Aromânul Istorie şi Cultură Aromână

Login Register
Acasa » Audio » H » Displaying items by tag: Kokka
A+ R A-

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445
Displaying items by tag: Kokka

Texte aromâne 10: ROSSIOS VASILIOS

Miercuri, 28 Decembrie 2011 15:52

În 1986-1987 Maria Kokka, aromâncă originară din comuna Nea-Zoi din Grecia, a efectuat o cercetare ştiinţifică de teren în localitatea natală, în cadrul pregătirii lucrării de diplomă la Facultatea de Litere a Universităţii Bucureşti.


Unul dintre subiecţi a fost ROSSIOS VASILIOS, de 44 de ani, tâmplar, absolvent de şcoală generală şi şcoală tehnică de tâmplărie în limba greacă, vorbitor de aromână şi greacă:

Unî dzuî di bana meauî.

Mi cl’amî Rossios Vasilios. Tahina cănd apirî, epiδi (1) voi ahăt multŭ lucurŭ, nu mi acaţî somu. Mi scolŭ tu şaptili oara. Am cafeia etimî (2) ţi u faţi ml’ari-mea. Bim doil’ĭ cafei. Dapoia aştiptăm fičori ta s-scoalî. Lî fîţemu laptili, bea şi el’ĭ, unŭ ma aγońa, alantŭ ma nipoi, ḑiţemŭ şi cîtî văru zboru, ma susŭ ta s-fugî dol’ĭ dadunŭ la sculio, ala unŭ ma aγońa, alantŭ ma nipoi. Cănd scapî, fugŭ dadunŭ pali (3). Dapoia mi scolŭ ş-mini, fugŭ, negŭ la mîγîzii, caţe amŭ mîγîzii. La mîγîzii cănd negŭ, alţĭ aflu aco ipalilĭ (4), alţĭ γin ma nipoi, alţĭ ma ninti, discl’idemu mîγîziia, aprindemŭ focu tora (5) iara, caţe estanŭ avem şi multî ńauî. Cănd γin aco aprindemŭ foc, s-ngîlḑăstu niheamî. Ş-caθi unŭ dapoia, alţĭ ţi ştirŭ acaţî lucuru singurĭ, alţĭ cari nu ştirŭ treabî. Ţi s-fîţemŭ azî? iu va niḑemŭ azî? Ahurhimŭ dapoia aco, alţĭ cu curδala (6), alţĭ cu blana (7), alţĭ acaţî s-bagî aco, caţe noi lucurŭ a nostu easti marango (8). Fîţemŭ uşĭ, firiḑi ti căsurĭ. Multi orĭ stîtamŭ aco, multi orĭ işemŭ nafoarî tu icuδunii (9), caţe fîţemu pulicatikii (10). Dapoia γini prănḑu, adunăm tuţĭ aco, lomŭ culaţio (11), mîcămŭ, altŭ traḑi ţigarî, altŭ nu traḑi, altŭ ḑăsi pîrîmiθi (1) pîn s-treacî disî di sati ţi fîţem colaţio. Ni sculăm dapoia pali ş-ahurhimŭ pali idγiu (2) lucru pînî tu ţinţili oara. Dapoia d-aco cl’idemŭ pali, γinim acasî. Acasî ţi γinimŭ curmaţi veveea (3) cu strańi di la lucurŭ, tuti ml’eri aurî ta s-nu intrămŭ cu sconi* n-casî, caţe avem sconi di priuniδi (4). Niḑemŭ nuntu tu tualetî, ni lămŭ. E! dapoia γinŭ-n-casî, ml’ari-mea, veveea, cu cafeia pali tu mirindi, caţe h’im curmaţĭ, stăm, zburăm, pînî s-treacî vărî sati ma-n-susŭ, dapoia işemu vărî voltî nafoarî, caţe noi lucurŭ easti nafoarî tu cu γrafii (5) cu mihanicaḑĭ (6), cu arhitectonĭ, zburăm ti lucurŭ, zburăm ti alti luγrii. Treaţi dapoia satea, γinim acasî.

Acasî ţi γinimŭ bîgăm misalea, protu bîgăm misalea mini voi s-beau şi văru ţipurŭ (7). A! ḑiţamŭ dapoia, treb fičorl’i cum tricurî ḑúua, cum neasirî la sculio unú ma ninti, dapoia ma nipoi altú, feaţim aşe alantu adîrăm aşe, altú neasim ecδromii (8). Mîcăm dapoia, bem văru γinŭ, stîtem vărî […], paraculuθisimŭ (9) ş-tiliorasia pînî γini oarati somŭ. Dapoia tricu ḑúua ş-durńimŭ.

(1) epiδi conj. “fiindcă” < gr. επειδη
(2) etimî adj. F. “pregătită“< gr. ατημα
(3) pali adv. “iarăși“< gr. παλι
(4) ipalilu s. m. “funcționar“< gr. υπαλληλος
(5) tora adv. “acum“< gr. τωρα
(6) curδela s.f. “mașină-fierăstrău“< gr. κορδελα
(7) blanî s.f. “blană de scândură groasă“< bg. ’blana’
(8) marango s.m. “tâmplar“< gr. μαραγυος
(9) icuδunii s.f. “construcție“< gr. οικοδομη
(10) pulicatikii s.f. “bloc“< gr. πολυκατοικια
(11) culaţio “micul dejun“< gr. Κολατσιο < it. ‘collazione’
(1) pîrîmiθi s.f. “basm“< gr. παραμυθι
(2) idγiu adj. n. “același“< gr. ιδιο
(3) veveea adv. “desigur“< gr. βεβαια
(4) priuniδi s.f. “rumeguș“< gr. πριονιδι
(5) γrafiu s.n. “birou“< gr. γραφειο
(6) mihanico s.m. “inginer mecanic“< gr. μηχανικος
(7) ţipurŭ s.n. “tescovină“< gr. τσιπουρο
(8) ecδromii s.f. “excursie“< gr. εκδρομη
(9) paraculuθisimŭ vb. IV, ind. prez., pers I pl; paraculuθisestu ‘’a urmări’’< gr. παρακολουθει

* sconi s.f. “praf“ ++

++ V. DDA, unde este semnalat cu sensul de “praf medicinal“, “hap“, “pilulă“, sens inexistent în graiul autoarei.


Sublinierile din text, notele de subsol şi parantezele drepte aparţin editorilor. Notele de subsol explică grecismele din aromână. Repetarea numărului de ordine al notelor se explică prin faptul că aparţin unor pagini diferite.

 

Versiunea românească îmi aparţine:

’’O zi din viața mea.

