În 1985 apărea la editura Litera din Bucureşti volumul de poezii Cântări ş-suschirări armâneşţă (Cântări şi suspinări aromâneşti) al lui Gh. M. Merca.

Potrivit notei de pe ultima pagină este vorba de o ‘’Lucrare apărută în regia autorului’’.

Conform foartei scurte autobiografii de pe saitul Agonia, Gh. M. Merca este ‘’Născut în Cadrilater, deportat în timpul războiului, actualmente locuiesc în Bucureşti’’.

Cele 96 de pagini ale cărţii, pe care am găsit-o în biblioteca vărului meu Cristian Culeţu, cuprind 43 de poezii structurate în patru părţi: Di dor (De dor), Di vreari (De dragoste), ‘’Transpuneri din poezia clasică română’’ şi ‘’Versuri în daco-română’’.

Partea I include 17 poezii în aromână: Limba noastă, Aniversari, Munţîlli Paicu (Munţii Paicu), Tu hoara mea (În satul meu), Pădurli-a noasti (Pădurile noastre), Sumcheturlu la Livădzi (Sfântul Petru la Livezi), Siţirarea (Secerarea), Ni-aveam un dor di hoară (Mi-aveam un dor de sat), Ni-aveam un pondu doru (Mi-aveam un dor blestemat), Calea încllisă (Drum închis), Dispărţîri dit viaţă, După patrudzăţi di-ani, Livădzli – hoara mea (Livezi – satul meu), Amarea lai (Marea neagră), Ploai ş-suschiri (Ploaie şi suspinări), Mirliu (Bocet) şi Cara s-moru (Dacă voi muri).

Textele poeziilor Limba noastă şi Ni-aveam un dor di hoară sunt postate şi pe saitul ‘’Agonia’’.

În partea II au fost incluse 6 poezii în aromână: Feată cu-oclli chindisiţî (Fată cu ochii frumoşi), Cruşuveana (Fata din Cruşevo), Ştii la feată cînd zburamu (Ştii tu fată când vorbeam), Tu-amurgişu (În amurg), La numta ta şi Primveara cîndu trandafilli.

Cele 18 transpuneri din poezia românească au ca subiecţi următorii patru poeţi: Octavian Goga cu poezia La noi; Mihai Eminescu cu Auşlli (Bătrânii) , La Steaua, Ţi ti leadzîni (Ce te legeni), O armîni (O, rămâi), Ţi easti vrearea? (Ce este amorul?), Dorni!(Dormi!), Ca fcioru – cutriiram pîdurli (Fiind băiet păduri cutreieram), Noaptea, Rivideari (Revedere), După ţi ahînt dzîli (După ce atâta vreme), Singură s-duţea pit feriţ (Singură se ducea prin ferigi), Catrene, Seara pî dzeană (Sara pe deal) şi Mirachea (Dorinţa); George Coşbuc cu Noi vrem locu (Noi vrem pământ) şi Trei Doamne; Lucian Blaga cu Ulise.

În sfîrşit, poeziile în daco-română ale lui G.M. sunt întitulate La castelul de la Ciucea şi Burebista.

SURSE:

Gh. M. Merca, Cântări şi suschirări armâneşţă, Litera, Bucureşti.

http://agonia.ro/index.php/author/0010785/index.html?newlang=ron

http://www.poeziile.com/autori/Lucian-Blaga/ulise-13.php

http://www.romanianvoice.com/poezii/poeti/cosbuc.php

http://poeziisiversuri.com/poeti/mihai-eminescu/

Revista ETHNOS a şcolilor din judeţul Tulcea în care se preda în limba maternă a fost coordonată de profesorul Nicolae Vicolov, inspector şcolar pentru Minorităţi la I.Ş.J.Tulcea.

Publicaţia a apărut şi on-line la adresa http://ethnos.xhost.ro/ în opt numere lunare, neregulat, în anii 2003-2005.

În numărul 2 din ianuarie 2004, redatorul-şef TEODORA IONELA SAMOILĂ (cl.a X-a la Liceul Teoretic „Gr.Moisil” din Tulcea) anunţa în editorial înfiinţarea unei secţiuni în aromână: ’’Spre deosebire de primul număr al revistei, in cadrul acestuia a fost introdus dialectul aromân, bogat in tradiţii şi viaţă spirituală; am introdus dialectul aromân indrumaţi de gandul că, astfel, dorinţa noastră – aceea de a sublinia frumuseţea culturii aromane, faptul că sunt oameni mandri că s-au născut şi crescut an spiritul tradiţiei acestei etnii – este devenită realitate’’. Din redacţie făcea parte Iancu Nicoleta Eleonora (clasa X la Liceul Teoretic “Gr.Moisil” Tulcea). În cele două pagini ale secţiunii ‘’Tradiţia aromână - Dialectul aromân’’ au fost incluse: poezia lui Nida Boga TU AVLIA A BISEARICĂL’EI şi varianta în aromână ÎN OGRADA BISERICII de IANCU NICOLETA ELEONORA; poezia DULTSI ARMĂNEASCĂ a lui Theodor Zuca; un scurt text despre ‘’ graiul românesc al aromânilor’’; 4 fotografii alb-negru cu tineri şi bătrâni aromâni în portul naţional.

În numărul 3 din aprilie 2004, cele 6 pagini ale rubricii ‘’DIALECTUL ŞI CULTURA AROMÂNĂ’’ cuprind: Doina lui Eminescu în aromână;La steaua de Eminescu ‘’transpunere de Ioan Cutova’’; articolul lui Ion Roşu EMINESCU,descendentul unor aromâni; poezia Lena şi Muntili de Steriuş Cristian (şcoala din Stejaru); poezia Armâne, frate! a lui Paris Şamata (şcoala din Stejaru); articolul DZUANOASTRĂ, ATUTURORU30 DI YINAR (Ziua noastră a tuturor 30 ianuarie); anunţul privind apariţia revistei ‘’Agapi mari’’ (Fericire mare) coordonată de profesoara de latină Tanţa Partnoi; articolul scriitorului Hristu Candroveanu Nu suntem o minoritate. Suntem români şi vrem să rămânem români, precedat de o scurtă prezentare a autorului; o scurtă biografie în aromână şi română a lui Gheorghe Hagi, însoţită de fotografii.

Numărul 4 din octombrie 2004 alocă 11 pagini ‘’Dialectului aromân’’: Seara pri dzeană (Sara pe deal) a lui Eminescu, ‘’Transpunere de Ioan Cutova’’; poezia Dumintză a Oanei Lucica Ilaş (clasa XI D la Liceul Grigore Moisil din Tulcea); Isturii cu shicăi (Poveşti cu glume) de Iancu Nicoleta Eleonora; 3 fotografii din spectacolul de la Cernica din 15 mai 2004 cu ocazia Zilei naţionale a aromânilor; Isturia gătunjiei (Povestea gutuii) de Zoia Masaca (clasa XI A la liceul Grigore Moisil Tulcea); Dzăcături

Armăneshtsă (Proverbe aromâne) de Mariana Trandafir (clasa X la liceul Grigore Moisil din Tulcea); articolul lui Hristu Cândroveanu Cine sunt aromânii?; fragment dintr-un interviu acordat de actorul Ion Caramitru ziarului ‘’Ziua’’.

În numărul 5 din februarie 2005, cele 6 pagini ale secţiunii ‘’Dialectul aromân’’ includ: articolul AROMÂNII ŞI SENTIMENTUL LOIALITĂŢII LINGVISTICE ŞI AL APARTENENŢEI LA COMUNITATEA BILINGVĂ al profesoarei Argentina Gherasim şi fotografii de la botezul Biancăi Peanci.

Rubrica ‘’Aromânii’’ din numărul 6 din martie 2005 prezintă: Ansamblul folcloric aromân „Dor“ din Sarighiol de Deal; Învăţăminte din tezaurul înţelepciunii aromânilor; Ghicitori aromâne; Câteva date despre aromânii din judeţul Tulcea; Hora la aromâni; Steagul de nuntă (hlambura) de Paşata George (cl.VI-a, Şcoala Sarighiol de Deal), Caimacan Cristina (cl. VIII-A, Şcoala Sarighiol de Deal) şi Iancu Eleonora Nicoleta.

