Aromânul Istorie şi Cultură Aromână

Login Register
Acasa » Audio » T » Items filtered by date: Decembrie 2011
A+ R A-
Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445
Items filtered by date: Decembrie 2011

Texte aromâne 3: KOKKAS DIMITRIOS

Miercuri, 21 Decembrie 2011 22:28

În 1986-1987 Maria Kokkas, aromâncă originară din comuna Nea-Zoi din Grecia, a efectuat o anchetă de teren î localitatea natală, în cadrul pregătirii lucrării de diplomă susţinută la Facultatea de Litere a Universităţii Bucureşti.


Unul dintre subiecţi a fost Dimitrios Kokkas, agricultor de 51 de ani, vorbitor de aromână şi greacă, cu trei clase de şcoală generală în limba greacă.

Mini feata ali tati, am tricutî multî bori tu banî. Mini earam ńicu astumţina, earam fiĉoru, earam di vărî δeca hrońa (1) şi earam patru fraţi. Şi astumţina cu catastasi (2) tu saranda ińa (3) tu patrudzăţi noauî, viniră andarţi (4). Andarţi ni luarî. Luarî frati-miu ma mari Harili, lalî-tu, teta Ritula, Lambri ţi easti nafoarî, tu Rusii, tora (5). Şi aţa searî deadirî mahiuri (6), earam […] diĝosu, aco cîtî Pălămă, ş-vinirî tancsurili (7) di Karδiţa, vinirî tancsuri di Karδiţa ş-ahurhirî aco metopo (8) andarţi şi […] ipico (9) Γazilu (10) şi tu oara ţi tricu Γazilu, l’-adunarî tuţi fiĉorli ma ńiţi, mări, tuţi dip aflaţi di ninti. No-alîsarî văru;vinnirî nuntu, noi earam nafoarî […] Şi mana amea mi-avea ńicu mini ş-durńamu ş-vini unî andartinî, mi dizvîli şi-ń dzăsi: - Scoalî tini. Dzăsi mana: - Ńi luaşi trei, ş-l’ai ş-Taki? Mini ţi s-facu? nu ń-alîsaşi văru fiĉoru, i luaşi tuţi. S-frăndzîtî di aua pal’u (1) andartinî, ńi luaşi Ritula, luaşi Harili, luaşi Lambri, dzăsi. Fudzi andartina dapoia şi […] noi dapoia arîmasimu cu mana. Mini earamu ńicu, […]. Şi tu pińinda (2) dapoia nî turămu-n hoarî. Alţi z-dusirî aco, alţi ipiriţirî (3), alţi fudzirî, unu lambri arîmasi aco tu Rusii. Aţelu nidzea la γimnasiu aco dapoia, s-feaţi vărî icuşi hrońa (4) va s-era, căndu deadi peripetia lui, nidzea la γimnasiu cî-l luarî peδomazuma (5) ńicu. Ş-apoia aţelu neasi ţi fîţea γlendi (6) el’I aco tu Rusii şi avea unî sîrbîtoari greauî el’i aco astumţina, stîturî,s-feaţirî sîrbîtoari, ş-dapoia neasirî ti mîcarî […] ş-neasirî ta s-facî bani (7) fiĉorl’i tuţi, elu eara […] l-avea ti ahtari, cumu-I dzăcu, tu armatî, axiumatico (8), spuδîxea (9). Şi di l-armatî dapoia elu avea luatî şi γaloni (10), eara luhia (11), nidzea ti anθipuluhaγo (12), ţi dzîţemu noi armîneşti, ala (13) elu omus (1) caka ora (2) di s-nică dapoia, cîdzu tu rău ş-nu hîrîsi ţiva.