Mă cheamă Rossios Vasilios. Dimineața când se luminează, fiindcă îmi place atât de mult munca, nu mă prinde somnu. Mă scol la ora șapte. Am cafeaua pregătită de nevasta mea. Bem amândoi cafeaua. Apoi așteptăm băieții să se trezească. Le facem laptele, beau și ei, unul mai repede, celălalt mai apoi, mai vorbim câte ceva, ma susu ca să plece amândoi la școală, dar unul mai repede, celălalt mai târziu. Când termină, pleacă împreună iarăși. Apoi mă pregătesc și eu , plec, merg la atelier, căci am un atelier. Când ajung la atelier, găsesc acolo pe unii angajați, alții vin mai apoi, alții mai înainte, deschidem atelierul, aprindem focul acum iarna, căci anul acesta a nins mult. Când vin acolo aprindem focul, să se încălzească puțin. Și fiecare apoi, unii care știu ce au de făcut încep să lucreze singuri, cei care nu știu întreabă. Ce să facem azi? unde vom merge azi? Începem apoi acolo, unii cu mașina-ferăstrău, alții cu blana de scândură groasă, alții încep să bage acolo, căci munca noastră este tâmplăria. Facem uși, ferestre pentru case. De multe ori stăm acolo, de multe ori ieșim afară la construcție, căci facem blocuri. Apoi vine prânzul, ne strângem toți acolo, luăm micul dejun, mâncăm, unul fumează, altul nu, altul zice basme până să treacă timpul micului dejun. Ne pregătim apoi iarăși și începem iarăși munca până la ora cinci. Apoi închidem iarăși, venim acasă. Acasă venim obosiți desigur cu hainele de la muncă, toate nevestele strigă să nu intrăm cu praf în casă, căci avem praf de la rumeguș. Mergem înăuntru la toaletă, ne spălăm. E! apoi intru-n casă, nevastă-mea, desigur, cu cafeaua iarăși la chindie, căci suntem obosiți, stăm, vorbim, până să treacă vreo oră mai încolo, apoi ieșim afară la o plimbare, căci munca noastră este în afara birourilor cu inginerii mecanici, cu arhitecți, vorbim despre muncă, vorbim despre alte lucruri. Trece apoi ora, venim acasă.

După ce ajungem acasă punem masa, întâi eu vreau să beau vreo tescovină. A! zicem apoi, întreb băieții cum le-a mers ziua, cum le-a mers la școală unul mai întâi, apoi celălalt, bem ceva vin, stăm vreo […], ne uităm și la televizor până vine ora de culcare. Apoi trecu ziua și dormim. ’’

 

SURSA

Maria Kokka, Liliana Ionescu Ruxăndoiu (editori), Texte aromâne din comuna Nea-Zoi, jud. Tricala (Grecia), Universitatea București, Facultatea de Litere, București, 1992, pp. 27-28.

Texte aromâne 11: ROSSIOS AHILEAS

Joi, 29 Decembrie 2011 11:47

În 1986-1987, Maria Kokka, aromâncă originară din Nea-Zoi din Grecia, a efectuat o cercetare ştiinţifică de teren în localitatea sa natală, în cadrul pregătirii lucrării de diplomă la Facultatea de Litere a Universităţii Bucureşti, supervizată de profesor Liliana Opnescu Ruxăndoiu.


Unul dintre subiecţi a fost Rossios Ahileas, de 60 de ani, cioban, absolvent a două clase în limba greacă, vorbitor de aromână şi greacă:
...S-feaţi şapti ańĭ. S-feaţi fiĉoru di şapti ańĭ. Eno (1) iia, fiĉoru l-u avea telios (2) dispul’iatŭ n-avea strańi pi năsŭ. Iia, strańili ţi avea pi iia, fustania ţi avea pi iia, s-feaţi curelî (3).
Dupu doi, trei ańĭ sî scîpă polimu (4) cu vasil’élu. Scîparî pulemati vini acasî vasil’élu, nu u află mul’ari-sa, afu avea datî δiataγii (5) ta s-u vatîmî mul’ari-sa. Vini acasî dapoia acoţi, ţi s-facî ş-elŭ, ţi s-facî, ţi s-adarî, stinuhurii (6) mari. Şidzu un an, doi, trei, patru… şapti ańĭ, şidzu acasî. Dapoia al ţilui omŭ ţi avea embistŭ (7) acoţi elŭ l’-dzăsi: - Ore! s-nidzemŭ unî voltî (8) aco iu vîtîmaşĭ mul’ari-mea, dzăsi. Aşe ta s-ńi fugî heamî stinuhorγia, dzăsi. A! nidzem s-videm locu, s-videmŭ locu iu-i vîtîmatî. – S-nidzemŭ, dzăsi. Lo elŭ avlarhu (9) şi doi stratioţĭ (10). S-dusirî parei (11) ti kiniγi (12). - A! nidzem ti kiniγi, dzăsi. Dusi ti kiniγi vasil’élu, avlarhu şi doi stratioţĭ ţi vîtîmarî mul’ari-sa. Dusirî tu iδγiu (13) locŭ aţelŭ ţi u vîtîmarî. Dzăsi oti, pistusea (14) el’ĭ tora s-u aflî γii efta hrona (1), şapti ańĭ. Dusirî aco, iu u adusirî. – Aua, dzăsi elŭ, u vîtîmămŭ. Ş-mutrea elŭ avriγîra.  – Cum nu s-aflî ţiva oasi dipŭ aua? dzăsi elŭ, d-ahăţi ańĭ, dzăsi elŭ, di şapti ańĭ cara, dzăsi. Ai să n-arîspîndimŭ aua, dzăsi, s-videm naca aflăm ţiva, dzăsi. S-agudim vărî zarcaδî. Feaţi aşe vasil’élu, dapoia află zarcaδea, vasil’élu…

(1) Eno adv. ‘’în timp ce’’ < gr. ενω
(2) telios adv. ‘’complet’’ < gr. τελειως
(3) curelî s.f. ‘’zdreanţă’’ < gr. κουρελι
(4) polimu s.m. ‘’război’’ < gr. πολεμος
(5) δiataγii s.f. ‘’ordin’’ < gr. διαταγι
(6) stinuhurii s.f. ‘’supărare’’ < gr. στεναχωρια
(7) embistŭ s.m. ‘’credincios, om de încredere’’< gr. εμπιστος
(8) voltî s.f. ‘’plimbare’’ < gr. βολτα
(9) avlarhu s.m. ‘’mareşalul palatului’’< gr. αυλαρχης
(10) stratiotu s.m. ‘’soldat’’ < gr. στρατιωτης(11) parei s.f. ‘’companie’’ < gr. παρεα
(12) kiniγi s.f. ‘’vînătoare’’ < gr. κυνηγι
(13) tu iδγiu adj. ‘’acelaşi’’ < gr. ιδιο
(14) pistusea vb. IV, imp. pers. III pl.: pisutusestu ‘’ a crede’’< gr. πιστευω
(1) efta hrona ‘’şapte ani’’< gr. εφτα χρονια


Sublinierile din text şi notele de subsol aparţin editorilor. Notele explică grecismele din aromână. În locul literei ’’d cu sedilă’’, pe care nu am găsit-o în fontul Arial, am folosit grupul de consoane ’’dz’’: dzăsi.