Numărul 7 din mai 2005 reia la secţiunea ‘’Dialectul aromân’’ poeziile lui Steriuş Cristian şi Paris Şamata şi prezintă fotografii de la balul din 26 martie 2005, precum şi un text semnat neconvenţional ‘’Nicky din Constanţa’’ întitulat Vreţi să ştiţi cine suunt aromânii.

În sfârşit numărul 8 din decembrie 2005 nu prezintă nimic despre aromâni.

Toate articolele au fost înregistrate în secţiunile Bibliografie, Literatură şi Cronologie ale blogului meu.

Union der Mazedoromanen aus Deutschland e.V., adică Uniunea Mazedoromanen din Germania, este şi numele saitului acestei organizaţii a aromânilor din Germania, cu adresa: http://makedonarman-germany.org/. Menţionez că traducerea acestui sait am făcut-o cu ajutorul serviciului Traduceri al Google şi este posibil să nu fi reţinut cele mai fine nuanţe în româneşte.

Saitul a fost realizat în 2009 în limba germană şi are o singură postare, făcută de administrator pe 29 octombrie. Titlul postării este ’’Bine aţi venit!’’, iar în conţinut se menţionează că la 7 februarie 2009 a avut loc la Triberg reuniunea inaugurală a Uniunii, având ca scop promovarea limbii, culturii şi tradiţiei aromâne, ale căror rădăcini datează din Macedonia antică.

Se menţionează că formularul de comentariu este închis momentan.

Saitul are trei secţiuni: Uber uns/Despre noi, Geschichte/Istorie şi Kontakt/Contact.

Secţiunea Uber uns/Despre noi are trei subsecţiuni: Vorstand/Bord, Mitglied warden/Deveniti membru şi Internationale Zusammenarbeit/ Cooperarea internaţională.

Subsecţiunea Bord prezintă consiliul de conducere a organizaţiei conform statutului: preşedintele  Iancu Puznava, vicepreşedintele Yiani Mantsu, trezorierul Marius Caciauna, secretarul Nikitas Vantsias, auditorii Maria Caramihai Nutseanu şi Mariana Vantsias, precum şi responsabilul cu relaţiile cu publicul Elena Lenz.

Adresa de e-mail a Uniunii este Această adresă de e-mail este protejată de spamboţi; aveţi nevoie de activarea JavaScript-ului pentru a o vizualiza .

Subsecţiunea Deveniţi membru arată că cei interesaţi să adere la Uniune trebuie să trimită un email pe adresa organizaţiei, la care vor primi răspuns în câteva zile, sau să descarce cererea de aderare ca fişier PDF şi să-l trimită UMD.

Subsecţiunea Cooperarea internaţională precizează că UMD este membră a Mazedoromanischen Rats (Council of Macedonarmâns). Sunt incluse două articole fără autori: Der Mazedoromanische Rat/ Consiliul Mazedoromanische şi Konferenz des Rats der Mazedo-Romanen/Conferinţa Consiliului Mazedo-Romanen.

Articolul Der Mazedoromanische Rat începe prin a se arăta că Mazedoromanen, cu nume proprii Armân/Makedonarmân, sunt unul din cele mai vechi popoare din Europa. Ei sunt reprezentaţi de asociaţii în ţări europene în care trăiesc şi contribuie la istoria acestora: Albania, Republica Macedonia şi Bulgaria. De asemenea, sunt reprezentaţi de cluburi din ţări din diaspora cum este România. În iulie 2008 au format la Tirana Consiliul Mazedoromanische, asociaţie juridică înregistrată la tribunalul din capitala Albaniei. Sediul Consiliului a fost stabilit la Moscopole (Voskopja în albaneză), localitate de o mare importanţă simbolică pentru ei. Obiectivele Consiliului sunt stabilite de capitolul III din Statut. Consiliul cere recunoaşterea Mazedoromanen /Aromânilor ca popor regional autohton separat în ţările din Balcani, cu o limbă veche de mii de ani şi tradiţii înrădăcinate în Macedonia antică. Consiliul cere recunoaşterea Mazedoromanen/Aromânilor ca minoritate naţională, aşa cum este definit în legislaţia europeană, şi respectarea drepturilor ce decurg din acest statut. Consiliul reprezintă organizaţiile membre la nivel regional, naţional şi internaţional,putând acţiona în numele lor. Obiectivul principal al Consiliului este facilitarea coordonării, cooperării şi punerii în aplicare a iniţiativelor care vizează conservarea şi difuzarea limbii, tradiţiilor şi valorilor mazedoromanischen / aromâne. Consiliul doreşte să apere drepturile interesele tuturor Mazedoromanen / vlahilor indiferent de orientarea lor politică şi locul în care trăiesc, în cazul în care drepturile lor sunt ameninţate. Conform Statutului, Consiliul îşi propune relaţii bune ale organizaţiilor aromâne cu structurile internaţionale cu care este în contact, precum şi între organizaţiile aromâne din sud-estul Europei şi dincolo de regiune. Consiliul urmăreşte să coopereze în cadrul programelor europene, precum şi cu organizaţii internaţionale pentru drepturile omului şi minorităţi naţionale. Originele europene ale Mazedoromanen i-au transformat într-o legătură între popoarele cu care au trăit împreună şi au contribuit la formarea statelor naţionale din sud-estul Europei, ai căror cetăţeni loiali sunt. Articolul se încheie prin afirmarea dorinţei Consiliului ca în prezent Mazedoromanen să reprezinte un pod modern într-o Europă unită şi liberă.

Trebuie observat că aromune a fost tradus prin vlahi,aromunische prin aromână, iar Mazedoromanen a fost intraductibil. Traducerea Council of Macedonarmâns pentru Mazedoromanischen Rats aparţine autorilor saitului. Este surprinzătoare nenominalizarea Greciei între ţările balcanice în care trăiesc aromânii. De asemenea originală este prezentarea României printre ţările din diaspora. Un element specific pentru viziunea Consiliului este accentul pus pe originile macedonene antice ale aromânilor, deşi datele istorice despre macedonenii antici sunt precare. În legătură cu acest aspect amintim că statul grec contemporan pretinde monopol asupra patrimoniului cultural al Macedoniei antice, aşa cum rezultă din disputa diplomatică cu Republica Macedonia/Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei asupra numelui acestui nou stat rezultat din dezintegrarea Republicii Socialiste Federale a Iugoslaviei în 1991.

Articolul Konferenz des Rats der Mazedo-Romanen începe prin a menţiona că la 12 decembrie 2009 a fost organizată la Korce, în Albania, prima reuniune a Consiliului Mazedo-Romanen (vlahi). Au participat Comitetul Executiv al UMD şi reprezentanţi ai asociaţiilor aromâne ‘’importante’’ din Albania, Bulgaria, România, Serbia, Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, Grecia şi Franţa. Se precizează că Mazedo-Romanen, cunoscuţi şi ca Aromunen şi Mazedo-Vlachen sunt una din cele mai vechi naţiuni ale Europei, care trăiesc în şi contribuie la istoria Albaniei, Greciei, Fostei Republici Iugoslave a Macedoniei şi Bulgariei, precum şi în ţări din diaspora, ca România. Reperezentanţi ai asociaţiilor lor au constituit cu cinci ani în urmă Consiliul Mazedo-Romanen, tradus în articol „Makedonarmân-Council“ / „Consillu Makedonarmânjiloru“. Se subliniază că sarcina Consiliului este ’’conservarea culturii şi limbii pe cale de dispariţie’’ şi ’’un program de acţiune pe termen lung.’’ Stabilirea sediului Consiliului la Moscopole are o mare importanţă simbolică pentru Makedonarmânen din Balcani, ’’ un popor cu o limbă comună, tradiţii şi rădăcini adânci în patrimoniul macedonean antic’’. Se indică adresa web a "Makedonarmân-a Consiliului" (www. makedonarman-council.org), dorindu-se a fi o platformă de promovare a cooperării între toate asociaţiile ’’reprezentative’’ ale aromânilor din Balcani. Reprezentanţii a peste 25 de asociaţii din Albania, Grecia, Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, Bulgaria, Serbia, România şi din diaspora au vorbit despre ’’situaţia precară’’ a Mazedo-Romanen în aceste ţări, susţinând ca obiectiv principal coordonarea iniţiativelor pentru conservarea şi difuzarea limbii, tradiţiilor şi valorilor. Un aspect considerat ’’plăcut’’ a fost participarea Fundaţiei „Convivenza“/ Centrul International pentru Minorităţi din Elveţia (în 2007 a organizat un seminar pentru cooperarea transfrontalieră a Mazedo-Romanen la Disentis) şi, în premieră, a unor asociaţii aromâne din Grecia. Toţi participanţii au fost de acord că ’’situaţia limbii în toate ţările, este foarte critică’’ şi că sunt necesare măsuri transfrontaliere pentrru conservarea ’’limbii pe cale de dispariţie’’. Conferinţa sa încheiat cu două evenimente culturale în Korce (13 decembrie) şi în Veria / Grecia (14 decembrie): un grup de teatru mazedoromanisch din Bucureşti a prezentat ’’Norii’’, comedia antică a lui Aristofan, care a avut premiera în 423 î.Hr. la Atena. A fost al doilea eveniment cultural în limba "makedonarmân" în Albania şi ’’moment istoric’’ (citat în articol) pentru Grecia, datorită eforturilor „Sutsatei Armânjiloru di Veria“ (Societăţii aromânilor din Veria). În finalul articolului se indică faptul că prin această conferinţă s-a pregătit un Congres internaţional al Mazedo-Romanen, pe care „Makedonarmân-Council“ intenţiona să-l organizeze la Tirana în 2010.