Ei, tora noi gini h’imu, mini mi surai, luai mul’ari di hoarî. Feţiu patru fiĉori, trei feati şi unu fiĉoru, spuδîxii tuţi, gini h’imu e: tora arîmînem Tricolu nu h’im naparti di hoarî, h’im gini. Am γituńauî (3) bunî, am unî şi ia, cu multî fumeal’I aua, ari trei fiĉori, easti multu bunî şi u amu cusurinî, u amu […]

Ari ş-bunu bîrbat, rîmănu easti, ala mă-sa eara greacî ş-nu ştii rîmîneşti elu, ala omus triţemu multu gini. H’imu kiniγadzi (4) doil’i. Ş-nidzemu kiniγi, agudimu l’epuri, vinimu, triţemu multu gini, γlindisimu (5) h’imu multu buni, nu avem vărî provl’imî (6) sinametaxi mas (7) doil’i lipon (8), aţeali amu a-vî dzăcu, nu potu s-vi dzăcu alt ţiva dipu. Aidi sînîtati, s-h’iţi hini, ş-noi cama gini.

 

(1)  δeca hrońa ‘’zece ani’’ < gr. δeχα χρόνα

(2)  catastasi s.f. ‘’situaţie’’< gr. Κατάσταση

(3)  saranda ińa ‘’patruzeci şi nouă’’ < gr. σαραντα εννέα

(4)  andartu s. m. ’’haiduc; partizan’’ < gr. Αντάρτυς

(5)  tora adv. ‘’acum’’ < gr. Τόρα

(6)  mahi ‘’luptă’’ < gr. Μάχί

(7)  tancs s.n. ‘’tanc’’ < gr. Τάνκς

(8)  metopo s.n. sg. ‘’front’’ < gr. Μέτωπο

(9)  ipico s.n. sg. ‘’cavalerie’’ < gr. Ιππικό

(10)               Γazilu: numele unui ofiţer

(1)  pal’u adj. ‘’vechi’’ < gr. Παλιό

(2)  pińinda num. ord. ‘’cincizeci’’ < gr. Πενήντα

(3)  ipiriţirî vb. IV pf. s. pers. III pl.; ipiriţescu ‘’a sluji’’ < gr. Υπήρετί

(4)  icuşi hrońa num. ‘’douăzeci de ani’’ < gr. εικοσι χρόνια

(5)  peδomazuma s.n. ‘’răpirea copiilor mici pentru armată’’ < gr. Παιδομαζωμα

(6)  fîţea γlendi vb. III, imp. pers. III pl. ‘’a se distra’’ < gr. Χλέντι

(7)  bańi s. f. ‘’baie’’ < gr. Μπανιο

(8)  axiumatico s.m. ‘’ofiţer’’ < gr. αζιωματικίς

(9)  spuδîxea vb. IV, imperf., pers. III, sg.; spuδîxescu ‘’ a studia’’ < gr. σπωβάζω

(10)               γaloni s.n. ‘’galon’’ < gr. γαλόνι

(11)               luhia s. m. (gr.) ‘’sergent’’ < gr. λοχίας

(12)               anθipuluhaγo ‘’sublocotenent’’ < gr. ανθυπολοχαγός

(13)               ala conj. ‘’dar’’ < gr. Αλλά

 

(1)  omus adv. ‘’de fapt’’ < gr. ομως

(2)  caka ora (gr.) ‘’ceasul rău’’ < gr. κακιά ωρα

(3)  γituńauî s. f. ‘’vecinătate’’ < gr. γειτονιά

(4)  kiniγo s. m. ‘’vînător’’ < gr. κυνηγός

(5)  γlindisimu vb. IV, ind. Prez., pers. I pl.; γlindisescu ‘’a se distra’’ < gr. γλεντύ

(6)  provl’imî s.f. ‘’problemă’’ < gr. πρόβλήα

(7)  sinametaxi mas (gr.) ‘’între noi’’ < gr. συναμεταξη μας

(8)  lipon conj. ‘’aşadar, deci’’ < gr. λοιπόν

 

Notă: Sublinierile din text, parantezele drepte şi notele de subsol aparţin editorilor. Pentru litera ’’d cu sedilă’’, pe care nu am găsit-o în fontul Arial, am folosit grupul de consoane ’’dz’’: dzăsi.

