În 1985 apărea la editura Litera din Bucureşti volumul de poezii Cântări ş-suschirări armâneşţă (Cântări şi suspinări aromâneşti) al lui Gh. M. Merca.
Potrivit notei de pe ultima pagină este vorba de o ‘’Lucrare apărută în regia autorului’’.
Conform foartei scurte autobiografii de pe saitul Agonia, Gh. M. Merca este ‘’Născut în Cadrilater, deportat în timpul războiului, actualmente locuiesc în Bucureşti’’.
Cele 96 de pagini ale cărţii, pe care am găsit-o în biblioteca vărului meu Cristian Culeţu, cuprind 43 de poezii structurate în patru părţi: Di dor (De dor), Di vreari (De dragoste), ‘’Transpuneri din poezia clasică română’’ şi ‘’Versuri în daco-română’’.
Partea I include 17 poezii în aromână: Limba noastă, Aniversari, Munţîlli Paicu (Munţii Paicu), Tu hoara mea (În satul meu), Pădurli-a noasti (Pădurile noastre), Sumcheturlu la Livădzi (Sfântul Petru la Livezi), Siţirarea (Secerarea), Ni-aveam un dor di hoară (Mi-aveam un dor de sat), Ni-aveam un pondu doru (Mi-aveam un dor blestemat), Calea încllisă (Drum închis), Dispărţîri dit viaţă, După patrudzăţi di-ani, Livădzli – hoara mea (Livezi – satul meu), Amarea lai (Marea neagră), Ploai ş-suschiri (Ploaie şi suspinări), Mirliu (Bocet) şi Cara s-moru (Dacă voi muri).
Textele poeziilor Limba noastă şi Ni-aveam un dor di hoară sunt postate şi pe saitul ‘’Agonia’’.
În partea II au fost incluse 6 poezii în aromână: Feată cu-oclli chindisiţî (Fată cu ochii frumoşi), Cruşuveana (Fata din Cruşevo), Ştii la feată cînd zburamu (Ştii tu fată când vorbeam), Tu-amurgişu (În amurg), La numta ta şi Primveara cîndu trandafilli.
Cele 18 transpuneri din poezia românească au ca subiecţi următorii patru poeţi: Octavian Goga cu poezia La noi; Mihai Eminescu cu Auşlli (Bătrânii) , La Steaua, Ţi ti leadzîni (Ce te legeni), O armîni (O, rămâi), Ţi easti vrearea? (Ce este amorul?), Dorni!(Dormi!), Ca fcioru – cutriiram pîdurli (Fiind băiet păduri cutreieram), Noaptea, Rivideari (Revedere), După ţi ahînt dzîli (După ce atâta vreme), Singură s-duţea pit feriţ (Singură se ducea prin ferigi), Catrene, Seara pî dzeană (Sara pe deal) şi Mirachea (Dorinţa); George Coşbuc cu Noi vrem locu (Noi vrem pământ) şi Trei Doamne; Lucian Blaga cu Ulise.
În sfîrşit, poeziile în daco-română ale lui G.M. sunt întitulate La castelul de la Ciucea şi Burebista.
SURSE:
Gh. M. Merca, Cântări şi suschirări armâneşţă, Litera, Bucureşti.
http://agonia.ro/index.php/author/0010785/index.html?newlang=ron
http://www.poeziile.com/autori/Lucian-Blaga/ulise-13.php
http://www.romanianvoice.com/poezii/poeti/cosbuc.php
http://poeziisiversuri.com/poeti/mihai-eminescu/
Revista ETHNOS a şcolilor din judeţul Tulcea în care se preda în limba maternă a fost coordonată de profesorul Nicolae Vicolov, inspector şcolar pentru Minorităţi la I.Ş.J.Tulcea.
Publicaţia a apărut şi on-line la adresa http://ethnos.xhost.ro/ în opt numere lunare, neregulat, în anii 2003-2005.
În numărul 2 din ianuarie 2004, redatorul-şef TEODORA IONELA SAMOILĂ (cl.a X-a la Liceul Teoretic „Gr.Moisil” din Tulcea) anunţa în editorial înfiinţarea unei secţiuni în aromână: ’’Spre deosebire de primul număr al revistei, in cadrul acestuia a fost introdus dialectul aromân, bogat in tradiţii şi viaţă spirituală; am introdus dialectul aromân indrumaţi de gandul că, astfel, dorinţa noastră – aceea de a sublinia frumuseţea culturii aromane, faptul că sunt oameni mandri că s-au născut şi crescut an spiritul tradiţiei acestei etnii – este devenită realitate’’. Din redacţie făcea parte Iancu Nicoleta Eleonora (clasa X la Liceul Teoretic “Gr.Moisil” Tulcea). În cele două pagini ale secţiunii ‘’Tradiţia aromână - Dialectul aromân’’ au fost incluse: poezia lui Nida Boga TU AVLIA A BISEARICĂL’EI şi varianta în aromână ÎN OGRADA BISERICII de IANCU NICOLETA ELEONORA; poezia DULTSI ARMĂNEASCĂ a lui Theodor Zuca; un scurt text despre ‘’ graiul românesc al aromânilor’’; 4 fotografii alb-negru cu tineri şi bătrâni aromâni în portul naţional.
În numărul 3 din aprilie 2004, cele 6 pagini ale rubricii ‘’DIALECTUL ŞI CULTURA AROMÂNĂ’’ cuprind: Doina lui Eminescu în aromână;La steaua de Eminescu ‘’transpunere de Ioan Cutova’’; articolul lui Ion Roşu EMINESCU,descendentul unor aromâni; poezia Lena şi Muntili de Steriuş Cristian (şcoala din Stejaru); poezia Armâne, frate! a lui Paris Şamata (şcoala din Stejaru); articolul DZUANOASTRĂ, ATUTURORU30 DI YINAR (Ziua noastră a tuturor 30 ianuarie); anunţul privind apariţia revistei ‘’Agapi mari’’ (Fericire mare) coordonată de profesoara de latină Tanţa Partnoi; articolul scriitorului Hristu Candroveanu Nu suntem o minoritate. Suntem români şi vrem să rămânem români, precedat de o scurtă prezentare a autorului; o scurtă biografie în aromână şi română a lui Gheorghe Hagi, însoţită de fotografii.
Numărul 4 din octombrie 2004 alocă 11 pagini ‘’Dialectului aromân’’: Seara pri dzeană (Sara pe deal) a lui Eminescu, ‘’Transpunere de Ioan Cutova’’; poezia Dumintză a Oanei Lucica Ilaş (clasa XI D la Liceul Grigore Moisil din Tulcea); Isturii cu shicăi (Poveşti cu glume) de Iancu Nicoleta Eleonora; 3 fotografii din spectacolul de la Cernica din 15 mai 2004 cu ocazia Zilei naţionale a aromânilor; Isturia gătunjiei (Povestea gutuii) de Zoia Masaca (clasa XI A la liceul Grigore Moisil Tulcea); Dzăcături
Armăneshtsă (Proverbe aromâne) de Mariana Trandafir (clasa X la liceul Grigore Moisil din Tulcea); articolul lui Hristu Cândroveanu Cine sunt aromânii?; fragment dintr-un interviu acordat de actorul Ion Caramitru ziarului ‘’Ziua’’.
În numărul 5 din februarie 2005, cele 6 pagini ale secţiunii ‘’Dialectul aromân’’ includ: articolul AROMÂNII ŞI SENTIMENTUL LOIALITĂŢII LINGVISTICE ŞI AL APARTENENŢEI LA COMUNITATEA BILINGVĂ al profesoarei Argentina Gherasim şi fotografii de la botezul Biancăi Peanci.