Observăm că în acest articol Mazedoromanen este transformat în Mazedo-Romanen (Romanii din Macedonia). De asemenea, este nominalizată şi Grecia printre ţările balcanice în care aromânii sunt autohtoni. Republica Macedonia este prezentată constant ca Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, ca o reverenţă făcută Greciei. Sunt subliniate din nou rădăcinile macedonene antice ale aromânilor.

Secţiunea Geschichte/Istorie are trei subsecţiuni: Literaturliste/Listă literatură, Ausgewählte Texte/ Texte selectate şi Prominente/ Celebrităţi.

Subsecţiunea Listă literatură era consacrată unei bibliografii detaliate, care cuprinde doar noua lucrare a Kirei Iorgoveanu MANTSU, Nous, les poètes des petits peuples : poèmes en macédonarman (aroumain), Charleroi (Belgique), Micromania, 2007, 335 pages, ISBN 978-2-930364-28-5 ; Mise en ligne : mercredi 5 septembre 2007.

Subsecţiunea Texte selectate include textele următoarelor 7 articole, incluse în secţiunea Bibliografie a blogului:

1. Prof. Dr. V.G. Barba, DIE REPUBLIK MAZEDONIEN EINE ZWEITE „SCHWEIZ“ ? (Republica Macedonia
O a doua "ELVEŢIE"?);

2.Mazedoromanische Hymne/ Himna Armâneascâ: DIMÂNDAREA PÂRINTEASCÂ ,varianta nauâ: C-tin Belemace shi Vasili Barba

3. Gruendungsurkunde der Griechisch Gemeinde in Pest aus dem Jahre 1802/ Documentul fondator al comunităţii greceşti din Pesta anului 1802

4. Karl- Markus Gauß, Über die Mazedoromanen. Was wir erst noch lernen müssen/ Despre Mazedoromanen. Ceea ce am încă de învăţat

5.Cicerone Poghirc, Latine balkanique ou roumain commun? (A propos des origines de l’aroumain)/Latina balcanică sau româna comună

6. Karl Markus Gauß, Die sterbenden Europaeer. Die Aromunen/ Europenilor care au decedat.Aromânii

7. BERICHT    - Übersicht/Raport-Prezentare: Vasile Barba, DAS DRAMA DER AROMUNEN/Drama aromânilor: ‘’Gesellschaft für bedrohte Völker’’/ Societatea pentru popoarele ameninţate, 1 Marz 2001

Subsecţiunea Celebrităţi avea postat un videoclip de pe YouTube, care nu mai este disponibil deoarece persoana care l-a încărcat şi-a închis contul.

Secţiunea Contact are două subsecţiuni: Beiträge und Spenden/ Contribuţii şi donaţii şi Mitgliedschaft/Apartenenţă.

Subsecţiunea Contribuţii şi donaţii este împărţită în două.La Contribuţii se menţionează trei cazuri:cotizaţia anuală de 10 euro, scutirea studenţilor şi contribuţii voluntare mai mari de 10 euro. La Donaţii se menţionează că Uniunea este înregistrată la biroul fiscal din Munchen, că donaţiile sunt deductibile fiscal şi că pentru donaţiile mai mari de 200 euro se eliberează chitanţe. Separat este menţionat Bankverbindung/Cont bancar: Nume cont- Uniunea Mazedoromanen eV din Germania, Deutsche Bank, BLZ 70070024, Număr cont-289340200, IBAN DE88700700240289340200,

BIC / SWIFT-Code DEUTDEDBMUC.

Subsecţiunea Apartenenţă este identică cu subsecţiunea Deveniţi membru.

Gura ta – Gura ta / STEAUA DI VREARI & Teodora Calagiu

Gura ta, gura ta more lea feată
Pari că'i, pari că'i cireashă coaptă
Gura ta, gura ta more lea feată
Pari că'i, pari că'i cireashă coaptă

(Gura ta, gura ta măi tu fată

Pare că-i cireașă coaptă

Gura ta, gura ta măi, tu fată

Pare că-i cireașă coaptă)

Nu mutrea, nu mutrea gione la mini
Că nj'easti, că nj'arshini moi di lumi
Nu mutrea, nu mutrea gione la mini
Că nj'easti, că nj'arshini moi di lumi
(Nu mă privi, nu mă privi june

Că îmi este, îmi este rușine de lume)

Nu mă privi, nu mă privi june

Că îmi este, îmi este rușine de lume)

Mas nu vrei, mas nu vrei să'tsă iesu n'cali
Feată dă'nj, feată dă'nj ună băsharyi
Mas nu vrei, mas nu vrei să'tsă iesu n'cali
Feată dă'nj, feată dă'nj ună băsharyi
(Dacă nu vrei, dacă nu vrei să-ți ies în cale

Fată dă-mi, fată dă-mi o sărutare

Dacă nu vrei, dacă nu vrei să-ți ies în cale

Fată dă-mi, fată dă-mi o sărutare)

Inima, inima bati tu mini
Cum s'adar, cum s'adar ca's hiu cu tini
Inima, inima bati tu mini
Cum s'adar, cum s'adar ca's hiu cu tini
(Inima, inima bate în mine

Cum să fac, cum să fac să fiu cu tine

Inima, inima bate în mine

Cum să fac, cum să fac să fiu cu tine)

Armănă, armănă tsă dzăcu un zbor
Io cu tini, io cu tini va mi'nsor
Armănă, armănă tsă dzăcu un zbor
Io cu tini, io cu tini va mi'nsor
(Armănă, armănă își zic o vorbă

Eu cu tine, eu cu tine am să mă însor

Armănă, armănă își zic o vorbă

Eu cu tine, eu cu tine am să mă însor)

SURSA

giony, STEAUA DI VREARI & Teodora Calagiu - Gura ta, ”giony”, Versuri, 10 iunie 2009, http://giony.ro/versuri-p/steaua-di-vreari---teodora-calagiu---gura-ta/60 (Audio)

NOTĂ

Versiunea românească îmi aparține.