Versiunea românească îmi aparţine:
’’... Trecură şapte ani. Împlini băiatul şapte ani. În acest timp, ea băiatul îl avea complet dezbrăcat, nu avea haine pe el. Ea, hainele ce le avea pe ea, rochia ce o avea pe ea, se făcuse zdrenţe.
După doi, trei ani se termină războiul regelui. Terminară războiul, veni acasă regele, nu o găsi pe soţia lui, căci dăduse ordin să o omoare pe soţia lui. Veni acasă apoi acolo, ce să facă el, ce să facă, ce să facă, supărare mare. Stătu un an, doi, trei, patru... şapte ani. Apoi îi zise omului său de încredere: - Măi! să mergem la o plimbare acolo unde ai omorît-o pe soţia mea, zise. Aşa, ca să-mi treacă puţin supărarea, zise. A! mergem să vedem locul, să mergem la locul unde a fost omorâtă. – Să mergem, zise. Luă cu el pe mareşalul palatului şi doi soldaţi. Se duseră împreună la vânătoare: - A! mergem la vânătoare, zise. Se duse la vânătoare regele, mareşalul palatului şi doi soldaţi ce o omorâseră pe soţia regelui. Se duseră exact în locul în care o omorâseră.’’ Zise oti, credeau ei acum că o vor găsi vie după şapte ani, şapte ani. Se duseră acolo, unde o duseseră.  – Aici, zise el, am omorît-o. Se uita el împrejur. – Cum de nu sunt oase deloc aici? zise el, după atâţia ani, zise el, după şapte ani adică, zise. Hai să ne răspândim pe aici, zise, să vedem dacă nu cumva găsim ceva, zise. Să omorâm vreo căprioară. Astfel făcu regele, apoi găsi căprioara, regele...’’



SURSA
Maria Kokka, Liliana Ionescu Ruxăndoiu (editori), Texte aromâne din comuna Nea-Zoi, jud. Tricala (Grecia), Universitatea Bucureşti, Facultatea de Litere,  Bucureşti, 1992, pp. 29-30.

Texte aromâne 12: ROSSIU VASILIKI

Vineri, 30 Decembrie 2011 15:45

În 1986-1987, Maria Kokka, aromâncă originară din comuna Nea-Zoi din Grecia, a efectuat o cercetare ştiinţifică de teren în localitatea natală, în cadrul pregătirii lucrării de diplomă la Facultatea de Litere a Unversităţii Bucureşti, supervizată de profesor Liliana Ionescu Ruxăndoiu.


Unul dintre subiecţi a fost Rosiiu Vasiliki, de 55 de ani, casnică, neştiutoare de carte, vorbitoare de aromână şi greacă:
Eara ţi nu ş-eara. Eara unî oarî unŭ vasil’é ţi avea unî featî. Tora (2) aţa feată avea unî flurii pi trapezi (3). U lo fluriia di pi trapezi feata, s-aĝuca nafoarî. Ş-cîdzu tu curpăi. Cara  s-cîdzu tu curpăi, neadzi cuţucocuta (4) şi u l’a. Alagî aua, alagî aco ta s-u aflî fluriia, nu u aflarî. Şi u avea cuţucocuta tu peani. Lu luarî cuţucocuta t as-u l’a, nu puturî s-u l’a fluriia. Şi aco dapoia dusi, l-arucarî aco la cal’ĭ, t as-ul vatîmî cal’i. Şi cal’I psusuirî. Aco iu arucă la gîl’ińĭ, mîcă gîl’ińĭ.Psusirî tuti gîl’ińĭ. Ş-neasi la unî veduu dapoia ş-dzăsi: - Ţi vrea a h’il’e aţa, nu l-amŭ orexea (5) mini aţîlui aco, dzăsi. Şi u luarî s-lu bîgarî tu ipoγiu (6) di s-cîrcă di liri. Neasi pali la doamî-sa acasî.: - Scuturaţi-mi, dzăsi, cî mini estu cîrcatŭ di liri. Cît u scuturarî psusi ş-elu.


(2) Tora adv. ‘’acum’’ < gr. τωρα
(3) trapezi s.f. ‘’masa’’ < gr. τραπεζι
(4) cuţucocuta ‘’cocoş şchiop (în batjocură)’’ < gr. Κουτεος + arom. cucutŭ  + gr. a
(5) orexi s.f. ‘’poftă’’ < gr. ορεξη
(6) ipoγiu s.n. ‘’pivniţă’’ < gr. υπογειο


Sublinierile din text şi notele de subsol aparţin editorilor. Notele de subsol explică grecismele din aromână. În locul literei ‘’d cu sedilă’’, pe care nu am găsit-o în fontul Arial, am folosit grupul de consoane ‘’dz’’: dzăsi.


Versiunea românească îmi aparţine:
‘’A fost o dată ca niciodată. Era o dată un rege care avea o fată. Acum acea fată avea o salbă de aur pe masă. Luă salba de pe masă fata, se juca afară. Şi căzu în gunoi. După ce căzu în gunoi, merse cocoşul şchiop şi o luă. Caută aici, caută acolo ca să găsească salba, nu o găsiră. Şi o ţinea cocoşul şchiop în aripă. Prinseră cocoşul ca să i-o ia, nu putură să-i ia salba. Şi acolo apoi, îl aruncară la cai, să-l omoare caii. Şi caii muriră. Acolo unde îl aruncară la găini, mâncă găinile. Muriră toate găinile. Şi merse la o văduvă apoi şi zise: - Ce vrea fiica aceea, nu am pofta aceluia, zise. Şi-l luară şi-l băgară în pivniţă unde se încărcă cu lire. Merse din nou la stăpână-sa acasă: - Scuturaţi-mă, zise, că sunt încărcat cu lire. Cât îl scuturară muri şi el.’’



SURSA
Maria Kokka, Liliana Ionescu Ruxăndoiu (editori), Texte aromâne din comuna Nea-Zoi, jud. Tricala (Grecia), Universitatea Bucureşti, Facultatea de Litere, Bucureşti, 1992, p. 30.


Texte aromâne 14: KOKKAS HRISTOS

Duminică, 01 Ianuarie 2012 19:45

În 1986-1987, Maria Kokka, aromâncă originară din comuna Nea-Zoi din Grecia, a efectuat o cercetare ştiinţifică de teren în localitatea natală, în cadrul pregătirii lucrării de diplomă la Facultatea de Litere a Universităţii Bucureşti, fiind supervizată de profesor Liliana Ionescu Ruxăndoiu.


