi a mea)

Mi'aducu aminti dzuua atsea 
Cãndu lea vrutã mini ti vidzui 
Inima mea , ti tini featã 
Inima mea ti tini inj bãtea 
Inima mea , ti tini featã 
Inima mea ti tini inj bãtea 

(Îmi aduc aminte ziua aceea

Când iubito eu te-am văzut

Inima mea pentru tine fată

Inima mea pentu tine bătea
Inima mea pentru tine fată

Inima mea pentu tine bătea)

Io ti voiu lea vruta 
Di'adunu s'nã tritsemu bana 
 ti voiu pi tini featã msheatã 
Oh va s'hii a mea 
 ti voiu pi tini featã msheatã 
Oh ta s'hii a mea 
(Eu te iubesc  tu iubito

Împreună să ne trecem viața

Că te iubesc pe tine fată frumoasă

Oh vei fi a mea

Că te iubesc pe tine fată frumoasă

Oh vei fi a mea)


Mirakea mea cu perlu laiu 
Mi minduescu vrutã mashi la tini 
 tse nu potu mãratu di mini 
 tse nu potu s'adaru ta s'hibã ghini 
 tse nu potu mãratu di mini 
 tse nu potu s'adaru ta s'hibã ghini 

(Iubirea mea cu părul negru

Mă gândesc iubito doar la tine

De ce nu pot bietul de mine

De ce nu pot să fac să fie bine

De ce nu pot bietul de mine

De ce nu pot să fac să fie bine)



SURSA

Maria, Gramostea - Msheata mea, "Mashi ti tini vrutã" : 2009, ”giony” / Versuri, 20 iunie 2010, http://giony.ro/versuri-p/gramostea---msheata-mea/2236 (Audio)

 

NOTĂ

Versiune românească de Marius Teja.






 

Vrute nu mi'asparu – Iubite nu mă sperii

Pi'unã pishtireauã mi'alinai 
Sh'mutri dzeana tutã di'anvirliga 
S'nu mi'aspari cu oili cãndu a s'yini 
 di cãnji a tãi nu mi ia frica 
(Pe o stâncă m-am suit

Și priveam dealul tot împrejur

Nu mă sperii cu oile când vei veni

Că de câinii tăi nu mi-e frică)

 

Refren - Refren
Vrute nu mi'asparu ,  ploaia a mi udã 
Vrute nu mi'asparu ,  vintul a mi pingã 
Mashi di vrearea ta tsi va's astingã 
(Iubite nu mă sperii că ploaia mă va uda

Iubite nu mă sperii că vântul mă va doborî

Doar că iubirea ta se va stinge)


Noptsãli di vreari tsi li'avumu 
Canda furã ti noi doj pirmithi 
Cafi searã shedu vrutã sh'mi ankinu 
Unã mashi cu njeata ta tu minti 

(Nopțile de iubire care le-am avut

Parcă fură pentru noi doi basme

În fiecare seară șed iubito și mă închin

Doar cu frumusețea ta în minte)


Refren –
Refren

 

Naca Dumnidzãlu ti urghii, 
S'nu vedzã a mea vreari cari moari 
Ma's astingã vrute shi a meu doru 
Va s'armãni cu cãnji la cutari 

(Poate că Dumnezeu te-a blestemat

Să nu vezi a mea iubire care moare

Dacă se va stinge iubite și al meu dor

Vei rămâne cu câinii la stână)


Refren –
Refren

 

SURSA

Maria, Gramostea - Vrute nu mi'asparu,  "Mashi ti tini vrutã" : 2009, ”giony” / Versuri 20 iunie 2010, http://giony.ro/versuri-p/gramostea---vrute-nu-mi-asparu/2235 (Audio) 

 

 

NOTĂ

Versiune românească de Marius Teja.



 

 

Lãndzitã'i bana – Viața cu boală

Lãndzitã'i bana di doru sh'uhtari 
Lãndzitu hiu io di a ta vreari 
Un ponu tsi am inj caftã minduiari 
Iasti dorlu tsi caftã puteari 

(Viața-i suferindă de dor și oftare

Bolnav sunt eu de a ta iubire

O durere pe care o am mă frământă

Este dorul care cere putere)

Refren – Refren
La tini in bratsã'i casa meau 
La tini in bratsã plãngu , uhtedzu 
La tini in bratsã inima nj'aspuni 
Aclo io vreamu s'bãnedzu 

(La tine în brațe-i casa mea

La tine în brațe plâng, oftez

La tine în brațe inima îmi spune

Acolo eu vreau să trăiesc)