Feata njcă - Fată mica / Yioryi Nicolae & Teodora Calagiu

Featã njcã, shedzã niheamã
Spuni numa, featã cum ti cheamã
Featã njcã, shedzã niheamã
Spuni numa, featã cum ti cheamã
(Fată mica, stai puțin

Spune-ți numele, spune cum te cheamă

Fată mica, stai puțin

Spune-ți numele, spune cum te cheamă)

Nunlu'nj deadi numã mari
Gionli cari, cari mi ia moari
Nunlu'nj deadi numã mari
Gionli cari, cari mi ia moari
(Nașul îmi dădu un nume mare

Junele care, care mă ia, moare

(Nașul îmi dădu un nume mare

Junele care, care mă ia, moare)

Hai ia'mi gione pi mini
S'videm gione, gione mas mori tini
Hai ia'mi gione pi mini
S'videm gione, gione mas mori tini
(Hai ia-mă june pe mine

Să vedem june, june dacă vei muri

Hai ia-mă june pe mine

Să vedem june, june dacă vei muri)

Featã njcã, ti'am tu vreari
Gionli mash di, mash di vreari moari
Featã njcã, ti'am tu vreari
Gionli mash di, mash di vreari moari
(Fată mica te iubesc

Junele doar din, doar din dragoste moare

Fată mica te iubesc

Junele doar din, doar din dragoste moare)

SURSA

giony, Yioryi & Teodora Calagiu - Feata njcă, ”giony” / Versuri, 18 mai 2009, http://giony.ro/versuri-p/yioryi---teodora-calagiu---feata-njca/30 (Audio)

NOTĂ

Versiune românească de Marius Teja.

Vrute nu mi aspar – Iubite nu mă sperii / Teodora Calagiu

Pi'ună pishtireauă mi'alinai 
Shi'mutream dzeana tută di'nvărliga 
Nu mi'asparu cu oili căndu as yini 
Că di cănji a tăi nu mi ia frica 

(Pe o stâncă m-am urcat

Și priveam de sus împrejur

Nu mă voi speria cu oile când vei veni

Că de câinii tăi nu mi-e frică)

Refren - Refren
Vrute nu'nj mi asparu, că ploaia mi udă 
Vrute nu'nj mi mi asparu, că vimtlu a mi pingă 
Mash di vrearea ta tsi va s'astingă 

(Iubite nu mă sperii că ploaia mă va uda

Iubite nu mă sperii că vântul mă va lovi

Doar că iubirea ta se va stinge)

Noptsăli di vreari tsi li'avum 
Canda fură di noi doi, pirmiti 
Mash să'nu cheară vrute shi'a meu dor 
Ună mash cu njata ta tu minti 

(Nopțile de dragoste care au trecut

Parcă au fost pentru noi basme

Doar să nu piară și al meu dor

Unul doar cu frumusețea ta în minte)

Refren – Refren

Naca dumnidzălu'nj ti urghi 
Shi'nu vedză a mea vreari cari moari 
Mas astingă vrute shi'a meu dor 
Va's armănj cu cănji la cutaryi 

(Dacă Dumnezeu te-a blestemat

Și nu vezi a mea iubire care moare

Dacă se va stinge iubite și al meu dor

Vei rămâne cu câinii la stână)

Refren – Refren

SURSA

giony, Teodora Calagiu - Vrute nu mi aspar, ”giony” / Versuri, 10 iunie 2009, http://giony.ro/versuri-p/teodora-calagiu---vrute-nu-mi-aspar/61 (Audio)

NOTĂ

Versiune românească de Marius Teja.

Pãrinteasca dimãndari
Nã sprigiurã cu foc mari
Fratsã di mumã shi di'un tatã
Noi armãnj di eta toatã
(Testamentul părintesc

Ne cere cu foc mare

Frați de mamă și de un tată

Noi armăni de-o eternitate)

Di sum ploclji di murmintsã
Strigã a noshtsã bunj pãrintsã
BLASTEM mari s'aibã'n casã
Cari di limba lui s'alasã
(De sub lespezi de morminte

Strigă ai nostri buni părinți

BLESTEM mare să aibă în casă

Cine își uită limba maternă)

Cari shi'alasã limba lui
S'lu ardã pira focului
Tsi s'dirinã yiu pri loc
Sã'i si frigã limba'n foc
(Cine își uită limba maternă

Să-l ardă para focului

Să moară-n chinuri pe loc

Să i se frigă limba-n foc)

El în vatra'i pãrinteascã
Fumealjia sã nu'shi hãrseascã
Di fumeljii cãrunj s'nu bashi
Natu în leagãnu s'nu nfashi
(El în casa părintească

De familie să nu se bucure

Să nu sărute cununa bisericească de căsătorie

Copil în leagăn să nu înfașe)

Cari fudzi di'a lui mumã
Shi di pãrinteasca'i numã
Fugã'i doara Domnului
Shi dultseamea somnului

(Cine fuge de a lui mamă

Și de părintescu-i nume

Să fugă de la el harul Domnului

Și dulceața somnului)

SURSA

giony, Părinteasca dimândari, Versuri , 6 februarie 2010, http://giony.ro/versuri-p/toma-caragiu---p--rinteasca-dim--ndari/1551 (Audio)

NOTĂ

Versiunea românească îmi aparține.

Lele tsi’as adrăm – Lele ce ne facem

Tu câsâbă Custantsa
Featili s`priimnau…
Sh`doauâ câti doauâ
Cu fciorii s`adunau…

(În orașul Constanța

Fetele se plimbau…

Și două câte două

Cu băieții se întâlneau…)

Refren 1 – Refren 1
Haidi fciori sh`feati
Mirachi s`avets`
Sh`voi tu aestâ etâ
Ma multu s`vâ vrets`!

(Haide băieți și fete

Plăcere s-aveți

Și voi în aceste timpuri

Mai mult să vă îndrăgiți!)

Fciorii vor s`li aducâ
La serata armânjilor…
A ma eali vor
La barurilor a mucanjilor !

(Băieții vor să le ducă

La serat aromânilor

Dar ele vor la

Barurile românilor!)

Refren 1 – Refren 1

Di shideari`n casâ
Eali`s sâturarâ…
Sh`la baluri di haus
Calea ma shi`u luarâ.

(De ședere în casă

Ele se săturară

Și la baruri de house

Calea apucară)

Refren - Refren

Eali dzâc a fciorlor
Câ`i ma ghini ashi…
Câ vor ta`s gustâ
Sh`niheamâ ecstasy.

(Ele le zic băieților

Că-i mai bine așa…

Că vor ca să guste

Și puțin ecstasy.)

Refren 2 – Refren 2
Lele, ca vai di noi,
Cum vini chirolu…
Lele, tsi`as adrăm
S`asparsi laolu…

(Lele, ca vai de noi

Cum veni timpul…

Lele, ce ne facem

S-a stricat lumea…)

Va`s veadâ shi fciorii
Cum va lâ hibâ bana
Câ featili vor
S`lâ aducâ marijuana.

(Vor vedea și băieții

Cum le va fi viața

Că fetele vor

Să le aducă marijuana.)

Refren 2 – Refren 2

Sh`armânili vor s`tragâ
Pi nări cocaină…
Sh`mas nu poati s`aflâ
S`prizeazâ sh`cocainâ.

(Și aromâncele vor să tragă

Pe nări cocaină…

Și dacă nu pot să găsească

Să prizeze și cocaină.)

Refren 2 – Refren 2

Cu nhiamâ hashish
Shi`armânili s`mintescu
Sh`cari drac` li shtii
Cu cari s`arisescu.

(Cu puțin hașiș

Și aromâncele se păcălesc

Și care drac le știe

Cu cine se plac.)

Refren 2 – Refren 2

S`asparsi laolu,
Lele tsi`as adrăm.
Adunăm gaileadzii
A fciorilor sh`featilor!

(S-a stricat lumea,

Lele ce să facem

Ne facem griji pentru

Băieți și fete!)

Refren 1 – Refren 1

SURSA

D!N4MO girl, Gigi Ciobanică - Lele tsi`as adrăm, ”giony”, Versuri, 11 octombrie 2009, http://giony.ro/versuri-p/gigi-ciobanica---lele-tsi-as-adr--m/797 (Audio)

NOTĂ

Versiunea românească îmi aparține.

Fciorii tuts dit Armânii

Fciorii tuts dit Armânii
Caftâ feati cu tinjii…
Fciorii tuts dit Armânii
Caftâ feati cu tinjii…

(Toți băieții aromâni din România

Caută fete cu onoare...

Toți băieții aromâni din România

Caută fete cu onoare...)