Unul dintre subiecţi a fost Kokkas Hristos, de 25 de ani, cu părinţi aromâni, mecanic auto, absolvent al şcolii general eşi al unei şcoli de mecanică în limba greacă, vorbitor de aromână şi greacă:
Mini estŭ rîmănŭ şi di multi lucre nu ştiam; di aeroplani di licopteri, nu ştiamŭ. Şi deadi efkeria (3) unî oarî, eara sor-ma tu Γermaniii şi deadi efkeria s-negŭ ş-mini. Cu ţi sî negŭ tora (4) mini, afu pi aeroplanŭ nu earamŭ alinatŭ? Dzăşŭ mini harauî (5) mari, va s-negŭ cu aeroplanu. Scoşu isitiriu (6), neşŭ, mi alinai pi aeroplanŭ ģini ş-muşatŭ, si sculă aţelŭ aeroplanŭ, m-aspîrai niheamî tu arhii (7), e! dapoia car alo kiro aeroplanŭ, videam priĝosŭ horĭ, pulitii, răurĭ ş-ţi nu videamŭ, ńauî pi munţĭ. Harauî mari mini cî mi-alinai pi aeroplanŭ. Aĝumşŭ tu Γermaniii. Mi aştipta sor-ma aco, harau mari: - Ţi faţĭ? Cum eştĭ? Cum sînt acasî? Nî băşemŭ aco, mi lo acasî, mutream mini d-avriγîra videamŭ căsurĭ mări, videam erγostăsi (8). Videamŭ mări lucrurĭ. Dapoia ţi s-facŭ, vream s-l’au unŭ aftukinatŭ (9). Nesimŭ, ancupirămŭ unŭ aftukinatŭ. Vreamŭ s-fugŭ, şc-um va s-fugŭ tora singurŭ? Luai apofasea (10) s-fugŭ singur, mi-alinai pi aftukinatŭ ş-dapoia nkisii, γrîpsirî calea, cum va s-negŭ. U luai mini, mi kirui niheamî tu arhii, dapoia u aflai calea. Aĝumşŭ tu-Afstrii, tu-Afstrii trîcui, trîcui pi Γiuguslavii, feĉu vărî dzaţi orĭ di săţi, tu Γiuguslavii tricui, aĝumşŭ tu Elaδî, la sinorli (1) anosti, tricui ş-pi aco harauî mari mini ţi aĝumşŭ tu Elaδî cu aftukinatŭ. Mi duşŭ aco, duşŭ aftukinatŭ la teloniu (2). Aco la teloniu dapoia, nî kîfta mulţĭ paradzĭ. Ţi s-facŭ ţi s-nu facŭ, luai tiléfonŭ la tati, la mana li dzăşŭ aşé şi aşé, la tiloniu ni kaftî mulţĭ paradzĭ ti aftukinatŭ. – E! dzăsi mana. E! fratili ali mani, ţi s-fiţemŭ tora afu u luaşĭ aftukinatŭ, di l-u vrei ta s-faţĭ voltî (3), s-ń-aduţĭ ş-noi vroarî n-hoarî cîtî aua cîtî aco.

(3) efkeria s.f. ‘’ocazie’’ < gr. ευκαιρια
(4) tora adv. ‘’acum’’ < gr. τωρα
(5) harauî s.f. ‘’bucurie’’< gr. χαρά
(6) isitiriu s.n. ‘’bilet’’ < gr. εισιτηριο
(7) tu arhii ‘’la început’’ < gr. στην αρχη
(8) erγostasiu s.n. ‘’fabrică’’ < gr. εργοστασιο
(9) aftukinatŭ s.n. ‘’maşină’’ < gr. αυτοκινητυ
(10) apofasi s.f. ‘’hotărîre’’ < gr. αποφαση
(1) sinuru s.n. ‘’graniţă’’ < gr. συνορο
(2) teloniu s.n. ‘’vamă’’ < gr. τελωνειο
(3) voltî s.f. ‘’plimbare’’ < gr. βολτα


Sublinierile din text şi notele de subsol aparţin editorilor. Notele de subsol explică grecismele din aromână. În locul literei ‘’d cu sedilă’’, pe care nu am găsit-o în fontul Arial, am folosit grupul de consoane ‘’dz’’: Dzăşŭ.


Versiunea românească îmi aparţine:
‘’Eu sunt aromân şi nu cunoşteam multe lucruri; de aeoplane, de elicoptere nu ştiam. Şi am avut ocazia o dată, era sora mea în Germania şi am avut ocazia să merg şi eu. Cu ce să merg acum eu, când nu fusesem niciodată cu avionul? am zis eu bucurie mare, voi merge cu avionul. Am luat bilet, am mers, m-am suit în avion bine şi frumos, a decolat avionul, mă speriai puţin la început, e! apoi după un timp vedeam dedesubt sate, oraşe, râuri şi ce nu vedeam, zăpadă în munţi. Bucurie mare că zburam cu avionul. Ajunsei în Germania, Mă aştepta sora mea acolo, bucurie mare: - Ce faci? Cum eşti? Cum sunt acasă? ne-am sărutat acolo, m-a luat acasă, mă uitam împrejur, vedeam clădiri mari, vedeam fabric. Vedeam lucruri mari. Apoi ce să fac, vroiam să iau un automobile. Am mers, am cumpărat un automobile. Vroiam să plec, şi cum voi pleca acum singur? Luai hotărârea să plec singur, am urcat în automobile şi apoi am pornit, era scris drumul, cum voi merge. Pornii eu, mă rătăcii puţin la început, apoi am găsit drumul. Ajunsei în Austria, trecui în Austria, trecui prin Iugoslavia, făcui vreo zece ore, trecui prin Iugoslavia, ajunsei în Grecia, la graniţele noastre, trecui şi pe acolo, bucurie mare că ajunsei în Grecia cu automobilul. Mă dusei acolo, dusei automobilul la vamă. Acolo la vamă apoi, îmi cereau mulţi bani. Ce să fac, ce să nu fac, dădui telefon tatălui meu, mamei mele, le-am zis aşa şi aşa, la vamă îmi cer mulţi ani pentru automobil. – E! zise mama. E! fratele mamei, ce să facem acum că luaşi automobile, dacă îl vrei să faci plimbări, să ne duci şi pe noi vreodată în sat, pe aici, pe colo.‘’



SURSA
Maria Kokka, Liliana Ionescu Ruxăndoiu (editori), Texte aromâne din comuna Nea-Zoi, jud. Tricala (Grecia), Universitatea Bucureşti, Facultatea de Litere, Bucureşti, 1992, pp.32-33.

Texte aromâne 15: KOKKAS HRISTOS

Luni, 02 Ianuarie 2012 11:55

În 1986-1987, Maria Kokka, aromâncă originară din Nea-Zoi, a efectuat o cercetare ştiinţifică de teren în localitatea natală, în cadrul pregătirii lucrării de diplomă la Facultatea de Litere a Universităţii Bucureşti, supervizată de profesor Liliana Ionescu Ruxăndoiu.