Rubrica ‘’Aromânii’’ din numărul 6 din martie 2005 prezintă: Ansamblul folcloric aromân „Dor“ din Sarighiol de Deal; Învăţăminte din tezaurul înţelepciunii aromânilor; Ghicitori aromâne; Câteva date despre aromânii din judeţul Tulcea; Hora la aromâni; Steagul de nuntă (hlambura) de Paşata George (cl.VI-a, Şcoala Sarighiol de Deal), Caimacan Cristina (cl. VIII-A, Şcoala Sarighiol de Deal) şi Iancu Eleonora Nicoleta.
Numărul 7 din mai 2005 reia la secţiunea ‘’Dialectul aromân’’ poeziile lui Steriuş Cristian şi Paris Şamata şi prezintă fotografii de la balul din 26 martie 2005, precum şi un text semnat neconvenţional ‘’Nicky din Constanţa’’ întitulat Vreţi să ştiţi cine suunt aromânii.
În sfârşit numărul 8 din decembrie 2005 nu prezintă nimic despre aromâni.
Toate articolele au fost înregistrate în secţiunile Bibliografie, Literatură şi Cronologie ale blogului meu.
Union der Mazedoromanen aus Deutschland e.V., adică Uniunea Mazedoromanen din Germania, este şi numele saitului acestei organizaţii a aromânilor din Germania, cu adresa: http://makedonarman-germany.org/. Menţionez că traducerea acestui sait am făcut-o cu ajutorul serviciului Traduceri al Google şi este posibil să nu fi reţinut cele mai fine nuanţe în româneşte.
Saitul a fost realizat în 2009 în limba germană şi are o singură postare, făcută de administrator pe 29 octombrie. Titlul postării este ’’Bine aţi venit!’’, iar în conţinut se menţionează că la 7 februarie 2009 a avut loc la Triberg reuniunea inaugurală a Uniunii, având ca scop promovarea limbii, culturii şi tradiţiei aromâne, ale căror rădăcini datează din Macedonia antică.
Se menţionează că formularul de comentariu este închis momentan.
Saitul are trei secţiuni: Uber uns/Despre noi, Geschichte/Istorie şi Kontakt/Contact.
Subsecţiunea Bord prezintă consiliul de conducere a organizaţiei conform statutului: preşedintele Iancu Puznava, vicepreşedintele Yiani Mantsu, trezorierul Marius Caciauna, secretarul Nikitas Vantsias, auditorii Maria Caramihai Nutseanu şi Mariana Vantsias, precum şi responsabilul cu relaţiile cu publicul Elena Lenz.
Adresa de e-mail a Uniunii este Această adresă de e-mail este protejată de spamboţi; aveţi nevoie de activarea JavaScript-ului pentru a o vizualiza .
Subsecţiunea Deveniţi membru arată că cei interesaţi să adere la Uniune trebuie să trimită un email pe adresa organizaţiei, la care vor primi răspuns în câteva zile, sau să descarce cererea de aderare ca fişier PDF şi să-l trimită UMD.
Articolul Der Mazedoromanische Rat începe prin a se arăta că Mazedoromanen, cu nume proprii Armân/Makedonarmân, sunt unul din cele mai vechi popoare din Europa. Ei sunt reprezentaţi de asociaţii în ţări europene în care trăiesc şi contribuie la istoria acestora: Albania, Republica Macedonia şi Bulgaria. De asemenea, sunt reprezentaţi de cluburi din ţări din diaspora cum este România. În iulie 2008 au format la Tirana Consiliul Mazedoromanische, asociaţie juridică înregistrată la tribunalul din capitala Albaniei. Sediul Consiliului a fost stabilit la Moscopole (Voskopja în albaneză), localitate de o mare importanţă simbolică pentru ei. Obiectivele Consiliului sunt stabilite de capitolul III din Statut. Consiliul cere recunoaşterea Mazedoromanen /Aromânilor ca popor regional autohton separat în ţările din Balcani, cu o limbă veche de mii de ani şi tradiţii înrădăcinate în Macedonia antică. Consiliul cere recunoaşterea Mazedoromanen/Aromânilor ca minoritate naţională, aşa cum este definit în legislaţia europeană, şi respectarea drepturilor ce decurg din acest statut. Consiliul reprezintă organizaţiile membre la nivel regional, naţional şi internaţional,putând acţiona în numele lor. Obiectivul principal al Consiliului este facilitarea coordonării, cooperării şi punerii în aplicare a iniţiativelor care vizează conservarea şi difuzarea limbii, tradiţiilor şi valorilor mazedoromanischen / aromâne. Consiliul doreşte să apere drepturile interesele tuturor Mazedoromanen / vlahilor indiferent de orientarea lor politică şi locul în care trăiesc, în cazul în care drepturile lor sunt ameninţate. Conform Statutului, Consiliul îşi propune relaţii bune ale organizaţiilor aromâne cu structurile internaţionale cu care este în contact, precum şi între organizaţiile aromâne din sud-estul Europei şi dincolo de regiune. Consiliul urmăreşte să coopereze în cadrul programelor europene, precum şi cu organizaţii internaţionale pentru drepturile omului şi minorităţi naţionale. Originele europene ale Mazedoromanen i-au transformat într-o legătură între popoarele cu care au trăit împreună şi au contribuit la formarea statelor naţionale din sud-estul Europei, ai căror cetăţeni loiali sunt. Articolul se încheie prin afirmarea dorinţei Consiliului ca în prezent Mazedoromanen să reprezinte un pod modern într-o Europă unită şi liberă.
Trebuie observat că aromune a fost tradus prin vlahi,aromunische prin aromână, iar Mazedoromanen a fost intraductibil. Traducerea Council of Macedonarmâns pentru Mazedoromanischen Rats aparţine autorilor saitului. Este surprinzătoare nenominalizarea Greciei între ţările balcanice în care trăiesc aromânii. De asemenea originală este prezentarea României printre ţările din diaspora. Un element specific pentru viziunea Consiliului este accentul pus pe originile macedonene antice ale aromânilor, deşi datele istorice despre macedonenii antici sunt precare. În legătură cu acest aspect amintim că statul grec contemporan pretinde monopol asupra patrimoniului cultural al Macedoniei antice, aşa cum rezultă din disputa diplomatică cu Republica Macedonia/Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei asupra numelui acestui nou stat rezultat din dezintegrarea Republicii Socialiste Federale a Iugoslaviei în 1991.