S`hibâ îmsheati ca steali
Câ vor si priimnâ cu eali…
S`hibâ îmsheati ca steali
Câ vor si priimnâ cu eali…

(Să fie frumoase ca stelele

Că vor să se plimbe cu ele…

Să fie frumoase ca stelele

Că vor să se plimbe cu ele…)

Feati shi fciori s`arisescu
Sh`deapoaia ei s`isusescu…
Feati shi fciori s`arisescu
Sh`deapoaia ei s`isusescu…

(Fete și băieți se plac

Și apoi se logodesc…

Fete și băieți se plac

Și apoi se logodesc…)

Câ ashitsi iasti ghini,
Nu iasti ca ninti, arshini…
Câ ashitsi iasti ghini,
Nu iasti ca ninti, arshini…

(Că așa este bine

Nu este ca înainte, rușine…
Că așa este bine

Nu este ca înainte, rușine…)

Nu iasti ca vârâ oarâ,
Adzâ armânjii s`aschimbarâ !
Nu iasti ca vârâ oarâ,
Adzâ armânjii s`aschimbarâ !

(Nu mai este ca altădată

Azi aromânii se schimbară

Pi fciori sh`feati urnipsescu
Câ`i ghini câ s`arisescu…
Pi fciori sh`feati urnipsescu
Câ`i ghini câ s`arisescu…

(Pe băieți și fete îi sfătuiesc

Că-i bine că se plac…
Pe băieți și fete îi sfătuiesc

Că-i bine că se plac…)

Tinirii di adzâ s`vor,
Câ tora`i chirolu a lor…
Tinirii di adzâ s`vor,
Câ tora`i chirolu a lor…

(Tinerii de azi se iubesc

Că acum e vremea lor…
Tinerii de azi se iubesc

Că acum e vremea lor…)

Vrearea lor s`nu`s dipiseascâ
Shi`deadun ashi s`ausheascâ…
Vrearea lor s`nu`s dipiseascâ
Shi`deadun ashi s`ausheascâ…
(Iubirea lor să nu se mai sfârșească

Și împreună așa să îmbătrânească…

Iubirea lor să nu se mai sfârșească

Și împreună așa să îmbătrânească…)

Feati shi fciori s`v`adunats
Shi`mash di vreari voi s`vâ luats !
Feati shi fciori s`v`adunats
Shi`mash di vreari voi s`vâ luats !
(Fete și băieți să vă întâlniți

Și doar din dragoste să vă luați!

Fete și băieți să vă întâlniți

Și doar din dragoste să vă luați!)

Arădzli tuti s`li adrats,
Sh`multsâ anji ti tsi s`bânats…
Arădzli tuti s`li adrats,
Sh`multsâ anji ti tsi s`bânats…

(Tradițiile toate să le respectați

Și mulți ani să trăiți…

Tradițiile toate să le respectați

Și mulți ani să trăiți…)

Armânjii multu s`hârseascâ,
Fciori sh`feati s`isuseascâ…
Armânjii multu s`hârseascâ,
Fciori sh`feati s`isuseascâ…

(Aromânii mult să se bucure

Băieți și fete să logodească…
Aromânii mult să se bucure

Băieți și fete să logodească…)

Numtsâ îmsheati ei s`l`adarâ
Ca tu atsel chiro vâr oarâ…
Numtsâ îmsheati ei s`l`adarâ
Ca tu atsel chiro vâr oarâ…
(Nuntă frumoasă ei să facă

Ca în acel timp de odinioară…

Nuntă frumoasă ei să facă

Ca în acel timp de odinioară…)

Di pit hoari sh`câsâbadz
Voi, armânji, s`vâ vrets ca frats!
Di pit hoari sh`câsâbadz
Voi, armânji, s`vâ vrets ca frats!

(De prin sate și orașe

Voi aromânii să vă aveți ca frați!
De prin sate și orașe

Voi aromânii să vă aveți ca frați!)

Câ hits` multu alâvdats
Câ`msheati lucri tsi`adrats…
Câ hits` multu alâvdats
Câ`msheati lucri tsi`adrats…

(Că sunteți foarte lăudați

Că frumoase lucruri faceți…

Că sunteți foarte lăudați

Că frumoase lucruri faceți…)

SURSA

D!N4MO girl, Gigi Ciobanică - Fciorii tuts dit Armânii, ”giony”, Versuri, 18 septembrie 2009, http://giony.ro/versuri-p/gigi-ciobanica---fciorii-tuts-dit-am--nii/611 (Audio)

NOTĂ

Versiunea românească îmi aparține.

Armâname – Aromâni

Un cãntic tzi`s adarã
Pit suflit nu`ari`schiarã
Ti Armanj, ti eta lor
Va`l cãntãm cu dor
Armãname
Priu hits voi priu v`adunatsã
Armãname
S`vavetsã ca fratsã

(Un cântec care se face

Din suflet, nu va pieri

Pentru Aromâni, pentru viața lor

Îl vom cânta cu dor

Aromâni

Pe unde sunteți voi, pe unde vă întâlniți

Aromâni

Să vă aveți ca frați)

Vrutã dulti giuname
Mushatã tinirame
Feati, fciori Armãnj s-caftatsã
Adetsli`s’le adratsã
Armãname
Priu hits voi priu v-adunatsã
Armãname
S`vaveti ca fratsã

(Iubită dulce tinerime

Frumoasă tinerime

Fete, băieți aromâni să căutați

Tradițiile să le respectați

Aromâni

Pe unde sunteți voi, pe unde vă întâlniți

Aromâni

Să vă aveți ca frați)

Mshatã banã au armãnji
U cãntã di anj pãpãnji
Zboarã mshati tzi`s cu haryi
Gioclu-i ti-alãvdari
Armãname
Priu hitsã voi priu v`adunatsã
Armãname
S`vavetsã ca fratsã

(Frumoasă viață au aromânii

O cântă de ani străbunii

Vorbe frumoase cu har

Jocul e de lăudat

Aromâni

Pe unde sunteți voi, pe unde vă întâlniți

Aromâni

Să vă aveți ca frați)

Un cãntic tsi`l cãntarã
A noshtsã armãnj dit hoarã
Ti aushi ti eta lor
Va-l cãntu cu dor
Armãname
Priu hitsã voi priu v`adunatsã
Armãname
S`vaveti ca fratsã

(Un cântec ce-l cântară

Ai nostri aromâni din sat

Pentru bătrâni, pentru viața lor

Îl voi cânta cu dor

Aromâni

Pe unde sunteți voi, pe unde vă întâlniți

Aromâni

Să vă aveți ca frați)

SURSA

Stelian Maliu, Gigi Ciobanica – Armâname, ”giony”, Versuri, 3 iunie 2009, http://giony.ro/versuri-p/gigi-ciobanica---armaname/50 (Audio)

NOTĂ

Versiunea românească îmi aparține.

Ah, iara`nhi plândzi inima
Di tini dor mi luă
Ti caftu, tini, vruta mea,
Ti caftu iu tsi do. (bis)

(Ah, iar îmi plânge inima

De tine dorul m-a luat

Te caut, pe tine, iubita mea,

Te caut oriunde. )

Antreb pi muntsâi fuviroshi
Amarea antreb sh`pi ea…
S`nu shtibâ iu ti ascunseshi
Iu hii lea vruta mea…(bis)

(Întreb munții înalți

Marea o întreb și ea…

Dacă nu știu unde te-ai ascuns

Unde ești tu iubita mea…)

Sh`izvoarili io li`antribai
`ntribai veardea pâduri
S`nhi`aspunâ iu hii vruta mea
Nu pot s`aravdu, duri…(bis)

(Și izvoarele eu le-am întrebat

Am întrebat verdea pădure

Să-mi spună unde ești iubita mea

Nu pot să mai suport, destul…)

Câ shi`altsâ vrută ma ti vor,
Aestâ nu`i tsâva…
Câ dor mi luă di ochii a tăi
Sh`un dor di gura ta…(bis)

(Că și alții iubito dacă te doresc

Asta nu-I nimic…

Că dor m-a luat de ochii tăi

Și un dor de gura ta…)

SURSA

D!N4MO girl, Iancu Bacula & Sorin Lupci - Ti caftu iu tsi do, ”giony”, Versuri, 24 iulie 2009, http://giony.ro/versuri-p/iancu-bacula---sorin-lupci----ti-caftu-iu-tsi-do/91 (Audio)

NOTĂ

Versiunea românească îmi aparține.