Unul dintre subiecţi a fost Kokkas Hristos, de 25 de ani, mecanic auto, absolvent al şcolii generale şi al şcolii de mecanică în limba greacă, vorbitor de aromână şi greacă:
Tahina ţi mi scolŭ, negŭ la lucurŭ. La lucurŭ aco, lucurŭ a melŭ easti s-facŭ aftukinati (4), am garazea (5) a meauî, am mult lucurŭ ş-am ş-fiĉorĭ aco ţi mi-aĝutî şi-l’ pultestŭ. Γin pilaţi (6), altŭ dzăţi, unu-ń-dzăsi nu lucra carbirateru (7); u luai mini, u scoşŭ di pi amaxi (8) analtŭ, scoşŭ cîpaka di pi suprî, scoşŭ jigleri (9) ţi ari nuntu carbirateru, caθarsii cu vimtu, li fisixii (10), li bîgai pali, u ligai cîpaka, u bîgai analtŭ pi aftukinatŭ, u bîgai bros (11), lucra, endaxi (1). Feaţimŭ ş-δukimii (2) ş-voltî, pulti pilatu, ş-fudzi. Un altŭ pali vrea servis. La servis fiţem multi lucrurĭ: scutemŭ buziili, platinili, li alîximŭ, scutemŭ untulemŭ, scutemŭ frenili, scutemŭ tacăkili, li-alîximŭ, fîţemŭ exaerusi (3), bîgămŭ lastiţli pali analtŭ, ş-fudzi aftukinatu. Un altŭ pali nu-I bîgă tahititî (4), ş-aftukinatu nu fudzea, eara δisculŭ aţelŭ hridzui multî oarî sî stă la garazi aco di vrea  s-dipunî sîsmanu, lomŭ cl’eili aco mini ş- fiĉoril’I u dipunămŭ, alîximŭ δiscu, bîgăm pali analtŭ, u feaţimŭ ndaxi, nî pulti pilatu, fharisto (5) multŭ, eara ş-xenŭ. Scîpă şi aţelŭ. Un altŭ pali vrea riθmisiri (6) cu ilectronico (7) ingefalu (8), u bîgai aco, bîgai caloδiu (9) analtŭ, mutrimŭ pi aua, mutrimŭ di aco, vidzumŭ cî un caloδiu nu dîdea bunî revmî (10), fîţea δiacopii (11) aftukinatu. Alîximŭ caloδiu şi eara indaxi aftukinatu, di aţa mi fculiseaşti (12) ilectronico ingefalu, cî aflu vlavili (13) ma aγońa di ţi va li aflamŭ mini singur.

(4) aftukinatu s.n. ‘’maşină’’ < gr. αυτοκινητο
(5) garazî s.f. ‘’atelier de reparat maşini’’< gr. γοαραζι
(6) pilatu s.m. ‘’client’’ < gr. πελατης
(7) carbirateru s.n. ‘’carburator’’ < gr. καρμπυρατερ
(8) amaxi s.f. ‘’maşină’’ < gr. αμαξι
(9) jigleri s.f. ‘’jigler’’ < gr. ζιγκλερ
(10) fisixii vb.IV, pf. s., pers. I sg.; fisixestu ‘’a sufla’’< gr. φυσαει
(11) bîgai bros ‘’am făcut să funcţioneze (maşina)’’ < ar. bîgai + gr. εμπρος
(1) endaxi adv. ‘’în ordine’’< gr. ενταξει
(2) δukimii s.f. ‘’încercare’’ < gr. δοκιμη
(3) exaerusi s.f. ‘’gazeificare’’ < gr. εξαερωση
(4) tahititî s.f. ‘’viteză’’ < gr. ταχυτητα
(5) fharisto vb.(gr.) ‘’mulţumesc’’ < gr. ευχαριστω
(6) riθmisiri s.f. ‘’reglare’’ < gr. ρυθμισε
(7) ilectronico adj. m. ‘’electronic’’ < gr. ηλεκτρονικ
(8) ingefalu s.m. ‘’creier’’ < gr. εγκεφαλος
(9) caloδiu s.n. ‘’cablu’’ < gr. καλωδιο
(10) revmî s.f. ‘’curent electric’’< gr. ρεύμα
(11) δiacopii s.f. ‘’întrerupere’’ < gr. διακοπι
(12) mi fculiseaşti vb.IV, unipers. ‘’îmi convine’’< gr. ευκολυνομαι
(13) vlavi s f. ‘’avarie’’ < gr. βλαβη


Sublinierile din text şi notele de subsol aparţin editorilor. Notele de subsol explică grecismele din aromână. Numărul de ordine al notelor se repetă deoarece sunt pe pagini diferite. În locul literei ’’d cu sedilă’’, pe care nu am găsit-o în fontul Arial, am folosit grupul de consoane ’’dz’’: dzăţi.


Versiunea românească îmi aparţine:
’’ Dimineaţa când mă trezesc, merg la muncă. La muncă acolo, treaba mea este să repar automobile, am atelierul meu, am multă treabă şi am băieţi care mă ajută şi-i plătesc. Vin clienţi, altul zice, unul îmi zise nu merge carburatorul; îl luai eu, îl scosei din maşină pe sus, scosei capacul de deasupra, scosei jiglerul din interiorul carburatorului, curăţai cu aer, îl suflai, îl băgai la loc, pusei capacul, îl pusei sus pe automobil, am pornit maşina, mergea, în ordine. Făcurăm ca încercare o plimbare, plăti clientul şi plecă. Un altul iarăşi vroia servis. La servis făcem multe lucruri: scoatem bujiile, platinili, le schimbăm, scoatem uleiul, scoatem frenili, scoatem tacăkili, le schimbăm, facem gazificare, punem elasticele din nou sus şi pleacă automobilul. Un altul iarăşi nu-i băga viteză şi automobilul nu pleca, era discul acela hridzui multă vreme să stea la garaj acolo că vrea să coboare sîsîmanu, luăm cheile acolo eu şi băieţii o coborâm, schimbă discul, pusem din nou sus, aranjarăm totul în ordine, ne plăti clientul, mulţumesc mult, era şi străin. Trecu şi acela. Un altul din nou vrea reglare cu aparatul electronic, o pusei acolo, pusei cablu înalt, cercetarăm aici, cercetarăm acolo, văzurăm că printr-un cablu nu trecea curentul cum trebuie, se oprea maşina. Schimbarăm cablul şi maşina mergea, de aceea îmi place aparatul electronic, că găsesc avariile mai repede decât le găseam eu singur.’’



SURSA
Maria Kokka, Lialiana Ionescu Ruxăndoiu (editori), Texte aromâne din comuna Nea-Zoi, judeţul Tricala (Grecia), Universitatea Bucureşti, Facultatea de Litere, Bucureşti, 1992, pp. 33-34.