Articolul Konferenz des Rats der Mazedo-Romanen începe prin a menţiona că la 12 decembrie 2009 a fost organizată la Korce, în Albania, prima reuniune a Consiliului Mazedo-Romanen (vlahi). Au participat Comitetul Executiv al UMD şi reprezentanţi ai asociaţiilor aromâne ‘’importante’’ din Albania, Bulgaria, România, Serbia, Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, Grecia şi Franţa. Se precizează că Mazedo-Romanen, cunoscuţi şi ca Aromunen şi Mazedo-Vlachen sunt una din cele mai vechi naţiuni ale Europei, care trăiesc în şi contribuie la istoria Albaniei, Greciei, Fostei Republici Iugoslave a Macedoniei şi Bulgariei, precum şi în ţări din diaspora, ca România. Reperezentanţi ai asociaţiilor lor au constituit cu cinci ani în urmă Consiliul Mazedo-Romanen, tradus în articol „Makedonarmân-Council“ / „Consillu Makedonarmânjiloru“. Se subliniază că sarcina Consiliului este ’’conservarea culturii şi limbii pe cale de dispariţie’’ şi ’’un program de acţiune pe termen lung.’’ Stabilirea sediului Consiliului la Moscopole are o mare importanţă simbolică pentru Makedonarmânen din Balcani, ’’ un popor cu o limbă comună, tradiţii şi rădăcini adânci în patrimoniul macedonean antic’’. Se indică adresa web a "Makedonarmân-a Consiliului" (www. makedonarman-council.org), dorindu-se a fi o platformă de promovare a cooperării între toate asociaţiile ’’reprezentative’’ ale aromânilor din Balcani. Reprezentanţii a peste 25 de asociaţii din Albania, Grecia, Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, Bulgaria, Serbia, România şi din diaspora au vorbit despre ’’situaţia precară’’ a Mazedo-Romanen în aceste ţări, susţinând ca obiectiv principal coordonarea iniţiativelor pentru conservarea şi difuzarea limbii, tradiţiilor şi valorilor. Un aspect considerat ’’plăcut’’ a fost participarea Fundaţiei „Convivenza“/ Centrul International pentru Minorităţi din Elveţia (în 2007 a organizat un seminar pentru cooperarea transfrontalieră a Mazedo-Romanen la Disentis) şi, în premieră, a unor asociaţii aromâne din Grecia. Toţi participanţii au fost de acord că ’’situaţia limbii în toate ţările, este foarte critică’’ şi că sunt necesare măsuri transfrontaliere pentrru conservarea ’’limbii pe cale de dispariţie’’. Conferinţa sa încheiat cu două evenimente culturale în Korce (13 decembrie) şi în Veria / Grecia (14 decembrie): un grup de teatru mazedoromanisch din Bucureşti a prezentat ’’Norii’’, comedia antică a lui Aristofan, care a avut premiera în 423 î.Hr. la Atena. A fost al doilea eveniment cultural în limba "makedonarmân" în Albania şi ’’moment istoric’’ (citat în articol) pentru Grecia, datorită eforturilor „Sutsatei Armânjiloru di Veria“ (Societăţii aromânilor din Veria). În finalul articolului se indică faptul că prin această conferinţă s-a pregătit un Congres internaţional al Mazedo-Romanen, pe care „Makedonarmân-Council“ intenţiona să-l organizeze la Tirana în 2010.
Observăm că în acest articol Mazedoromanen este transformat în Mazedo-Romanen (Romanii din Macedonia). De asemenea, este nominalizată şi Grecia printre ţările balcanice în care aromânii sunt autohtoni. Republica Macedonia este prezentată constant ca Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, ca o reverenţă făcută Greciei. Sunt subliniate din nou rădăcinile macedonene antice ale aromânilor.
Secţiunea Geschichte/Istorie are trei subsecţiuni: Literaturliste/Listă literatură, Ausgewählte Texte/ Texte selectate şi Prominente/ Celebrităţi.
Subsecţiunea Listă literatură era consacrată unei bibliografii detaliate, care cuprinde doar noua lucrare a Kirei Iorgoveanu MANTSU, Nous, les poètes des petits peuples : poèmes en macédonarman (aroumain), Charleroi (Belgique), Micromania, 2007, 335 pages, ISBN 978-2-930364-28-5 ; Mise en ligne : mercredi 5 septembre 2007.
Subsecţiunea Texte selectate include textele următoarelor 7 articole, incluse în secţiunea Bibliografie a blogului:
1. Prof. Dr. V.G. Barba, DIE REPUBLIK MAZEDONIEN EINE ZWEITE „SCHWEIZ“ ? (Republica Macedonia
O a doua "ELVEŢIE"?);
2.Mazedoromanische Hymne/ Himna Armâneascâ: DIMÂNDAREA PÂRINTEASCÂ ,varianta nauâ: C-tin Belemace shi Vasili Barba
3. Gruendungsurkunde der Griechisch Gemeinde in Pest aus dem Jahre 1802/ Documentul fondator al comunităţii greceşti din Pesta anului 1802
4. Karl- Markus Gauß, Über die Mazedoromanen. Was wir erst noch lernen müssen/ Despre Mazedoromanen. Ceea ce am încă de învăţat
5.Cicerone Poghirc, Latine balkanique ou roumain commun? (A propos des origines de l’aroumain)/Latina balcanică sau româna comună
6. Karl Markus Gauß, Die sterbenden Europaeer. Die Aromunen/ Europenilor care au decedat.Aromânii
7. BERICHT - Übersicht/Raport-Prezentare: Vasile Barba, DAS DRAMA DER AROMUNEN/Drama aromânilor: ‘’Gesellschaft für bedrohte Völker’’/ Societatea pentru popoarele ameninţate, 1 Marz 2001
Gura ta – Gura ta / STEAUA DI VREARI & Teodora Calagiu
Gura ta, gura ta more lea feată
Pari că'i, pari că'i cireashă coaptă
Gura ta, gura ta more lea feată
Pari că'i, pari că'i cireashă coaptă
(Gura ta, gura ta măi tu fată
Pare că-i cireașă coaptă
Gura ta, gura ta măi, tu fată
Pare că-i cireașă coaptă)
Nu mutrea, nu mutrea gione la mini
Că nj'easti, că nj'arshini moi di lumi
Nu mutrea, nu mutrea gione la mini
Că nj'easti, că nj'arshini moi di lumi
(Nu mă privi, nu mă privi june
Că îmi este, îmi este rușine de lume)
Nu mă privi, nu mă privi june
Că îmi este, îmi este rușine de lume)
Mas nu vrei, mas nu vrei să'tsă iesu n'cali
Feată dă'nj, feată dă'nj ună băsharyi
Mas nu vrei, mas nu vrei să'tsă iesu n'cali
Feată dă'nj, feată dă'nj ună băsharyi
(Dacă nu vrei, dacă nu vrei să-ți ies în cale
Fată dă-mi, fată dă-mi o sărutare
Dacă nu vrei, dacă nu vrei să-ți ies în cale
Fată dă-mi, fată dă-mi o sărutare)
Inima, inima bati tu mini
Cum s'adar, cum s'adar ca's hiu cu tini
Inima, inima bati tu mini
Cum s'adar, cum s'adar ca's hiu cu tini
(Inima, inima bate în mine
Cum să fac, cum să fac să fiu cu tine
Inima, inima bate în mine
Cum să fac, cum să fac să fiu cu tine)
Armănă, armănă tsă dzăcu un zbor
Io cu tini, io cu tini va mi'nsor
Armănă, armănă tsă dzăcu un zbor
Io cu tini, io cu tini va mi'nsor
(Armănă, armănă își zic o vorbă
Eu cu tine, eu cu tine am să mă însor
Armănă, armănă își zic o vorbă
Eu cu tine, eu cu tine am să mă însor)
SURSA
giony, STEAUA DI VREARI & Teodora Calagiu - Gura ta, ”giony”, Versuri, 10 iunie 2009, http://giony.ro/versuri-p/steaua-di-vreari---teodora-calagiu---gura-ta/60 (Audio)
NOTĂ
Versiunea românească îmi aparține.
Feata njcă - Fată mica / Yioryi Nicolae & Teodora Calagiu
Featã njcã, shedzã niheamã
Spuni numa, featã cum ti cheamã
Featã njcã, shedzã niheamã
Spuni numa, featã cum ti cheamã
(Fată mica, stai puțin
Spune-ți numele, spune cum te cheamă
Fată mica, stai puțin
Spune-ți numele, spune cum te cheamă)
Nunlu'nj deadi numã mari
Gionli cari, cari mi ia moari
Nunlu'nj deadi numã mari
Gionli cari, cari mi ia moari
(Nașul îmi dădu un nume mare
Junele care, care mă ia, moare
(Nașul îmi dădu un nume mare
Junele care, care mă ia, moare)
Hai ia'mi gione pi mini
S'videm gione, gione mas mori tini
Hai ia'mi gione pi mini
S'videm gione, gione mas mori tini
(Hai ia-mă june pe mine
Să vedem june, june dacă vei muri
Hai ia-mă june pe mine
Să vedem june, june dacă vei muri)
Featã njcã, ti'am tu vreari
Gionli mash di, mash di vreari moari
Featã njcã, ti'am tu vreari
Gionli mash di, mash di vreari moari
(Fată mica te iubesc
Junele doar din, doar din dragoste moare
Fată mica te iubesc
Junele doar din, doar din dragoste moare)
NOTĂ
Versiune românească de Marius Teja.