Haide lea, dischidi poarta, shi purtitsa
Cu mãna ta ndreapta tsãneai cusitsa
(Haide tu, deschide poarta, și portița

Cu mâna ta dreaptă țineai cosița)

De, de lea Lence de
De, de lea shcreta de

(De, de tu Eleno, de
De, de tu nefericito, de)


Haidi lãi, nu'nj pot gione, lãi, nu'nj pot mini
Ãnj am dada, gione lãi, ninga mini

(Haide măi, nu mai pot june, măi, nu pot eu

O am pe mama, june măi, lângă mine)

De, de lea Lence de
De, de lea shcreta de
(De, de tu Eleno, de
De, de tu nefericito, de)

Haide lea, cara eshtsã njcã, shi ageamicã
Tsi zurleatsã Lence tsã'aveai lãitã

(Haide tu, dacă ești mica și naivă

Ce supărare Eleno te-a umbrit)

De, de lea Lence de
De, de lea shcreta de
(De, de tu Eleno, de
De, de tu nefericito, de)

SURSA

giony, Tomi Caramitru & Ianula Gheorghe - De, lea Lence, de, ”giony”, Versuri, 27 mai 2009, http://giony.ro/versuri-p/tomi-caramitru---ianula-gheorghe---de--lea-lence--de/34 (Audio)

Tsi multu ti voi
Minduiam la noi,
Noptsâ, dzâli trec
Daima voi s`ti ved..
(Ce mult te iubesc

Mă gândeam la noi

Nopți, zile trec

Mereu vreau să te văd)

An cu an as treacâ
Pi suflit nji`angreacâ
Dorlu tsi`nji mi ardi
Io nu am arhati..

(An după an vor trece

Pe suflet mă apasă

Dorul ce mă arde

Eu nu am liniște…)

Refren - Refren
Tsi câbati adrai tu banâ
Di am ahânta aranâ
Pi suflitlu a meu..
Iasti un Dumnidză îndzeanâ
Poa` s`hârseascâ a mea banâ
Ah tsi`nji iasti greu,
Ah tsi`nji iasti greu…

(Ce păcat am făcut în viață

De am o așa rană

Pe sufletul meu…

Este un Dumnezeu sus

Poate să-mi bucure a mea viață

Ah, ce-mi este greu

Ah, ce-mi este greu…)

Unâ vreari avui
Shi`atsea u chirui
Multu mi`arisishi
Tora mi`agârshishi..

(O iubire am avut

Și pe aceea am pierdut-o

Mult mi-ai plăcut

Acum m-ai uitat…)

Luna pi tser sheadi
Tu steali arhati
A ma io tu lumi
Tsi greu nu s`aspuni..

(Luna pe cer stă

Între stele liniștită

Dar eu în lume

Ce greu nu se spune…)

Refren - Refren

SURSA

D!N4MO g!rl, Razvan Grosu - Tsi multu ti voi , ”giony”, Versuri, 23 ianuarie 2012 , http://giony.ro/versuri-p/all-stars---razvan-grosu---tsi-multu-ti-voi-%28blues%29/2960 (Audio)

NOTĂ

Versiune românescă de Marius Teja.

Caftâ`mi - Caută-mă

Caftâ`mi tu scutidi, 

Caftâ`mi tu lunhinâ
Tu dzua cari dusi,
Tu dzua cari`a z`yinâ…

(Caută-mă pe întuneric

Caută-mă pe lumină

În ziua care a trecut

În ziua care va veni…)

Refren - Refren
Câ mearili s`ti voi
Shi`angâtan la lumachi
S`nu`s frângâ pomlu,
Sâ shtits` câ`i a meu.

(Că merele sunt pentru voi

Și atenție la ramuri

Să nu se frângă pomul

Să știți că-i al meu)

Caftâ`mi tu somnu
Caftâ`mi dealihea
Tu apa dit amari
Tsi va n`anghitâ tihea…

(Caută-mă în somn

Caută-mă cu adevărat

În apa mării

Care ne va înghiți soarta…)

Refren - Refren

Caftâ`mi lu lisâ,
Caftâ`mi tu nhiari
Cându nu`as dai di mini
Atumtsea agârshea`mi.

(Caută-mă în apa sărată

Caută-mă în miere

Când nu vei da de mine

Atunci uită-mă)

Refren - Refren

Mi`agudi tâpoara,
Mi`agudi sh`cutsâtlu
Mash a tali zboarâ
Î`nhi vâtâmarâ truplu…

(Mă lovi toporul

Mă lovi cuțitul

Doar ale tale vorbe

Îmi uciseră trupul…)

Refren - Refren

Mi`agudi chiriclu
Anvidzai tsi`i omlu
Ma a tali zboarâ
Mi vatâmâ sh`tu somnu…

(Mă lovi trăznetul

Am învățat ce-i omul

Dar ale tale vorbe

Mă ucid și-n somn…)

Refren - Refren

SURSA

D!N4MO g!rl, Arău & Lupci & Tomi - Caftâ`mi , ”giony”, Versuri, 17 octombrie 2011

http://giony.ro/versuri-p/all-stars---arau---lupci---tomi---caft---mi-/2875 (Audio)

NOTĂ

Versiune românească de Marius Teja.

Hai armânji – Hai aromâni 

Hai armânji, ia sculats`vâ voi nâ oarâ, 
Hai armânji, limba noastâ ta`s nu chiarâ! 
Voi armânji dit Armânii, 
Dit laia Makidonii`… 

(Hai aromâni, ia sculați-vă voi o data

Hai aromâni, limba noastră să nu piară!

Voi aromâni din România

Din draga Macedonie)

Voi armânji dit Armânii, 
Dit laia Makidonii`… 
(Voi aromâni din România

Din draga Macedonie)

Hai armânji, estâ lumi s`alâcseashti, 
Hai armânji, la numtâ nu`s dipiseashti! 
Hai armânji, voi armânji dit Armânii, 
Dit laia Makidonii`… 

(Hai aromâni, această lume se schimbă

Hai aromâni, cu nunta nu s etermină

Voi aromâni din România

Din draga Macedonie)

Voi armânji dit Armânii, 
Dit laia Makidonii`… 
(Voi aromâni din România

Din draga Macedonie)

Hai armânji, pâpânhii dipun dit munti 
Hai armânji, nâ veaghi, nâ poartâ crutsi! 
Voi armânji dit Armânii, 
Dit laia Makidonii`… 

(Hai aromâni, străbunii coboară din munți

Hai aromâni, ne veghează, ne poartă cruci!

Voi aromâni din România

Din draga Macedonie)

Voi armânji dit Armânii, 
Dit laia Makidonii`… 

(Voi aromâni din România

Din draga Macedonie)

SURSA

D!N4MO g!rl,  Arau & Lupci & Tomi - Hai armânji, ”giony” / Versuri, 26 februarie 2011, http://giony.ro/versuri-p/all-stars---arau---lupci---tomi---hai-arm--nji/2606 (Audio)

NOTĂ

Versiune românească de Marius Teja.

Un gioni aromânu – Un june aromân

Un gioni aromânu` 

Armân dit armânie, 
Un gioni aromânu` 
Armân dit armânie.. 

(Un june aromân

Aromân din România

Un june aromân

Aromân din România)

Armân dit Armâniji, 
El cu a lui tinjii, 
Armân dit Armâniji, 
El cu a lui tinjii.. 

(Aromân din România

El avea onoare

Aromân din România

El avea onoare)

El cu a lui tinjie 
Lucra la cumirtsii, 
El cu a lui tinjie 
Lucra la cumirtsii… 
(El avea onoare

Lucra în comerț

El avea onoare

Lucra în comerț)

Lucra la cumirtsii 
Numa lui i`u astrigâ, 
Lucra la cumirtsii 
Numa lui i`u astrigâ.. 