Lãndzitã'i bana di doru sh'mirakii 
Alargu iu hii, alargu s'ti aproaki 
 fãrã tini, fãrã doru sh'minduiari 
Potu s'adaru tserlu s'aprindã fãrã steali 

(Viața-i suferindă de dor și iubire

Departe unde ești, de departe să te apropii

Că fără tine, fără dor și gânduri

Pot să fac cerul să rămână fără stele)

Refren –
Refren

Lãndzitã'i bana di doru sh'mãrtii 
Io tiniru s'mi adar, s'mi vedu tu yilii 
Mintea ti caftã s'ti aducã lãngã mini 
S'avinu io dorlu, shi s'ti'am mashi pi tini 

(Viața-i suferindă de dor și păcat

Eu tânăr să mă fac, să mă văd în oglindă

Mintea te caută să te aducă lângă mine

Să alung eu dorul și să te am doar pe tine)

Refren –
Refren


SURSA

Maria, Gramostea - Lãndzitã'i bana, "Mashi ti tini vrutã" : 2009, ”giony” / Versuri, 28 septembrie 2009, http://giony.ro/versuri-p/gramostea---l--ndzit---i-bana-/710 (Audio)

 

NOTĂ

Versiune românească de Marius Teja.

 





 

Adza easti njercuri

 

Adzã easti njercuri 
Mãni a s'hibã joi 
Vruta mea ia furca shi lãna 
Shi ina, ina pi la noi 

(Azi este miercuri

Mâine va fi joi

Iubita mea ia furca și lâna

Și vino, vino pe la noi)


Ma nu pot vrute, nu pot soare 
Tsi va s'adram cu a noastã vreari 
Ma, hoara tutã a n'azburascã 
 nu tsã hiu gione, nveastã 
Lele, lilici galbinã 
(Dar nu pot iubite, nu pot soare

Ce vom face cu a noastră iubire

Căci satul tot ne va bârfi

Că nu-ți sunt june nevastă

Lele, floare galbenă)

 

Mãni a s'hibã joi 
Pãimãni as facã vineri 
Vruta mea ina la mini 
 noi, doyi  him tineri 

(Mâine va fi joi

Poimâine va fi vineri

Iubita mea vino la mine

Că noi doi suntem tineri)


Ma nu pot cã-i vinerea maryi 
Am alti lucryi di adrari 
Ma ghini s'nidzem pri imnari 
Tu cãsãbãlu nai ma maryi 

Lele, lilici galbinã 

(Dar nu pot că-i vinerea mare

Am alte treburi de făcut

Mai bine să mergem la plimbare

În orașul cel mai mare

Lele, floare galbenă)

 

Cãsãbãlu'i maryi 
Multi lucryi ari 
Vruta mea io va ts'ancupuru 
Nji di fustãnj shi'di neali 

(Lele, floare galbenă

Orașu-i mare

Multe lucruri are

Iubita mea îți voi cumpăra

Mii de rochii și de inele)


Parãlu vrute nu lu'arucã 
A njea vrearea ta nj'agiungã 
Nu mi creapã cu a tali zboarã 
Ca's fuga dorlu, va'nj mi doarã 
Lele, lilici galbinã 

(Banii iubite nu-i arunca

Mie iubirea ta mi-ajunge

Nu mă supăra cu ale tale vorbe

Că va dispărea dorul, mă va durea

Lele, floare galbenă)

 

 

SURSA

 

giony,  Gramostea - Adza easti njercuri,  ”giony” / Versuri, 30 mai 2009, http://giony.ro/versuri-p/gramostea---adza-easti-njercuri/38 (Audio)

 

 

 

NOTĂ

 

Versiune românescă de Marius Teja.






 

Haidi vruta mea – Haide iubita mea

Haidi vruta mea,  nu'nj fudzã iuva 
Unã eta a noastã va's avem daima 
Haide tini featã, haide tini msheatã 
Haidi vruta mea, s'nã bãnãm bana 

(Haide iubita mea, să nu-mi pleci nicăieri

O viața a noastră vom avea totdeauna

Haide tu fată, haide tu frumoasă

Haide iubita mea să ne trăim viața)


Albã chindisitã, cu soari mpiltitã 
Njata hrisusitã, nu tsu shtii canu 
Ah tsi doru mi ia, anda hii aoa 
Voi ma multu s'hii, njcã steaua mea 

(Nevinovată, împodobită, cu soare asemănată

Tinerețe aurită, nu ți-o știe nimeni

Ah ce dorm mă ia, când ești aici

Vreau mai mult să fii, mititico, steaua mea)