Texte aromâne 16: KOKKA VASILIKI

Marţi, 03 Ianuarie 2012 12:44

În 1986-1987, Maria Kokka, aromâncă originară din comuna Nea-Zoi din Grecia, a efectuat o cercetare ştiinţifică de teren în localitatea natală, în cadrul pregătirii lucrării de diplomă la Facultatea de Litere a Universităţii Bucureşti, supervizată de profesor Liliana Ionescu Ruxăndoiu.


Unul dintre subiecţi a fost Kokka Vasiliki, de 55 de ani, neştiutoarea de carte, vorbitoare de aromână şi greacă (vocabular redus):
Eara unî dadî cu ţinţi feati. Nu u mutrea vărŭ dipŭ. Lîndzidă mîrat, lîndzidî. Pitreaţi hîbari ali mari. Dzăsi: Ai, h’ill’e, s-mi mutreştĭ. – Nu aδγisestu (1) mini, cî voi s-fîrîmitŭ, s-facŭ pitî, am crîpîtorŭ. – U! h’il’e, sî s-toarî cîpîşterea pi suprî şi crîpitoru priĝos. S-feaţi broască. Dapoia neadzi nîpărtica. Pitreaţi hîbari pi nîpărtica: - Ai, h’il’I, s-mi mutreştĭ. Ş-dzăsi: - A-pa-pa! Nu ti mutrestŭ mini tini. – U! caţe, a (2) h’il’e? – C-aşeţĭ. U! h’il’e, s-ti faţĭ nîpărticî ţi s-ti veadî duńeaua şi s-lîhtîrseascî (3). Dapoia pitreaţi hîbari ali maramangî (4). Neadzi maramanga, dzăsi: - Ai, h’il’e, s-mi mutreştĭ, dzăsi. – Nu ti mutrestŭ, dzăsi, cî voi s-ordzŭ, voi s-ş ţasŭ. – U! s-ordzĭ, s-ordzĭ, ş-duńeaua s-u aspargî. Easti pangŭ maramanga. Dusi dapoia pitreaţi hîbari, neadzi alģina. Neasi hîbari alģina, neadzi alģina aco, feaţi ĉai aco a mă-a, u lă, u mutri, dzăsi:  - A, h’il’e, tutî efhiia (5) tini s-u ai. Cu tini sî ngroapî duńeaua, cu tini s-pîteadzî. Ţearî scotŭ. Dapoia neadzi hiliδona (6), neadzi hiliδona, u mutri hiliδona, u alîxi (7), u mutri şi dzăsi: - S-ti faţĭ hiliδonî, s-treţĭ di crîpîtura di uşi, dzăsi.


(1) nu aδγisestu vb. IV, ind. prez., pers. I sg. ‘’a nu avea timp’’ < gr. αδειάζυ
(2) a (=lea, în alte graiuri) interj. de adresare folosită de femei pt femei
(3) s-lîhtîrseascî vb. IV, ind. prez., pers. III sg.; mi lîhtîărsestu ‘’a se speria’’< gr. λαχταρ
(4) maramangî s.f. ‘’păianjen’’ < alb. ’marimage’ (v. DDA, unde cuvîntul este considerat greşit masculin; variantele marimagă, marimangă sînt însă feminine)
(5) efhii s.f . ‘’urare’’ < gr. ευχη
(6) hiliδonî s.f. ‘’rîndunică’’ < gr. χελιδονι
(7) alîxi vb. IV, pf. s., pers. III sg.; alîxestu ‘’a schimba’’< gr. αλλαγω


Sublinierile din text şi notele de subsol aparţin editorilor. Notele de subsol explică grecismele din aromână. În locul literei ‘’d cu sedilă’’, pe care nu am găsit*o în fontul Arial, am folosit grupul de consoane ‘’dz’’: Dzăsi.


Versiunea românească îmi aparţine:
‘’Era o mamă cu cinci fete. Nu avea nimeni grijă de ea. Era bolnavă săraca, bolnavă. Îi dă de veste fetei celei mari. Zise: - Hai, fato, să mă îngrijeşti. - Nu am timp, că trebui e să frământ aluatul, să fac plăcintă, am crîpîtoru. – A! fato întoarce covata în sus şi crîpitoru în jos.  Se făcu broască. Apoi merse năpîrca. Trimise veste năpîrcii: - Hai, fato, să mă îngrijeşti. Şi zise: - A-pa-pa! Nu te îngrijesc eu! – A! de ce, tu fată? – C-aşa. – A! fato, să te faci năpîrcă, să te vadă oamenii şi să se sperie. Apoi trimise veste păianjeniţei. Merse păianjeniţa, zise: - Hai fată, să mă îngrijeşti, zise. – Nu te îngrijesc, zise, că trebuie să urzesc, să ţes. - A! să urzeşti, să urzeşti şi oamenii să ţi-o strice. Este păianjen păianjenul. Apoi trimise veste, merse albino. Veni vestea la labină, merse albino acolo, făcu ceai maică-sii, o spălă, o îngriji, zise:  - A! fato, urările toate pentru tine să fie, zise. Cu tine se îngroapă oamenii, cu tine se botează. Lumânare scot. Apoi merge rândunica, merge rândunica, o îngriji rândunica, o schimbă, o îngriji şi zise: - Să te faci rândunică, să treci prin crăpătura de la uşă, zise.‘’


SURSA
Maria Kokka, Liliana Ionescu Ruxăndoiu (editori), Texte aromâne din comuna Nea-Zoi, jud. Tricala (Grecia), Universitatea Bucureşti, Facultatea de Litere, Bucureşti, 1992, p. 35.

Texte aromâne 17: KOKKA VASILIKI

Miercuri, 04 Ianuarie 2012 18:17

În 1986-1987, Maria Kokka, aromâncă originară din comuna Nea-Zoi din Grecia, a efectuat o cercetare ştiinţifică de teren în localitatea natală, în cadrul pregătirii lucrării de diplomă la Facultatea de Litere a Universităţii Bucureşti, supervizată de profesor Liliana Ionescu Ruxăndoiu.