 

Versiunea românească îmi aparţine:

’’Eu, fata tatei, am trecut prin multe furtuni în viaţă. Eu eram mic atunci, eram băiat, eram de vreo zece ani şi eram patru fraţi. Şi atunci cu situaţia din saranda ina, în patruzeci şi nouă, veniră partizanii. Partizanii n eluară. Îl luară pe frate-miu mai mare Harili, unchiul tău, mătuşa Ritula, Lambri care este în străinătate, în Rusia, acum. Şi în acea seară au avut loc lupte, eram […] jos, acolo spre Pălămă, şi veniră tancurile din Kardiţa, veniră tancuri din Kardiţa şi-au început acolo frontal partizanii şi […] cavaleristul Gazilu şi când trecu Gazilu, i-au strâns toţi băieţii mai mici, mai mari, pe toţi cei care i-au găsit în drum. Nu lăsară pe nimeni; veniră înăuntru, noi eram afară […] Şi mama mea mă pusese să dorm că eram mic şi veni o partizană,mă dezveli şi-mi zise: - Scoală-te. Zise mama: - Îmi luaşi trei, îl iei şi pe Tache? eu ce să fac? nu-mi lăsaşi niciun băiat, îi luaşi pe toţi. Pleacă de aici bătrâno partizană, îmi luaşi pe Ritula, îl luaşi pe Harili, îl luaşi şi pe Lambri, zise. Plecă partizana apoi şi […] noi apoi rămasem cu mama. Eu eram mic, […] Şi în ’50 apoi ne întoarserăm în sat. Alţii se duseră acolo, alţii se angajară, alţii plecară, unul Lambri rămase acolo în Rusia. Acela mergea la gimnaziu acolo, se făcuse de vreo douzeci de ani să fi fost, când ne veni ştire despre aventura lui, mergea la gimnaziu acolo pentru că-l răpiseră de mic să-l ia în armată. Şi apoi acela merse la distracţia ce o aveau ei acolo în Rusia şi aveau o sărbătoare grea ei acolo atunci, stătură, se făcu sărbătoarea, şi apoi merseră să mănânce […] şi merseră să facă baie băieţii toţi, el era […] erau destinaţi pentru asta, cum îi zic în armată, ofiţer, învăţa. Şi din armată apoi el primise şi galoane, era sergent, învăţa pentru sublocotenent, cum spunem noi în aromână, dar el, de fapt, în ceasul rău, se înecă apoi, căzu în râu şi nu se bucură de viaţă.

Ei, acum noi suntem bine, eu mă însurai, luai nevastă din sat. Făcui patru copii, trei fete şi un băiat, învaţă toţi, suntem bine; acum rămânem în Tricala, nu suntem departe de sat, suntem bine. Am vecini buni, am una şi ea, cu familie mare aici, are trei copii, este foarte bună şi îmi este verişoară […]

Are un soţ bun, este aromân , dar mă-sa era grecoaică şi nu ştie aromâna, însă, ne avem foarte bine. Suntem vânători amândoi. Şi mergem la vânătoare, vânăm iepuri, ne avem foarte bine, ne distrăm, ne avem foarte bine, nu avem problem între noi doi,aşadar, astea vi le-am zis, nu am altceva să vă zic. Haide sănătate, să fiţi bine şi noi şi mai bine.’’


Notă.: Evenimentele relatate de tatăl autoarei aveau loc în timpul războiului civil din Grecia din 1944-1949, în care s-au înfruntat forţele guvernamentale prooccidentale şi partizanii comunişti prosovietici. Unul din fraţii subiectului, copil fiind, a fost răpit de partizanii comunişti, care l-au trimis în URSS pentru instrucţie şi îndoctrinare.


SURSA

Maria Kokka, Liliana Ionescu Ruxăndoiu (editori), Texte aromâne din comuna Nea-Zoi, jud. Tricala (Grecia), Universitatea Bucureşti, Facultatea de Litere, Bucureşti, 1992, pp. 13-15.