(Lucra în comerț

Numele lui era cunoscut

Lucra în comerț

Numele lui era cunoscut)

Numa lui i`u ascrii 
Coli al Caraiani, 
Numa lui i`u ascrii 
Coli al Caraiani.. 

(Numele lui era

Nicolae al lui Caraiani

Numele era

Nicolae al lui Craiani)

Coli al Caraiani 
Lailu îl vâtâmarâ, 
Coli al Caraiani 
Lailu îl vâtâmarâ.. 

(Nicolae al lui Caraiani

Nefericitul îl omorâră

Nicolae al lui Caraiani

Nefericitul îl omorâră)

Lailu`l vâtâmarâ 
Dzatsi ma i`arcarâ, 
Lailu`l vâtâmarâ 
Dzatsi ma i`arcarâ.. 

(Nefericitul îl omorâră

Cu zece gloanțe

Nefericitul îl omorâră

Cu zece gloanțe)

SURSA

D!N4MO g!rl, Arau & Lupci & Tomi - Un gioni aromânu, ”giony” / Versuri, 24 aprilie 2011, http://giony.ro/versuri-p/all-stars---arau---lupci---tomi---un-gioni-arom--nu/2659 (Audio)

NOTĂ

Versiune românească de Marius Teja.

Bunâ`i bana di bichear – Bună-i viața de burlac

Bunâ`i bana di bichear, 

Nu`i ca ansurat 
S`nu aibâ cari s`ti vârghiascâ 
Câ yi`nhi amânat… 

(Bună-i viața de burlac

Nu-i ca cea de însurat

Să nu te certe nimeni

Că vii târziu)

Refren -  Refren

Unâ, doau, trei, 
Shcreta di pareii`... 
Optu, noau, dzatsi, 
Yinlu`i bun aratsi… 

(Una, două ,trei

A naibii gașcă

Opt, nouă, zece

Vinu-i bun rece)

Mana dzâsi sâ`nhi mi`ansor 
Ma mini nu voi 
Naima ghini s`hiu bichear, 
S`beau cu sotsii a mei… 

(Mama îmi zise să mă însor

Dar eu nu vreau

Cel mai bine să fiu burlac

Să beau cu prietenii mei)

Refren -  Refren

Mană, nu nhi`aspardzi chefea, 

Featili nu`as chiarâ 
Lasâ`mi ta`s mi pitrec 
Cu sotsii astarâ… 

(Mamă, nu-mi strica cheful

Fetele nu vor dispărea

Lasă-mă să petrec

Cu prietenii deseară)

Refren -  Refren

SURSA

D!N4MO g!rl, Arau & Lupci & Tomi - Bunâ`i bana di bichear, ”giony” / Versuri,  23 martie 2011, http://giony.ro/versuri-p/all-stars---arau---lupci---tomi---bun---i-bana-di-bichear/2630 (Audio)

NOTĂ

Versiune românească de Marius Teja.

O lea Ianulă – O tu Ianulo

 O, lea Ianulă, ta ni na ni na, 

O, lea Ianulă, feată nhicâ… 
O, nu va dada, ta ni na ni na, 
O, nu va dada sâ`nhi ti da… 

(O, tu Ianulo, ta ni na ni na

O, tu Ianulo, fată mica

O , nu vrea mama, ta ni na ni na

O, nu vrea mama să mi te dea)

Refren - Refren
O, lea Ianulă, ta ni na ni na, 
O, lea Ianulă, vruta mea… 
O, lea Ianulă, ta ni na ni na, 
O, lea Ianulă, vruta mea… 

(O, tu Ianulo, ta ni na ni na

O, tu Ianulo, iubita mea

O, tu Ianulo, ta ni na ni na

O, tu Ianulo, iubita mea)

O, nu`nhi hiu faptâ, ta ni na ni na, 
O, nu`nhi hiu faptâ ti`a mârtari… 
O, nhi`am nâ sorâ, ta ni na ni na, 
O, nhi`am nâ sorâ sh`cama mari… 

(O, nu mi-e rândul, ta ni na ni na

O, nu mi-e rândul la măritat

O, am o soră ta ni na ni na

O, am o soră mai mare)

Refren – Refren

O, multsâ gionji, ta ni na ni na, 
O, multsâ gionji, ti câfta… 
O, nu va dada, ta ni na ni na, 
O, nu va dada, sâ`nhi mi da… 

(O, mulți juni, ta ni na ni na

O, mulți juni te cereau

O, nu vrea mama, ta ni na ni na

O, nu vrea mama să mă dea)

Refren – Refren

O, lea Ianulă, ta ni na ni na, 
O, lea Ianulă, featâ njicâ… 
O, nu vrea dada, ta ni na ni na, 
O, nu vrea dada s`ti mâritâ… 

(O, tu Ianulo, ta ni na ni na

O, tu Ianulo fată mica

O, nu vrea mama, ta ni na ni na

O, nu vrea mama să te mărite)

Refren - Refren

SURSA

D!N4MO g!rl, Arau & Lupci & Tomi - O lea Ianulă, ”giony” / Versuri, 10 februarie 2011, http://giony.ro/versuri-p/all-stars---arau---lupci---tomi---o-lea-ianul--/2559 (Audio)

NOTĂ

Versiune românească de Marius Teja.

Lenă lea – Eleno tu

Iaram la Lena aseara 
Lenă, Lenă lea… 
Adzâ dorlu mi luă iara 
Lenă, Lenă lea… 

(Am fost la Elena aseară

Eleno, Eleno tu

Azi dorul m-a luat iar

Eleno, Eleno tu)

Adzâ dorlu mi luă iara 
Lenă, Lenă lea… 
(Azi dorul m-a luat iar

Eleno, Eleno tu)

Va neg la Lena acasâ 
Lenă, Lenă lea… 
Va neg ta s`u caftu înveastâ 
Lenă, Lenă lea… 

(Voi merge la Elena acasă

Eleno, Eleno tu

Voi merge s-o cer de nevastă

Eleno, Eleno tu)

Va neg ta s`u caftu înveastâ 
Lenă, îmsheatâ ea…

(Voi merge s-o cer de nevastă

Eleno frumoasa ea) 

Câ tse Lenă lea mârată, 
Lenă, Lenă lea… 
Sâlighishi câinhii la poartâ 
Lenă, Lenă lea… 

(De ce Eleno tu biată

Eleno, Eleno tu

Ai dat drumul câinilor la poartă

Eleno, Eleno tu)

Sâ`nhi mi mâshcâ, sâ`nhi mi`alatrâ 
Lenă, Lenă lea… 

(Să mă muște, să mă latre

Eleno, Eleno tu)

Sâlighishi câinhii la poartâ 
Lenă, Lenă lea… 
Ca`s mi mâshcâ, Ca`s mi alatrâ, 
Lenă, Lenă lea… 

(Ai dat drumul câinilor la poartă

Eleno, Eleno tu

Ca să mă muște, ca să mă latre
Eleno, Eleno tu)

Sâ`nhi mi mâshcâ, sâ`nhi mi`alatrâ 
Lenă, Lenă lea… 

(Să mă muște, să mă latre

Eleno, Eleno tu)

Mi mâshcarâ, mi`alâtrarâ 
Lenă, Lenă lea… 
Giumidanea`nhi disicarâ, 
Lenă, Lenă lea… 

(Mă mușcară, mă lătrară

Eleno, Eleno tu

Haina mi-o sfâșiară

Eleno, Eleno tu)

Giumidanea`nhi disicarâ, 
Lenă, Lenă lea… 

(Haina mi-o sfâșiară

Eleno, Eleno tu)

SURSA

D!N4MO g!rl, Arau & Lupci & Tomi - Lenă lea, ”giony” / Versuri,  16 februarie 2011, http://giony.ro/versuri-p/all-stars---arau---lupci---tomi---len---lea/2589 (Audio)

NOTĂ

Versiune românească de Marius Teja.

Nji-arcai ochii – Mi-am aruncat ochii

Nhi`arcai ochii la poarta ei 
Naca u ved, lea, pi vruta meaaa 
Nhi`arcai ochii la poarta ei 
Naca u ved, lea, pi vruta meaaa… 

(Mi-am aruncat  ochii la poarta ei

Poate o văd pe iubita mea

Mi-am aruncat  ochii la poarta ei

Poate o văd pe iubita mea)

Unâ featâ totna î`nhi dzâtsi 
“Nu mutrea la mini, lăi gione!” 
Unâ featâ totna î`nhi dzâtsi 
“Nu mutrea la mini, lăi gione!” 