Vrute nu mi aspar – Iubite nu mă sperii / Teodora Calagiu
Pi'ună pishtireauă mi'alinai
Shi'mutream dzeana tută di'nvărliga
Nu mi'asparu cu oili căndu as yini
Că di cănji a tăi nu mi ia frica
(Pe o stâncă m-am urcat
Și priveam de sus împrejur
Nu mă voi speria cu oile când vei veni
Că de câinii tăi nu mi-e frică)
Refren - Refren
Vrute nu'nj mi asparu, că ploaia mi udă
Vrute nu'nj mi mi asparu, că vimtlu a mi pingă
Mash di vrearea ta tsi va s'astingă
(Iubite nu mă sperii că ploaia mă va uda
Iubite nu mă sperii că vântul mă va lovi
Doar că iubirea ta se va stinge)
Noptsăli di vreari tsi li'avum
Canda fură di noi doi, pirmiti
Mash să'nu cheară vrute shi'a meu dor
Ună mash cu njata ta tu minti
(Nopțile de dragoste care au trecut
Parcă au fost pentru noi basme
Doar să nu piară și al meu dor
Unul doar cu frumusețea ta în minte)
Refren – Refren
Naca dumnidzălu'nj ti urghi
Shi'nu vedză a mea vreari cari moari
Mas astingă vrute shi'a meu dor
Va's armănj cu cănji la cutaryi
(Dacă Dumnezeu te-a blestemat
Și nu vezi a mea iubire care moare
Dacă se va stinge iubite și al meu dor
Vei rămâne cu câinii la stână)
Refren – Refren
NOTĂ
Versiune românească de Marius Teja.
Pãrinteasca dimãndari
Nã sprigiurã cu foc mari
Fratsã di mumã shi di'un tatã
Noi armãnj di eta toatã
(Testamentul părintesc
Ne cere cu foc mare
Frați de mamă și de un tată
Noi armăni de-o eternitate)
Di sum ploclji di murmintsã
Strigã a noshtsã bunj pãrintsã
BLASTEM mari s'aibã'n casã
Cari di limba lui s'alasã
(De sub lespezi de morminte
Strigă ai nostri buni părinți
BLESTEM mare să aibă în casă
Cine își uită limba maternă)
Cari shi'alasã limba lui
S'lu ardã pira focului
Tsi s'dirinã yiu pri loc
Sã'i si frigã limba'n foc
(Cine își uită limba maternă
Să-l ardă para focului
Să moară-n chinuri pe loc
Să i se frigă limba-n foc)
El în vatra'i pãrinteascã
Fumealjia sã nu'shi hãrseascã
Di fumeljii cãrunj s'nu bashi
Natu în leagãnu s'nu nfashi
(El în casa părintească
De familie să nu se bucure
Să nu sărute cununa bisericească de căsătorie
Copil în leagăn să nu înfașe)
Cari fudzi di'a lui mumã
Shi di pãrinteasca'i numã
Fugã'i doara Domnului
Shi dultseamea somnului
(Cine fuge de a lui mamă
Și de părintescu-i nume
Să fugă de la el harul Domnului
Și dulceața somnului)
SURSA
giony, Părinteasca dimândari, Versuri , 6 februarie 2010, http://giony.ro/versuri-p/toma-caragiu---p--rinteasca-dim--ndari/1551 (Audio)
NOTĂ
Versiunea românească îmi aparține.
Lele tsi’as adrăm – Lele ce ne facem
Tu câsâbă Custantsa
Featili s`priimnau…
Sh`doauâ câti doauâ
Cu fciorii s`adunau…
(În orașul Constanța
Fetele se plimbau…
Și două câte două
Cu băieții se întâlneau…)
Refren 1 – Refren 1
Haidi fciori sh`feati
Mirachi s`avets`
Sh`voi tu aestâ etâ
Ma multu s`vâ vrets`!
(Haide băieți și fete
Plăcere s-aveți
Și voi în aceste timpuri
Mai mult să vă îndrăgiți!)
Fciorii vor s`li aducâ
La serata armânjilor…
A ma eali vor
La barurilor a mucanjilor !
(Băieții vor să le ducă
La serat aromânilor
Dar ele vor la
Barurile românilor!)
Refren 1 – Refren 1
Di shideari`n casâ
Eali`s sâturarâ…
Sh`la baluri di haus
Calea ma shi`u luarâ.
(De ședere în casă
Ele se săturară
Și la baruri de house
Calea apucară)
Refren - Refren
Eali dzâc a fciorlor
Câ`i ma ghini ashi…
Câ vor ta`s gustâ
Sh`niheamâ ecstasy.
(Ele le zic băieților
Că-i mai bine așa…
Că vor ca să guste
Și puțin ecstasy.)
Refren 2 – Refren 2
Lele, ca vai di noi,
Cum vini chirolu…
Lele, tsi`as adrăm
S`asparsi laolu…
(Lele, ca vai de noi
Cum veni timpul…
Lele, ce ne facem
S-a stricat lumea…)
Va`s veadâ shi fciorii
Cum va lâ hibâ bana
Câ featili vor
S`lâ aducâ marijuana.
(Vor vedea și băieții
Cum le va fi viața
Că fetele vor
Să le aducă marijuana.)
Refren 2 – Refren 2
Sh`armânili vor s`tragâ
Pi nări cocaină…
Sh`mas nu poati s`aflâ
S`prizeazâ sh`cocainâ.
(Și aromâncele vor să tragă
Pe nări cocaină…
Și dacă nu pot să găsească
Să prizeze și cocaină.)
Refren 2 – Refren 2
Cu nhiamâ hashish
Shi`armânili s`mintescu
Sh`cari drac` li shtii
Cu cari s`arisescu.
(Cu puțin hașiș
Și aromâncele se păcălesc
Și care drac le știe
Cu cine se plac.)
Refren 2 – Refren 2
S`asparsi laolu,
Lele tsi`as adrăm.
Adunăm gaileadzii
A fciorilor sh`featilor!
(S-a stricat lumea,
Lele ce să facem
Ne facem griji pentru
Băieți și fete!)
Refren 1 – Refren 1
SURSA
D!N4MO girl, Gigi Ciobanică - Lele tsi`as adrăm, ”giony”, Versuri, 11 octombrie 2009, http://giony.ro/versuri-p/gigi-ciobanica---lele-tsi-as-adr--m/797 (Audio)
NOTĂ
Versiunea românească îmi aparține.
Fciorii tuts dit Armânii
Fciorii tuts dit Armânii
Caftâ feati cu tinjii…
Fciorii tuts dit Armânii
Caftâ feati cu tinjii…
(Toți băieții aromâni din România
Caută fete cu onoare...
Toți băieții aromâni din România
Caută fete cu onoare...)