Mash io sã'nj ti bashu, io sã'nj ti hãrsescu 
Tut aproapi s'ti am, vrearea ta s'duchescu 
Ah tsi doru mi ia, anda hii aoa 
Voi ma multu s'hii, njcã steaua mea 
(Doar eu să te sărut, eu să te mângâi

Tot aproape să te am, iubirea ta s-o simt

Vreau mai mult să fii, mititico, steaua mea)


Haide tini featã, haide tini msheatã 
Haidi vruta mea, s'nã bãnãm bana 

(Haide tu fată, haide tu frumoasă

Haide iubita mea să ne trăim viața)

 

 

SURSA

giony, Gramostea - Haidi vruta mea, ”giony” / Versuri, 29 mai 2009, http://giony.ro/versuri-p/gramostea---haidi-vruta-mea/37 (Audio)

 

NOTĂ

Versiune românească de Marius Teja.

 

 




 

Iu iarai – Unde ai fost

Iu earai, iu earai pãn tora 

Minduierli a meali ti caftã 
Tu pirmiti canda fum noi doyi 
Shi t'unã banã altã 

(Unde ai fost, unde ai fost până acum

Gândurile mele te caută

În basm parcă am fost noi amândoi

Și într-o altă viață)


S'tsã dãdeam mãnjli a meali 
Cu a tali daima s'apridunã 
 cãdeau nji di steali 
Shi cu eali io nj'adrai cãrunã 
(Și-ți dădeam mâinile mele

Cu ale tale mereu împreună

Ne cădeau mii de stele

Și cu ele eu mi-am făcut cunună)

 

Iu earai, iu earai pãn tora 
Minduierli a meali ti caftã 
Tu pirmiti canda fum noi doyi 
Shi t'unã banã altã 

(Unde ai fost, unde ai fost până acum

Gândurile mele te caută

În basm parcă am fost noi amândoi

Și într-o altă viață)


Dapoaia vini pi'un cal albu 
Shi ncãlicashi pi el cu silã 
Atumtsea gri cutrimuratlu 
Armãnj cu mini mas ai njlã 
(Apoi a venit un cal alb

Și ai încălecat pe el voinicește

Atunci grăi cutremurat

Rămâi cu mine dacă ai milă)

 

Iu earai, shi cari hii aspuni 
Shi mãna aratsi luai ca's astringu 
Mutryi nãpoi ca's ascundã di mini 
 nu vedu  oclj ãi plãngu 

(Unde ai fost și cine ești spune

Și mâna rece o luai ca s-o strâng

Privi înapoi ca să se ascundă de mine

Să nu văd că ochii îi plâng)


O, voi un lucru ta's shtii 
Shi cu oclj aplicatsã ãnj dzãsi 
Nu hiu lutseafiru, nu hiu ponu 
Hiu featã vrutlu a tãu dit yisi 

(O, vreau un lucru ca să știi

Și cu ochii  îmi zise

Nu sunt luceafăr, nu sunt fantomă

Sunt fată iubitul tău din vise)

 


SURSA

giony, Gramostea - Iu iarai, ”giony” / Versuri, 29 mai 2009 , http://giony.ro/versuri-p/gramostea---iu-iarai/36 (Audio)

 

 

NOTĂ

Versiune românească de Marius Teja.





 

Cat anj ti voi – Cât mi te iubesc

 

Inima featã'nj dzãtsea 
 tini va s'hii a mea 
Haidi vrutã nu mutrea 
Haidi ascultã'nj vrearea 

(Inima fată îmi zicea

Că tu vei fi a mea

Haide iubito să nu-ți pese

Haide ascultă-mi iubirea)


Refren - Refren
Cãt ãnj ti voi 
Ahãntu s'mi vrei 
Minduia'ti, la oclj a mei 

(Cât mi te iubesc

Atât să mă iubești

Gândește-te la ochii mei)


Io vrutã cãnd ti mutrescu 
Tut la io mi minduiescu 
Inima featã'nj ti va 
Voi ta s'hii nveasta mea 

(Eu iubito când te privesc

Tot la mine mă gândesc

Inima fată mi te dorește

Vreau ca să fii nevasta mea)


Refren -
Refren

 

 

SURSA

giony, Gramostea - Cat anj ti voi, ”giony” / Versuri, 29 mai 2009, http://giony.ro/versuri-p/gramostea---cat-anj-ti-voi/35 (Audio)

 

 

NOTĂ

Versiune românească de Marius Teja.


În 1984 istoricul medievist roman Radu Manolescu (1929 -) a publicat studiul Legături economice între țările române în feudalism (secolele XIV – XVIII), în care a făcut referiri și la aromânii membri ai companiilor înființate în Transilvania de negustori greci în secolele XVII-XVIII.