Unul dintre subiecţia fost Kokka Vasiliki, de 55 de ani, casnică, neştiutoare de carte, vorbitoare de aromână şi greacă (vocabular redus):
Eara unî icuγenii (1), avea ţinţĭ feati. Stîtea stinuhursitŭ (2) elŭ. Şi dzăsi sor-sa: - Caţe stai stinuhursitŭ? – E voi pitriţeţĭ fiĉorĭ fandarĭ (3), mini nu-amŭ. Dapoia stai stinuhursitŭ? – Ţi s-facŭ?
Dusirî featili ş-dzăsirî: - Caţe, tati, stai stinuhursitŭ? – Ei, duńaua pitrecu fandarĭ, h’il’e, şi mini nu amŭ s-pitrecŭ fiĉorĭ fandarĭ.
S-dusi ma marea: - Ţi vreu tini? Dzăsi. Nidzem noi, dzăsi. –M-cai va neagî di voi dauli? Şi s-lua eli ţinţili cai s-neagî, unî, altă. Işerî nafaorî dapoia la soari. Dzîţea: - Soari, soari, sufrîndzeanî, cai I ma muşatî di noi? Şi dzăsi: - Ma ńica. Dzăsi prota (4), dzăsi δeftera (5) tu iδγiu (6), dzăsi alantî ma ńica. Sî scoalî ma ńica, neasi fandarŭ. Ipiriţeaşti (7) fandarŭ, feaţi doi ańi, cum fîţea fandaril’ĭ. Nu puturî s-o adukeascî cî eara featî. Teleftea (8) dapoia dipŭ, dusirî la unî fîntînî s-bea apî, teleftea di tuţĭ fandaril’ĭ, teleftea. Aco iu dusirî s-bea apî ş-dzăsi iia: - Amŭ doi ańi di dzăli fandarŭ, dzăsi, mi adukitŭ văru dzăsi ţi estŭ? dzăsi. – Nu ti adukimŭ, dzăsirî el’ĭ aoaţi. – Mini estŭ featî, dzăsi. Sî aleabidî gudalaga fandaril’ĭ s-u ducî ndzeanî la luhaγolu (9) ndzeanî. Dzăsi: - Aua ţi aveai, fandari, adukişi ţiva? dzăsi. – Nu adukii, dzăsi. – Ma aua easti unî featî, dzăsi. – Cai li dzăţi aţeali? dzăsi. – Feata, dzăsi. U aducŭ aco, cănd u veadi luhaγolu spusi iia cî: - Estŭ featî. Şi u luarî şi u dusirî casî dapoia şi u siliģirî.


(1) icuγenii s.f. ‘’familie’’ < gr. οικογενεια
(2) stinuhursitŭ adj. m. ‘’supărat’’ < gr. στεναχωρημενος
(3) fandaru s.m. ‘’soldat’’ < gr. φανταρο
(4) prota num. ord. f. ‘’prima’’ < gr. πρωτη
(5) δeftera num. ord. f. ‘’a doua’’< gr. δευτερο
(6) tu iδγiu pron. ‘’acelaşi’’ < gr. το ιδιο
(7) Ipiriţeaşti vb. IV, ind. prez., pers. III sg.; ipiriţescu< gr. υπηρετεί
(8) Teleftea adj. f. ‘’ultima’’ < gr. τελευταια
(9) luhaγo ‘’sergent’’ < gr. λοχαγος


Sublinierile din text şi notele de subsol aparţin editorilor. Notele de subsol explică grecismele din aromână. În locul literei ‘’d cu sedilă’’, pe care nu am găsit-o în fontul Arial, am folosit grupul de consoane ‘’dz’’: dzăsi.


Versiunea românească îmi aparţine:
‘’Era o familie cu cinci fete. Tatăl era supărat. Şi zise soră-sa: - De ce stai supărat? – Ei, voi  trimiteţi băieţi în armată, eu nu am. – De aceea stai supărat? – Ce să fac?
Merseră fetele şi ziseră: - De ce stai, tată, supărat? – Ei, lumea trimite băieţi în armată, fată, şi eu nu am băieţi să-i trimit în armată.
Se duse fata cea mare: - Ce vrei tu? zise. Mergem noi, zise. Ei, cine va merge dintre voi două? Şi începură să discute cele cinci fete cine să meargă, una, cealaltă. Ieşiră afară la soare. Ziceau: - Soare, soare, sprâncenat, care e mai frumoasă dintre noi? – Cea mică. Zise cea mare, zise a doua la fel, zise cea mică.  Se pregăti fata cea mică, merse în armată. Face armata, face doi ani, cum făceau militarii. Nu au reuşit să-şi dea seama că era fată. În cele din urmă, merseră la o fântână să bea apă, ultima dintre toţi soldaţii, ultima. Acolo unde se duseră să bea apă zise ea: - Au trecut doi ani de când sunt militar, şi-a dat seama cineva ce sunt? – Nu ne-am dat seama, ziseră ei aici. – Eu sunt fată, zise. Se repeziră iute soldaţii s-o ducă sus la sergent. Zise: - Ai observat ceva la soldaţi? – Nu, zise. – Dar aici este o fată, zise. – Cine zice asta? – Fata, zise. O duc acolo, când o văzu sergentul spuse ea că: - Sunt fată. Şi o luară şi o duseră acasă apoi şi o lăsară la vatră.‘’



SURSA
Maria Kokka, Liliana Ionescu Ruxăndoiu (editori), Texte aromâne din comuna Nea-Zoi, jud. Tricala (Grecia), Universitatea Bucureşti, Facultatea de Litere, Bucureşti, 1992, p. 36.

Texte aromâne 18: KOLIŢA VANGHELA

Joi, 05 Ianuarie 2012 17:02

În 1986-1987, Maria Kokka, aromâncă originară din comuna Nea-Zoi din Grecia, a efectuat o cercetare ştiinţifică de teren în localitatea natală, în cadrul pregătirii lucrării de diplomă la Facultatea de Litere a Universităţii Bucureşti, supervizată de profesor Liliana Ionescu Ruxăndoiu.


Unul dintre subiecţi a fost Koliţa Vanghela, de 72 de ani, casnică, neştiutoare de carte, vorbitoare de aromână şi greacă (vocabular redus):
Mi scolŭ tahina, mi lau tu faţî, facŭ heamî ţeai, bem doili cu papu. Dapoia stăm, nidzem la soba; bagŭ dau ĺami n-focŭ, bagî nveasta mîcarea, mîcăm, stăm mpadi, nî ngîldzămŭ, luomŭ unŭ somŭ, nî bîgămŭ heamî. Ai, nî sculăm pali (1), ntuńaricî. Dapoia ini ţina, mîcăm, nîpoi nî bîgămŭ, stăm heamî di oarî.


(1)pali adv. ‘’iarăşi’’ < gr. Πάλι

Sublinierea din text şi nota de subsol aparţin editorilor. Nota de subsol explică grecismul din aromână.


Versiunea românească îmi aparţine:
‘’Mă scol dimineaţa, mă spăl pe faţă, fac puţin ceai, bem amândoicu bunicul. Apoi stăm, mergem la sobă; punem două lemne în foc, pune nora masa, mâncăm, stăm jos, ne încălzim, ne culcăm, dormim puţin. Hai, ne sculăm din nou, se întunecă. Apoi vine cine, mâncăm, ne culcăm din nou, stăm puţin.’’