S`hibâ îmsheati ca steali
Câ vor si priimnâ cu eali…
S`hibâ îmsheati ca steali
Câ vor si priimnâ cu eali…
(Să fie frumoase ca stelele
Că vor să se plimbe cu ele…
Să fie frumoase ca stelele
Că vor să se plimbe cu ele…)
Feati shi fciori s`arisescu
Sh`deapoaia ei s`isusescu…
Feati shi fciori s`arisescu
Sh`deapoaia ei s`isusescu…
(Fete și băieți se plac
Și apoi se logodesc…
Fete și băieți se plac
Și apoi se logodesc…)
Câ ashitsi iasti ghini,
Nu iasti ca ninti, arshini…
Câ ashitsi iasti ghini,
Nu iasti ca ninti, arshini…
(Că așa este bine
Nu este ca înainte, rușine…
Că așa este bine
Nu este ca înainte, rușine…)
Nu iasti ca vârâ oarâ,
Adzâ armânjii s`aschimbarâ !
Nu iasti ca vârâ oarâ,
Adzâ armânjii s`aschimbarâ !
(Nu mai este ca altădată
Azi aromânii se schimbară
Pi fciori sh`feati urnipsescu
Câ`i ghini câ s`arisescu…
Pi fciori sh`feati urnipsescu
Câ`i ghini câ s`arisescu…
(Pe băieți și fete îi sfătuiesc
Că-i bine că se plac…
Pe băieți și fete îi sfătuiesc
Că-i bine că se plac…)
Tinirii di adzâ s`vor,
Câ tora`i chirolu a lor…
Tinirii di adzâ s`vor,
Câ tora`i chirolu a lor…
(Tinerii de azi se iubesc
Că acum e vremea lor…
Tinerii de azi se iubesc
Că acum e vremea lor…)
Vrearea lor s`nu`s dipiseascâ
Shi`deadun ashi s`ausheascâ…
Vrearea lor s`nu`s dipiseascâ
Shi`deadun ashi s`ausheascâ…
(Iubirea lor să nu se mai sfârșească
Și împreună așa să îmbătrânească…
Iubirea lor să nu se mai sfârșească
Și împreună așa să îmbătrânească…)
Feati shi fciori s`v`adunats
Shi`mash di vreari voi s`vâ luats !
Feati shi fciori s`v`adunats
Shi`mash di vreari voi s`vâ luats !
(Fete și băieți să vă întâlniți
Și doar din dragoste să vă luați!
Fete și băieți să vă întâlniți
Și doar din dragoste să vă luați!)
Arădzli tuti s`li adrats,
Sh`multsâ anji ti tsi s`bânats…
Arădzli tuti s`li adrats,
Sh`multsâ anji ti tsi s`bânats…
(Tradițiile toate să le respectați
Și mulți ani să trăiți…
Tradițiile toate să le respectați
Și mulți ani să trăiți…)
Armânjii multu s`hârseascâ,
Fciori sh`feati s`isuseascâ…
Armânjii multu s`hârseascâ,
Fciori sh`feati s`isuseascâ…
(Aromânii mult să se bucure
Băieți și fete să logodească…
Aromânii mult să se bucure
Băieți și fete să logodească…)
Numtsâ îmsheati ei s`l`adarâ
Ca tu atsel chiro vâr oarâ…
Numtsâ îmsheati ei s`l`adarâ
Ca tu atsel chiro vâr oarâ…
(Nuntă frumoasă ei să facă
Ca în acel timp de odinioară…
Nuntă frumoasă ei să facă
Ca în acel timp de odinioară…)
Di pit hoari sh`câsâbadz
Voi, armânji, s`vâ vrets ca frats!
Di pit hoari sh`câsâbadz
Voi, armânji, s`vâ vrets ca frats!
(De prin sate și orașe
Voi aromânii să vă aveți ca frați!
De prin sate și orașe
Voi aromânii să vă aveți ca frați!)
Câ hits` multu alâvdats
Câ`msheati lucri tsi`adrats…
Câ hits` multu alâvdats
Câ`msheati lucri tsi`adrats…
(Că sunteți foarte lăudați
Că frumoase lucruri faceți…
Că sunteți foarte lăudați
Că frumoase lucruri faceți…)
SURSA
D!N4MO girl, Gigi Ciobanică - Fciorii tuts dit Armânii, ”giony”, Versuri, 18 septembrie 2009, http://giony.ro/versuri-p/gigi-ciobanica---fciorii-tuts-dit-am--nii/611 (Audio)
NOTĂ
Versiunea românească îmi aparține.
Armâname – Aromâni
Un cãntic tzi`s adarã
Pit suflit nu`ari`schiarã
Ti Armanj, ti eta lor
Va`l cãntãm cu dor
Armãname
Priu hits voi priu v`adunatsã
Armãname
S`vavetsã ca fratsã
(Un cântec care se face
Din suflet, nu va pieri
Pentru Aromâni, pentru viața lor
Îl vom cânta cu dor
Aromâni
Pe unde sunteți voi, pe unde vă întâlniți
Aromâni
Să vă aveți ca frați)
Vrutã dulti giuname
Mushatã tinirame
Feati, fciori Armãnj s-caftatsã
Adetsli`s’le adratsã
Armãname
Priu hits voi priu v-adunatsã
Armãname
S`vaveti ca fratsã
(Iubită dulce tinerime
Frumoasă tinerime
Fete, băieți aromâni să căutați
Tradițiile să le respectați
Aromâni
Pe unde sunteți voi, pe unde vă întâlniți
Aromâni
Să vă aveți ca frați)
Mshatã banã au armãnji
U cãntã di anj pãpãnji
Zboarã mshati tzi`s cu haryi
Gioclu-i ti-alãvdari
Armãname
Priu hitsã voi priu v`adunatsã
Armãname
S`vavetsã ca fratsã
(Frumoasă viață au aromânii
O cântă de ani străbunii
Vorbe frumoase cu har
Jocul e de lăudat
Aromâni
Pe unde sunteți voi, pe unde vă întâlniți
Aromâni
Să vă aveți ca frați)
Un cãntic tsi`l cãntarã
A noshtsã armãnj dit hoarã
Ti aushi ti eta lor
Va-l cãntu cu dor
Armãname
Priu hitsã voi priu v`adunatsã
Armãname
S`vaveti ca fratsã
(Un cântec ce-l cântară
Ai nostri aromâni din sat
Pentru bătrâni, pentru viața lor
Îl voi cânta cu dor
Aromâni
Pe unde sunteți voi, pe unde vă întâlniți
Aromâni
Să vă aveți ca frați)
SURSA
Stelian Maliu, Gigi Ciobanica – Armâname, ”giony”, Versuri, 3 iunie 2009, http://giony.ro/versuri-p/gigi-ciobanica---armaname/50 (Audio)
NOTĂ
Versiunea românească îmi aparține.
Ah, iara`nhi plândzi inima
Di tini dor mi luă
Ti caftu, tini, vruta mea,
Ti caftu iu tsi do. (bis)
(Ah, iar îmi plânge inima
De tine dorul m-a luat
Te caut, pe tine, iubita mea,
Te caut oriunde. )
Antreb pi muntsâi fuviroshi
Amarea antreb sh`pi ea…
S`nu shtibâ iu ti ascunseshi
Iu hii lea vruta mea…(bis)
(Întreb munții înalți
Marea o întreb și ea…
Dacă nu știu unde te-ai ascuns
Unde ești tu iubita mea…)
Sh`izvoarili io li`antribai
`ntribai veardea pâduri
S`nhi`aspunâ iu hii vruta mea
Nu pot s`aravdu, duri…(bis)
(Și izvoarele eu le-am întrebat
Am întrebat verdea pădure
Să-mi spună unde ești iubita mea
Nu pot să mai suport, destul…)
Câ shi`altsâ vrută ma ti vor,
Aestâ nu`i tsâva…
Câ dor mi luă di ochii a tăi
Sh`un dor di gura ta…(bis)
(Că și alții iubito dacă te doresc
Asta nu-I nimic…
Că dor m-a luat de ochii tăi
Și un dor de gura ta…)
SURSA
D!N4MO girl, Iancu Bacula & Sorin Lupci - Ti caftu iu tsi do, ”giony”, Versuri, 24 iulie 2009, http://giony.ro/versuri-p/iancu-bacula---sorin-lupci----ti-caftu-iu-tsi-do/91 (Audio)
NOTĂ
Versiunea românească îmi aparține.