<În pofida numelui, companiile „grecești” din Transilvania aveau o component etnic variată. În afară de greci, din companii făceau parte și supuși ai Imperiului ottoman provenind din alte etnii, ca aromâni, bulgari, sîrbi, albanezi etc., precum și negustori, în marea lor majoritate români, din Transilvania, Țara Românească și Moldova, care deveneau companiști pentru a putea beneficia de privilegiile acordate de autoritățile habsburgice acestor companii (86). Mulți companiști aromâni se statorniceau în Transilvania, ca, de pildă, negustorul aromân Mihail Țumbru din Seatiște (Macedonia), care în 1780 era stăruitor îndemnat de tovarășul său de negoț, Gheorghe Ioan Marcu din Sibiu „să se hotărască odată și să se facă ardelean, să se stabilească la Brașov sau Sibiu și să înceapă negoțul cu Bogdania” (Moldova). (87)

Ca urmare a pătrunderii tot mai intense a românilor și a aromânilor în comerțul orașelor din sudul Transilvaniei și în companiile „grecești”, din a doua jumătate a secolului XVIII elemental românesc a devenit preponderent în cadrul lor. De pildă, la Brașov, în 1768, își desfășurau activitatea 11 firme săsești, 31 companiști „greci”, din care o parte erau români și aromâni, și 80 negustori români din Șcheii Brașovului (88).  Tot acolo, în 1800, cei 51 membri ai companiei „grecești” erau alcătuiți din 23 români, 2 aromâni, 16 greci și 10 bulgari (89).

În condițiile procesului de românizare tot mai accentuate a negoțului din Brașov, în oraș s-au constituit case de negoț românești, ca aceea a lui Ion Dan la 1772-1773 sau companii comeciale românești, ca aceea condusă de negustorul aromân Mihail Țumbru. Stabilit la brașov în 1782, căsătorit cu fiica negustorului roman brașovean Ioan Boghici, Mihail Țumbru a constituit, împreună cu socrul său și cu postelnicul Hagi Stan Jianu din Craiova, o companie comercială care a funcționat între 1789 și 1794. Compania era constituită pe bază de contract, dispunea, la înființare, de un capital de 20 000 florini, iar la reînnoirea contractului, în 1792, de 38 000 florini, avea depozite de mărfuri la Brașov, Sibiu, Timișoara, Pesta și Viena și folosea numeroși agenți și comisionari. Compania făcea negoț cu mărfuri și operații cu valori, cambia și monede în țările române, Imperiul ottoman și Austria (91).

(…)

Casa de comerț Nicolae Paciura, întemeiată de negustorul aromân din Hrupiște (Macedonia) care i-a dat numele, a funcționat la Sibiu între 1812-1827. Casa aducea din Țara Românească lînă și piei, expedia la sud de Carpați produse transilvane și austriece, printre care zeci de mii de coase și aproviziona curtea domnească cu mărfuri apusene de lux, făcea negoț cu monede (94).

Procesul de înlocuire a negustorilor companiști greci din Sibiu de către negustorii români și aromâni se oglindește în constatarea lui Nicolae Paciura din 1814 că „Peste cîțiva ani nu va mai rămîne nici un [companist] grec la Sibiu…” (95).

 

NOTE R.M.

(86) Olga Cicanci, Companiile grecești din Transilvania și comerțul European între anii 1636-1745, Bucrești, Ed. Academiei R.S.România, 1981, p. 24-25

(87) E. Limona & D. Limona, Aspecte ale comerțului brașovean în veacul al XVIII lea. Negustorul aromân Mihail Țumbru / ”Studii și material de istorie medie”, vol. IV, București, Ed. Academiei R.P. Române, 1960, p. 528.

(88) Ibidem, p. 529-530.

(89) C. Papacostea-Danielopolu & Lidia Demeny, Grecs, Roumains, Bulgares et Serbes dans la Compagnie „grecque” de Brașov (1777-1850) / „Association International dEtudes de Sud-Est Europeen, Bulletin”, X, 1972, 2, p. 271, nota 42.

(91) E. Limona & D. Limona, op. cit, p. 530-560.

(94) D. Limona, Casa de comerț Nicolae D. Paciura din Sibiu / „Revista arhivelor”, 1965, 1, p. 265-285.

(95) Ibidem, p. 269-270. >

 

SURSA

Radu Manolescu, Legături economice între țările române în feudalism (secolele XIV – XVIII) / Ștefan Ștefănescu (coordinator), Națiunea română. Geneză. Afirmare. Orizont contemporan, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1984, pp. 270-271, 276-277.

 

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135
Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135
Pagina 1 din 4

Login

Register

*
*
*
*
*

* Field is required