SURSA
Maria Kokka, Liliana Ionescu Ruxăndoiu (editori), Texte aromâne din comuna Nea-Zoi, jud. Tricala (Grecia), Universitatea Bucureşti, Facultatea de Litere, Bucureşti, 1992, p. 37.

Texte aromâne 19: KOLIŢA VANGHELA

Vineri, 06 Ianuarie 2012 18:45

În 1986-1987, Maria Kokka, aromâncă originară din comuna Nea-Zoi din Grecia, a efectuat o cercetare ştiinţifică de teren în localitatea natală, în cadrul pregătirii lucrării de diplomă la Facultatea de Litere a Universităţii Bucureşti, supervizată de profesor Liliana Ionescu Ruxăndoiu.


Unul dintre subiecţi a fost Koliţa Vanghela, de 72 de ani, casnică, neştiutoare de carte, vorbitoare de aromână şi greacă (vocabular redus):
Mi sculai, mi duşŭ la oi, ta s-muldzemŭ oili. Li scoasimŭ di tu mandrî, li bîgămŭ  tu turăşti, luomŭ gîleata, u luomŭ tiniќelŭ şi li muldzemŭ cu papu. Mini dîdeamŭ, ş-papu muldzea. Li mulsimŭ, adunămŭ laptili tu tiniќadzĭ, lu spindzurămŭ pi iapî. Lai găţeţili, li bîgai tu θesi (2), luai iapa di mănî, ş-fudzii. Imnai vărî sati cu iapa, u duşu laptili la γalatălŭ (3), u numirai. Di aco vińŭ acasă. Upurii tiniќadzili, li lai, li bîgai aco, mîcai heamî păni, stîtui heamî s-mi discurmŭ. Dapoia luai nîpoi iapa, tiniќadzili nîpoi. Ş-mi duşŭ la oi, s-muldzimŭ pali oili. Adunămŭ laptili tu tiniќadzĭ,li spindzurai pi iapî, luai iapa di mănî şi vińŭ la γalatălŭ, u numirai, vińŭ acasî, lai tiniќadzili, ş-dapoia li bîgai aco.


(2) tu θesi ‘’la loc’’ < gr. θεση
(3) γalatu s.m. ‘’lăptar’’ < gr. γαλατος


Sublinierile din text şi notele de subsol aparţin editorilor. Notele de subsol explică grecismul din aromână. În locul lui ‘’d cu sedilă’’,  pe care nu l-am găsit în fontul Arial, am folosit grupul de consoane ‘’dz’’: muldzemŭ.


Versiunea românească îmi aparţine:
‘’Mă sculai, mă dusei la oi, ca să mulgem oile. Le scoaserăm din adăpostul de iarnă, le băgarăm în târlă, luarăm găleata, luarăm vasele de tinichea şi le mulgem cu bunicul. Eu dădeam, şi bunicul mulgea. Le-am muls, am vărsat laptele în vasele de tinichea, le-am urcat pe iapă. Spălai găleţile, le pusei la loc, luai iapa cu mâna şi plecai. Am mers  vreo oră cu iapa, dusei laptele la lăptar, îl cântării. De acolo venii acasă. Am pus vasele de tinichea în apă fierbinte, le spălai, le băgai acolo, mâncai puţină pâine, stătui puţin să mă odihnesc.  Apoi luai iarăşi iapa, iarăşi vasele de tinichea. Şi mă dusei la oi, să mulgem iarăşi oile. Vărsarăm laptele în vasele de tinichea, le urcarăm pe iapă, luai iapa cu mâna şi mersei la lăptar, îl cântării, venii acasă, spălai vasele de tinichea şi apoile pusei acolo.‘’


SURSA
Maria Kokka, Liliana Ionescu Ruxăndoiu (editori), Texte aromâne din comuna Nea-Zoi, jud. Tricala (Grecia), Universitatea Bucureşti, Facultatea de Litere, Bucureşti, 1992, p. 37.

Texte aromâne 20: KOLIŢA VANGHELA

Sâmbătă, 07 Ianuarie 2012 19:09

În 1986-1987, Maria Kokka, aromâncă originară din comuna Nea-Zoi din Grecia, a efectuat o cercetare ştiinţifică de teren în localitatea natală, în cadrul pregătirii lucrării de diplomă la Facultatea de Litere a Universităţii Bucureşti, supervizată de profesor Liliana Ionescu Ruxăndoiu.


Unul dintre subiecţi a fost Koliţa Vanghela, de 72 de ani, casnică, neştiutoare de carte, vorbitoare de aromână şi greacă (vocabular redus):
Ncîrcăm di aoaţi... Vińi papu, ncîrcă d-aoaţi ş-neasim la oi, n-ascundemŭ di γermanadzi, stîteamŭ aco, dzăsirî cî va z-γinî γermanadzil’i. Feaţi papu heamî kîlivî di posti (4), stîteamŭ aco nuntŭ. Tunsimŭ, lai lăna, u scîrmînai, u fîţeamu tu ќaptińĭ cu soacrî-mea dauli. Muldzeam oili, ќigamŭ laptili, fîţeamŭ caşŭ, stîtumŭ văru mesŭ aco, dapoia di-aco, ncîrcăm di-aco, neasim m-Paδia, tu munti. Neasimŭ Paδia aco dapoia discîrcămŭ, bîgai arii cîliva, bîgai strańili tu cîlivî cu soacrî-mea, stîteam Paδia tu munti.

(4) posti s.f. ‘’par de lemn’’ (pari înfăşuraţi în paie)


Sublinierea din text şi nota de subsol aparţin editorilor. Nota de subsol explică grecismul din aromână. În locul lui ‘’d cu sedilă’’,  pe care nu l-am găsit în fontul Arial, am folosit grupul de consoane ‘’dz’’: γermanadzi.


Versiunea românească îmi aparţine:
‘’Am încărcat animalele de povară aici… Veni bunicul, am încărcat şi merserăm la oi, ne ascundeam de germane, stăteam acolo, se zicea că vor veni germanii. Făcu bunicul o colibă din pari de lemn înfăşuraţi în paie, stăteam înăuntru. Tunserăm oile, spălai lâna, o scărmănai, o lucram cu pieptenele cu soacră-mea. Mulgeam oile, închegam laptele, făceam caş, stăturăm vreo lună acolo, apoi de acolo, încărcăm acolo, merserăm la Padia, pe munte. Merserăm la Padia, acolo apoi descărcarăm, începui să mătur coliba, pusei hainele în colibă cu soacră-mea, stăteam la Padia pe munte.’’



SURSA
Maria Kokka, Liliana Ionescu Ruxăndoiu (editori), Texte aromâne din comuna Nea-Zoi, jud. Tricala (Grecia), Universitatea Bucureşti, Facultatea de Litere, Bucureşti, 1992, p. 37.


Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135
Pagina 2 din 4

Login

Register

*
*
*
*
*

* Field is required