Haide lea, dischidi poarta, shi purtitsa
Cu mãna ta ndreapta tsãneai cusitsa
(Haide tu, deschide poarta, și portița
Cu mâna ta dreaptă țineai cosița)
De, de lea Lence de
De, de lea shcreta de
(De, de tu Eleno, de
De, de tu nefericito, de)
Haidi lãi, nu'nj pot gione, lãi, nu'nj pot mini
Ãnj am dada, gione lãi, ninga mini
(Haide măi, nu mai pot june, măi, nu pot eu
O am pe mama, june măi, lângă mine)
De, de lea Lence de
De, de lea shcreta de
(De, de tu Eleno, de
De, de tu nefericito, de)
Haide lea, cara eshtsã njcã, shi ageamicã
Tsi zurleatsã Lence tsã'aveai lãitã
(Haide tu, dacă ești mica și naivă
Ce supărare Eleno te-a umbrit)
De, de lea Lence de
De, de lea shcreta de
(De, de tu Eleno, de
De, de tu nefericito, de)
SURSA
giony, Tomi Caramitru & Ianula Gheorghe - De, lea Lence, de, ”giony”, Versuri, 27 mai 2009, http://giony.ro/versuri-p/tomi-caramitru---ianula-gheorghe---de--lea-lence--de/34 (Audio)
Tsi multu ti voi
Minduiam la noi,
Noptsâ, dzâli trec
Daima voi s`ti ved..
(Ce mult te iubesc
Mă gândeam la noi
Nopți, zile trec
Mereu vreau să te văd)
An cu an as treacâ
Pi suflit nji`angreacâ
Dorlu tsi`nji mi ardi
Io nu am arhati..
(An după an vor trece
Pe suflet mă apasă
Dorul ce mă arde
Eu nu am liniște…)
Refren - Refren
Tsi câbati adrai tu banâ
Di am ahânta aranâ
Pi suflitlu a meu..
Iasti un Dumnidză îndzeanâ
Poa` s`hârseascâ a mea banâ
Ah tsi`nji iasti greu,
Ah tsi`nji iasti greu…
(Ce păcat am făcut în viață
De am o așa rană
Pe sufletul meu…
Este un Dumnezeu sus
Poate să-mi bucure a mea viață
Ah, ce-mi este greu
Ah, ce-mi este greu…)
Unâ vreari avui
Shi`atsea u chirui
Multu mi`arisishi
Tora mi`agârshishi..
(O iubire am avut
Și pe aceea am pierdut-o
Mult mi-ai plăcut
Acum m-ai uitat…)
Luna pi tser sheadi
Tu steali arhati
A ma io tu lumi
Tsi greu nu s`aspuni..
(Luna pe cer stă
Între stele liniștită
Dar eu în lume
Ce greu nu se spune…)
Refren - Refren
SURSA
D!N4MO g!rl, Razvan Grosu - Tsi multu ti voi , ”giony”, Versuri, 23 ianuarie 2012 , http://giony.ro/versuri-p/all-stars---razvan-grosu---tsi-multu-ti-voi-%28blues%29/2960 (Audio)
NOTĂ
Versiune românescă de Marius Teja.
Caftâ`mi - Caută-mă
Caftâ`mi tu scutidi,
Caftâ`mi tu lunhinâ
Tu dzua cari dusi,
Tu dzua cari`a z`yinâ…
(Caută-mă pe întuneric
Caută-mă pe lumină
În ziua care a trecut
În ziua care va veni…)
Refren - Refren
Câ mearili s`ti voi
Shi`angâtan la lumachi
S`nu`s frângâ pomlu,
Sâ shtits` câ`i a meu.
(Că merele sunt pentru voi
Și atenție la ramuri
Să nu se frângă pomul
Să știți că-i al meu)
Caftâ`mi tu somnu
Caftâ`mi dealihea
Tu apa dit amari
Tsi va n`anghitâ tihea…
(Caută-mă în somn
Caută-mă cu adevărat
În apa mării
Care ne va înghiți soarta…)
Refren - Refren
Caftâ`mi lu lisâ,
Caftâ`mi tu nhiari
Cându nu`as dai di mini
Atumtsea agârshea`mi.
(Caută-mă în apa sărată
Caută-mă în miere
Când nu vei da de mine
Atunci uită-mă)
Refren - Refren
Mi`agudi tâpoara,
Mi`agudi sh`cutsâtlu
Mash a tali zboarâ
Î`nhi vâtâmarâ truplu…
(Mă lovi toporul
Mă lovi cuțitul
Doar ale tale vorbe
Îmi uciseră trupul…)
Refren - Refren
Mi`agudi chiriclu
Anvidzai tsi`i omlu
Ma a tali zboarâ
Mi vatâmâ sh`tu somnu…
(Mă lovi trăznetul
Am învățat ce-i omul
Dar ale tale vorbe
Mă ucid și-n somn…)
Refren - Refren
SURSA
D!N4MO g!rl, Arău & Lupci & Tomi - Caftâ`mi , ”giony”, Versuri, 17 octombrie 2011
http://giony.ro/versuri-p/all-stars---arau---lupci---tomi---caft---mi-/2875 (Audio)
NOTĂ
Versiune românească de Marius Teja.
Hai armânji, ia sculats`vâ voi nâ oarâ,
Hai armânji, limba noastâ ta`s nu chiarâ!
Voi armânji dit Armânii,
Dit laia Makidonii`…
(Hai aromâni, ia sculați-vă voi o data
Hai aromâni, limba noastră să nu piară!
Voi aromâni din România
Din draga Macedonie)
Voi armânji dit Armânii,
Dit laia Makidonii`…
(Voi aromâni din România
Din draga Macedonie)
Hai armânji, estâ lumi s`alâcseashti,
Hai armânji, la numtâ nu`s dipiseashti!
Hai armânji, voi armânji dit Armânii,
Dit laia Makidonii`…
(Hai aromâni, această lume se schimbă
Hai aromâni, cu nunta nu s etermină
Voi aromâni din România
Din draga Macedonie)
Voi armânji dit Armânii,
Dit laia Makidonii`…
(Voi aromâni din România
Din draga Macedonie)
Hai armânji, pâpânhii dipun dit munti
Hai armânji, nâ veaghi, nâ poartâ crutsi!
Voi armânji dit Armânii,
Dit laia Makidonii`…
(Hai aromâni, străbunii coboară din munți
Hai aromâni, ne veghează, ne poartă cruci!
Voi aromâni din România
Din draga Macedonie)
Voi armânji dit Armânii,
Dit laia Makidonii`…
(Voi aromâni din România
Din draga Macedonie)
SURSA
D!N4MO g!rl, Arau & Lupci & Tomi - Hai armânji, ”giony” / Versuri, 26 februarie 2011, http://giony.ro/versuri-p/all-stars---arau---lupci---tomi---hai-arm--nji/2606 (Audio)
NOTĂ
Versiune românească de Marius Teja.
Un gioni aromânu`
Armân dit armânie,
Un gioni aromânu`
Armân dit armânie..
(Un june aromân
Aromân din România
Un june aromân
Aromân din România)
Armân dit Armâniji,
El cu a lui tinjii,
Armân dit Armâniji,
El cu a lui tinjii..