(O fată mereu mi-a zis

”Nu te uita la mine măi june!”

O fată mereu mi-a zis

”Nu te uita la mine măi june!”)

“Nu mutrea la mini, lăi gione, 
Am trei meshi di`anda`nhi mi mârtai. 
Nu mutrea la mini, lăi gione, 
Am trei meshi di`anda`nhi mi mârtai.” 

(”Nu te uita la mine, măi june

Am trei luni de când m-am măritat”

(”Nu te uita la mine, măi june

Am trei luni de când m-am măritat”)

SURSA

D!N4MO g!rl, Arau & Lupci & Tomi - Nji-arcai ochii, ”giony” / Versuri, 15 ianuarie 2011, http://giony.ro/versuri-p/all-stars---arau---lupci---tomi---nji-arcai-ochii-/2549 (Audio)

NOTĂ

Versiune românească de Marius Teja.

Armâna mea cu ochi di steali – Aromâna mea cu ochi de stele

Armâna mea cu ochi di steali 
Lenă, Lenă lea, 
Cara sâ shtii câ`nhi ti`am tu vreari 
Tini îmsheata mea.. 
Va`nhi tsâ ashternu lilici`n cali 
Ca`s caltsâ, vruta mea, pi iali. 
Io va`nhi ts`ashternu lilici`n cali 
Ca`s caltsâ, vruta mea, pi iali. 

(Aromâna mea cu ochi de stele

Eleno, Eleno, tu

Deci să știi că te iubesc

Pe tine frumoasa mea

Îți voi așterne flori în cale

Ca să calci, iubita mea, pe ele

Eu îți voi așterne flori în cale

Ca să calci, iubita mea, pe ele)

Armânlu a meu cu ochi di`amurâ 
Vrute, vrutlu a meu, 
Cu ochiu`ts lai ca di lândurâ 
Pilisterlu a meu.. 
Va`nhi ts`ashternu la cicioari 
Suflitlu a meu sh`njiatili a meali 
Câ a ta boatsi shi`a ta gurâ 
Pi mini, vrute, mi tuchirâ. 

(Aromânul meu cu ochii ca murele

Iubite, iubitul meu

Cu ochii negri ca de rândunică

Porumbelul meu

Îți voi așterne la picioare

Sufletul meu și frumusețea mea

Că a ta voce și a ta gură

Pe mine, iubite, mă topiră)

Armâna mea cu ochi di steali 
Lenă, Lenă lea, 
Cara sâ shtii câ`nhi ti`am tu vreari 
Tini îmsheata mea.. 
Va`nhi tsâ ashternu lilici`n cali 
Ca`s caltsâ, vruta mea, pi iali. 
Io va`nhi ts`ashternu lilici`n cali 
Câ tini`nhi ts`aduts cu iali. 

(Aromâna mea cu ochi de stele

Eleno, Eleno, tu

Deci să știi că te iubesc

Pe tine frumoasa mea

Îți voi așterne flori în cale

Ca să calci, iubita mea, pe ele

Eu îți voi așterne flori în cale

Că tu semeni cu ele)

Cu tsi harau` sh`cu tsi hari 
Lenă, Lenă lea, 
I`nhi umpli suflitlu di vreari 
Tini îmsheata mea.. 
Câ a ta boatsi shi`a ta gurâ 
Pi mini, vrute, mi tuchirâ. 
Va`nhi tsâ ashternu lilici`n cali 
Ta`s caltsâ, vruta mea, pi iali. 

(Cu ce bucurie și cu ce farmec

Eleno, Eleno tu

Îmi umpli sufletul cu iubire

Tu frumoasa mea

Că a ta voce și a ta gură

Pe mine, iubite, mă topiră

Îți voi așterne flori în cale

Ca să calci, iubita mea, pee le)

SURSA

D!N4MO g!rl, Arau & Lupci & Tomi - Armâna mea cu ochi di steali, ”giony” / Versuri, 6 ianuarie 2011, http://giony.ro/versuri-p/all-stars---arau---lupci---tomi---arm--na-mea-cu-ochi-di-steali/2532 (Audio)

NOTĂ

Versiune românească de Marius Teja.

Va-nj beau una archii – Voi bea un rachiu

Intru tu hani 
Sâ`nhi beau cafelu 
Mi veadi lumea 
Sh`nhi adunâ gailelu.. 

(Intru în restaurant

Să-mi beau cafeaua

Mă vede lumea

Și-și face griji pentru mine)

Refren - Refren
Va`nhi beau unâ archii 
Va`nhi beau, un cafe 
Va`nhi beau shi`unâ tsigari 
Câ hiu chihâie.. 

(Voi bea un rachiu

Voi bea o cafea

Voi fuma și o țigară

Că sunt boier)

Voi s`dau di budzâ 
Sâ`nhi vindic arana 
Mi`acatsâ hârghia 
Sh`gulescu damigeana.. 

(Vreau să strâng din buze

Să-mi vindec rana

Mă prind zorii

Și goelsc damigeana)

Refren - Refren

Io va`nhi beau yinlu 

Sh`va nhi adar caplu 
Câ Lilian shi`adarâ majoratlu.. 

(Eu îmi voi bea vinul

Și mă voi face criță

Că Lilian își face majoratul)

Bea tini lăi Hrista 
Yinlu arosh` 
Câ tini hii tinir 
Nica nu hii mosh`! 

(Bea tu măi Hrista

Vinul roșu

Că tu ești tânăr

Încă nu ești moș!)

Io ma`nhi hiu mosh` 
Nu v`as beau multu 
Câ tahina sh`câinjii 
Va`i ascultu.. 

(Eu dacă sunt moș

Nu voi bea mult

Că dimineața și câinii

Îi voi asculta)

Bea tini lăi Hrista 
Gailelu alasâ 
Sh`cara s`nu pots` 
Io va ti`aducu acasâ.. 

(Bea tu măi Hrista

Grijilile uită-le

Și dacă nu vei mai putea

Eu te voi duce acasă)

Refren - Refren

Sh`cara s`mi ambet 
Io nintea ta 
Va tsâ dzâcâ fciorii 
Iu iasti casa mea.. 

(Și dacă mă voi îmbăta

Eu înaintea ta

Îți vor zice prietenii

Unde e casa mea)

Refren - Refren

Haide Steliane doii s`biem 
Aidi deadun capiti s`ni adrăm 
Haide Steliane doii s`biem 
Aidi deadun capiti s`ni adrăm.. 

(Haide Steliane amândoi să bem

Haide împreună criță să ne facem

Haide Steliane amândoi să bem

Haide împreună criță să ne facem)

S`gulim damigeana 
Doii cu litru` 
Sh`cara s`nu putem 
Va`l luăm sh`pi Caramitru. 

(Să golim damigeana

Amândoi cu litrul

Și dacă nu vom putea

Îl vom lua și pe Caramitru)

Refren - Refren

Al Caramitru va`i dăm pic cu pic 
Câ iasti, lele, iasti multu nhic ! 
Al Caramitru va`i dăm pic cu pic 
Va`s ambeatâ aonjia câ`i multu nhic. 

(Lui Caramitru îi vom da pic cu pic

Că este, lele, este foarte mic!

Lui Caramitru îi vom da pic cu pic

Se va îmbăta iute că-i foarte mic)

Nu`i adunâ gailelu, 
Avdzâts` armânjii a mei 
C`aestu iasti gioni 
Bea ma multu ca noi. 

(Nu-ți face griji pentru el

Auziți aromânii mei

Că ăsta este tare

Bea mai mult ca noi)

SURSA

D!N4MO g!rl, Arau & Lupci & Tomi - Va-nj beau una archii , ”giony” / Versuri, 30 decembrie 2010, http://giony.ro/versuri-p/all-stars---arau---lupci---tomi---va-nj-beau-una-archii-/2504 (Audio)

NOTĂ

Versiune românească de Marius Teja.