(Aromân din România
El avea onoare
Aromân din România
El avea onoare)
El cu a lui tinjie
Lucra la cumirtsii,
El cu a lui tinjie
Lucra la cumirtsii…
(El avea onoare
Lucra în comerț
El avea onoare
Lucra în comerț)
Lucra la cumirtsii
Numa lui i`u astrigâ,
Lucra la cumirtsii
Numa lui i`u astrigâ..
(Lucra în comerț
Numele lui era cunoscut
Lucra în comerț
Numele lui era cunoscut)
Numa lui i`u ascrii
Coli al Caraiani,
Numa lui i`u ascrii
Coli al Caraiani..
(Numele lui era
Nicolae al lui Caraiani
Numele era
Nicolae al lui Craiani)
Coli al Caraiani
Lailu îl vâtâmarâ,
Coli al Caraiani
Lailu îl vâtâmarâ..
(Nicolae al lui Caraiani
Nefericitul îl omorâră
Nicolae al lui Caraiani
Nefericitul îl omorâră)
Lailu`l vâtâmarâ
Dzatsi ma i`arcarâ,
Lailu`l vâtâmarâ
Dzatsi ma i`arcarâ..
(Nefericitul îl omorâră
Cu zece gloanțe
Nefericitul îl omorâră
Cu zece gloanțe)
D!N4MO g!rl, Arau & Lupci & Tomi - Un gioni aromânu, ”giony” / Versuri, 24 aprilie 2011, http://giony.ro/versuri-p/all-stars---arau---lupci---tomi---un-gioni-arom--nu/2659 (Audio)
NOTĂ
Versiune românească de Marius Teja.
Bunâ`i bana di bichear – Bună-i viața de burlac
Nu`i ca ansurat
S`nu aibâ cari s`ti vârghiascâ
Câ yi`nhi amânat…
(Bună-i viața de burlac
Nu-i ca cea de însurat
Să nu te certe nimeni
Că vii târziu)
Refren - Refren
Unâ, doau, trei,
Shcreta di pareii`...
Optu, noau, dzatsi,
Yinlu`i bun aratsi…
(Una, două ,trei
A naibii gașcă
Opt, nouă, zece
Vinu-i bun rece)
Mana dzâsi sâ`nhi mi`ansor
Ma mini nu voi
Naima ghini s`hiu bichear,
S`beau cu sotsii a mei…
(Mama îmi zise să mă însor
Dar eu nu vreau
Cel mai bine să fiu burlac
Să beau cu prietenii mei)
Refren - Refren
Mană, nu nhi`aspardzi chefea,
Featili nu`as chiarâ
Lasâ`mi ta`s mi pitrec
Cu sotsii astarâ…
(Mamă, nu-mi strica cheful
Fetele nu vor dispărea
Lasă-mă să petrec
Cu prietenii deseară)
Refren - Refren
SURSA
D!N4MO g!rl, Arau & Lupci & Tomi - Bunâ`i bana di bichear, ”giony” / Versuri, 23 martie 2011, http://giony.ro/versuri-p/all-stars---arau---lupci---tomi---bun---i-bana-di-bichear/2630 (Audio)
NOTĂ
Versiune românească de Marius Teja.
O lea Ianulă – O tu Ianulo
O, lea Ianulă, ta ni na ni na,
O, lea Ianulă, feată nhicâ…
O, nu va dada, ta ni na ni na,
O, nu va dada sâ`nhi ti da…
(O, tu Ianulo, ta ni na ni na
O, tu Ianulo, fată mica
O , nu vrea mama, ta ni na ni na
O, nu vrea mama să mi te dea)
Refren - Refren
O, lea Ianulă, ta ni na ni na,
O, lea Ianulă, vruta mea…
O, lea Ianulă, ta ni na ni na,
O, lea Ianulă, vruta mea…
(O, tu Ianulo, ta ni na ni na
O, tu Ianulo, iubita mea
O, tu Ianulo, ta ni na ni na
O, tu Ianulo, iubita mea)
O, nu`nhi hiu faptâ, ta ni na ni na,
O, nu`nhi hiu faptâ ti`a mârtari…
O, nhi`am nâ sorâ, ta ni na ni na,
O, nhi`am nâ sorâ sh`cama mari…
(O, nu mi-e rândul, ta ni na ni na
O, nu mi-e rândul la măritat
O, am o soră ta ni na ni na
O, am o soră mai mare)
Refren – Refren
O, multsâ gionji, ta ni na ni na,
O, multsâ gionji, ti câfta…
O, nu va dada, ta ni na ni na,
O, nu va dada, sâ`nhi mi da…
(O, mulți juni, ta ni na ni na
O, mulți juni te cereau
O, nu vrea mama, ta ni na ni na
O, nu vrea mama să mă dea)
Refren – Refren
O, lea Ianulă, ta ni na ni na,
O, lea Ianulă, featâ njicâ…
O, nu vrea dada, ta ni na ni na,
O, nu vrea dada s`ti mâritâ…
(O, tu Ianulo, ta ni na ni na
O, tu Ianulo fată mica
O, nu vrea mama, ta ni na ni na
O, nu vrea mama să te mărite)
Refren - Refren
NOTĂ
Versiune românească de Marius Teja.
Iaram la Lena aseara
Lenă, Lenă lea…
Adzâ dorlu mi luă iara
Lenă, Lenă lea…
(Am fost la Elena aseară
Eleno, Eleno tu
Azi dorul m-a luat iar
Eleno, Eleno tu)
Adzâ dorlu mi luă iara
Lenă, Lenă lea…
(Azi dorul m-a luat iar
Eleno, Eleno tu)
Va neg la Lena acasâ
Lenă, Lenă lea…
Va neg ta s`u caftu înveastâ
Lenă, Lenă lea…
(Voi merge la Elena acasă
Eleno, Eleno tu
Voi merge s-o cer de nevastă
Eleno, Eleno tu)
Va neg ta s`u caftu înveastâ
Lenă, îmsheatâ ea…
(Voi merge s-o cer de nevastă
Eleno frumoasa ea)
Câ tse Lenă lea mârată,
Lenă, Lenă lea…
Sâlighishi câinhii la poartâ
Lenă, Lenă lea…
(De ce Eleno tu biată
Eleno, Eleno tu
Ai dat drumul câinilor la poartă
Eleno, Eleno tu)
Sâ`nhi mi mâshcâ, sâ`nhi mi`alatrâ
Lenă, Lenă lea…
(Să mă muște, să mă latre
Eleno, Eleno tu)
Sâlighishi câinhii la poartâ
Lenă, Lenă lea…
Ca`s mi mâshcâ, Ca`s mi alatrâ,
Lenă, Lenă lea…
(Ai dat drumul câinilor la poartă
Eleno, Eleno tu
Ca să mă muște, ca să mă latre
Eleno, Eleno tu)
Sâ`nhi mi mâshcâ, sâ`nhi mi`alatrâ
Lenă, Lenă lea…
(Să mă muște, să mă latre
Eleno, Eleno tu)
Mi mâshcarâ, mi`alâtrarâ
Lenă, Lenă lea…
Giumidanea`nhi disicarâ,
Lenă, Lenă lea…
(Mă mușcară, mă lătrară
Eleno, Eleno tu
Haina mi-o sfâșiară
Eleno, Eleno tu)
Giumidanea`nhi disicarâ,
Lenă, Lenă lea…
(Haina mi-o sfâșiară
Eleno, Eleno tu)
NOTĂ
Versiune românească de Marius Teja.
Nji-arcai ochii – Mi-am aruncat ochii
Nhi`arcai ochii la poarta ei
Naca u ved, lea, pi vruta meaaa
Nhi`arcai ochii la poarta ei
Naca u ved, lea, pi vruta meaaa…
(Mi-am aruncat ochii la poarta ei
Poate o văd pe iubita mea
Mi-am aruncat ochii la poarta ei
Poate o văd pe iubita mea)
Unâ featâ totna î`nhi dzâtsi
“Nu mutrea la mini, lăi gione!”
Unâ featâ totna î`nhi dzâtsi
“Nu mutrea la mini, lăi gione!”
(O fată mereu mi-a zis
”Nu te uita la mine măi june!”
O fată mereu mi-a zis
”Nu te uita la mine măi june!”)
“Nu mutrea la mini, lăi gione,
Am trei meshi di`anda`nhi mi mârtai.
Nu mutrea la mini, lăi gione,
Am trei meshi di`anda`nhi mi mârtai.”
(”Nu te uita la mine, măi june
Am trei luni de când m-am măritat”
(”Nu te uita la mine, măi june
Am trei luni de când m-am măritat”)
D!N4MO g!rl, Arau & Lupci & Tomi - Nji-arcai ochii, ”giony” / Versuri, 15 ianuarie 2011, http://giony.ro/versuri-p/all-stars---arau---lupci---tomi---nji-arcai-ochii-/2549 (Audio)
Versiune românească de Marius Teja.
Armâna mea cu ochi di steali – Aromâna mea cu ochi de stele
Armâna mea cu ochi di steali
Lenă, Lenă lea,
Cara sâ shtii câ`nhi ti`am tu vreari
Tini îmsheata mea..
Va`nhi tsâ ashternu lilici`n cali
Ca`s caltsâ, vruta mea, pi iali.
Io va`nhi ts`ashternu lilici`n cali
Ca`s caltsâ, vruta mea, pi iali.
(Aromâna mea cu ochi de stele
Eleno, Eleno, tu
Deci să știi că te iubesc
Pe tine frumoasa mea
Îți voi așterne flori în cale
Ca să calci, iubita mea, pe ele
Eu îți voi așterne flori în cale
Ca să calci, iubita mea, pe ele)
Armânlu a meu cu ochi di`amurâ
Vrute, vrutlu a meu,
Cu ochiu`ts lai ca di lândurâ
Pilisterlu a meu..
Va`nhi ts`ashternu la cicioari
Suflitlu a meu sh`njiatili a meali
Câ a ta boatsi shi`a ta gurâ
Pi mini, vrute, mi tuchirâ.
(Aromânul meu cu ochii ca murele
Iubite, iubitul meu
Cu ochii negri ca de rândunică
Porumbelul meu
Îți voi așterne la picioare
Sufletul meu și frumusețea mea
Că a ta voce și a ta gură
Pe mine, iubite, mă topiră)
Armâna mea cu ochi di steali
Lenă, Lenă lea,
Cara sâ shtii câ`nhi ti`am tu vreari
Tini îmsheata mea..
Va`nhi tsâ ashternu lilici`n cali
Ca`s caltsâ, vruta mea, pi iali.
Io va`nhi ts`ashternu lilici`n cali
Câ tini`nhi ts`aduts cu iali.
(Aromâna mea cu ochi de stele
Eleno, Eleno, tu
Deci să știi că te iubesc
Pe tine frumoasa mea
Îți voi așterne flori în cale
Ca să calci, iubita mea, pe ele
Eu îți voi așterne flori în cale
Că tu semeni cu ele)
Cu tsi harau` sh`cu tsi hari
Lenă, Lenă lea,
I`nhi umpli suflitlu di vreari
Tini îmsheata mea..
Câ a ta boatsi shi`a ta gurâ
Pi mini, vrute, mi tuchirâ.
Va`nhi tsâ ashternu lilici`n cali
Ta`s caltsâ, vruta mea, pi iali.
(Cu ce bucurie și cu ce farmec
Eleno, Eleno tu
Îmi umpli sufletul cu iubire
Tu frumoasa mea
Că a ta voce și a ta gură
Pe mine, iubite, mă topiră
Îți voi așterne flori în cale
Ca să calci, iubita mea, pee le)
D!N4MO g!rl, Arau & Lupci & Tomi - Armâna mea cu ochi di steali, ”giony” / Versuri, 6 ianuarie 2011, http://giony.ro/versuri-p/all-stars---arau---lupci---tomi---arm--na-mea-cu-ochi-di-steali/2532 (Audio)
NOTĂ
Versiune românească de Marius Teja.
Va-nj beau una archii – Voi bea un rachiu
Intru tu hani
Sâ`nhi beau cafelu
Mi veadi lumea
Sh`nhi adunâ gailelu..
(Intru în restaurant
Să-mi beau cafeaua
Mă vede lumea
Și-și face griji pentru mine)
Refren - Refren
Va`nhi beau unâ archii
Va`nhi beau, un cafe
Va`nhi beau shi`unâ tsigari
Câ hiu chihâie..
(Voi bea un rachiu
Voi bea o cafea
Voi fuma și o țigară
Că sunt boier)
Voi s`dau di budzâ
Sâ`nhi vindic arana
Mi`acatsâ hârghia
Sh`gulescu damigeana..
(Vreau să strâng din buze
Să-mi vindec rana
Mă prind zorii
Și goelsc damigeana)
Refren - Refren
Sh`va nhi adar caplu
Câ Lilian shi`adarâ majoratlu..
(Eu îmi voi bea vinul
Și mă voi face criță
Că Lilian își face majoratul)
Bea tini lăi Hrista
Yinlu arosh`
Câ tini hii tinir
Nica nu hii mosh`!
(Bea tu măi Hrista
Vinul roșu
Că tu ești tânăr
Încă nu ești moș!)
Io ma`nhi hiu mosh`
Nu v`as beau multu
Câ tahina sh`câinjii
Va`i ascultu..
(Eu dacă sunt moș
Nu voi bea mult
Că dimineața și câinii
Îi voi asculta)
Bea tini lăi Hrista
Gailelu alasâ
Sh`cara s`nu pots`
Io va ti`aducu acasâ..
(Bea tu măi Hrista
Grijilile uită-le
Și dacă nu vei mai putea
Eu te voi duce acasă)
Refren - Refren
Sh`cara s`mi ambet
Io nintea ta
Va tsâ dzâcâ fciorii
Iu iasti casa mea..
(Și dacă mă voi îmbăta
Eu înaintea ta
Îți vor zice prietenii
Unde e casa mea)
Refren - Refren
Haide Steliane doii s`biem
Aidi deadun capiti s`ni adrăm
Haide Steliane doii s`biem
Aidi deadun capiti s`ni adrăm..
(Haide Steliane amândoi să bem
Haide împreună criță să ne facem
Haide Steliane amândoi să bem
Haide împreună criță să ne facem)
S`gulim damigeana
Doii cu litru`
Sh`cara s`nu putem
Va`l luăm sh`pi Caramitru.
(Să golim damigeana
Amândoi cu litrul
Și dacă nu vom putea
Îl vom lua și pe Caramitru)
Refren - Refren
Al Caramitru va`i dăm pic cu pic
Câ iasti, lele, iasti multu nhic !
Al Caramitru va`i dăm pic cu pic
Va`s ambeatâ aonjia câ`i multu nhic.
(Lui Caramitru îi vom da pic cu pic
Că este, lele, este foarte mic!
Lui Caramitru îi vom da pic cu pic
Se va îmbăta iute că-i foarte mic)
Nu`i adunâ gailelu,
Avdzâts` armânjii a mei
C`aestu iasti gioni
Bea ma multu ca noi.
(Nu-ți face griji pentru el
Auziți aromânii mei
Că ăsta este tare
Bea mai mult ca noi)
NOTĂ
Versiune românească de Marius Teja.
Avem 323 vizitatori online