Texte aromâne 2: ROSSIU AΓURIŢA

Marţi, 20 Decembrie 2011 21:16

În 1986-1987 Maria Kokka, aromâncă originară din comuna Nea-Zoi (Grecia), a efectuat o anchetă de teren în localitatea natală, în cadrul pregătirii lucrării de diplomă susţinută la Facultatea de Litere a Universităţii Bucureşti.


Unul dintre subiecţi a fost ROSSIU AΓURIŢA de 84 de ani, neştiutoare de carte şi vorbitoare de aromână şi greacă, care a relatat o zi petrecută acasă:


Mi scolŭ tahina, aprindŭ soba, I’aŭ leami, aprindŭ soba. Dapoia mi lau tu faţî. Dapoia I’au tiγanea (3), bagŭ laptili s-h’arbî.Ngrestŭ fiĉori s-neagî la scŭlo. Ŭ disteptŭ, ŭ disteptŭ cî nŭ sî scoalî elŭ, doarmi. Ngrea, ngrea, ngrea. Mi ta δia (4) s-l-ŭ scolŭ. Sî scoalî. Pînî sî-ndreagî, pînî sî-ngîldzescî heamî, pînî s-măcî, pînî aşe, fŭgŭ el’i. Voi s-iaŭ phiatili. Dapoia va s-facŭ gela. γinŭ el’i tŭ prăndzŭ. γinŭ napoia di la scŭlio vrea s-măcî pali. U bagŭ misalia, măcŭ păni. Scolŭ misalia di-mpadi. Adunŭ pheatili (5), pănea, u bagŭ aco. Arestŭ şiremili, arestŭ-mpadi. Laŭ, laŭ pheatili dapoia. Dapoia staŭ cŭ el’i. El’i δγivisestŭ (6), mini pultescŭ. Pînî seara. Γini seara, ntŭnearicî. Vrei leami s-aprindi soba pali (7). S-apleacî soba. Aprindŭ soba pali, sta el’i aŭa δγivisestŭ, zbŭrăscŭ pînî seara. Seara dapoia stau la sobî, fugŭ el’i: altŭ frondistirŭ (8), altŭ nafoarî, staŭ singŭrî aŭa mpultescŭ, staŭ la sobî, singŭrî dipŭ tŭtî dzŭa. Ea aţa facŭ. Dapoia căndŭ γinŭ fiĉorl’i, nî bîgămŭ ş-dŭrńimŭ.

 

 

(3) tiγanea s.f. ‘’tigaie’’ < gr. Τήγανε

(4) Mi ta δia ‘’cu forţa’’ < gr. με τα βιας

(5) pheat s.n. ‘’farfurie’’ < gr. πιάτε

(6) δγivisestŭ v. IV ‘’a citi’’ < gr. Διαβάγω

(7) pali adv. ‘’iar’’ < gr. Πάλι

(8) frondistirŭ s.m. ‘’ore de meditaţii la şcoală particulară’’ < gr. Φροντιετήριον

 

Notă.: Sublinierile din texte şi notele aparţin editorilor. Pentru că în fontul Arial nu am găsit ‘’d cu sedilă’’ am folosit grupul de consoane ‘’dz’’: sî-ngîldzescî.

 

Versiunea românească îmi aparţine:

‘’Mă scol dimineaţa, aprind soba, iau lemne, aprind soba. Apoi mă spăl pe faţă. Apoi iau tigaia, pun laptele să fiarbă. Îi zic băiatului să meargă la şcoală. Îl trezesc, îl trezesc că nu se scoală, doarme. Îi zic, îi zic, îi zic. Trag de el să-l scol. Se scoală. Până se îmbracă, până se încălzeşte puţin, până mănâncă, până aşa, pleacă ei. Vreau să spăl farfuriile. Apoi să fac tocana. Vin ei la prânz. Vine înapoi de la şcoală, vrea să mănânce iar. Pun masa, mănânc pâine. Iau masa. Strâng farfuriile, pâinea, o pun acolo. Mătur fărâmele, mătur pe jos. Spăl, spăl farfuriile apoi. Apoi stau cu ei. Ei citesc, eu împletesc. Până seara. Vine seara, se întunecă. Trebui lemne să aprind soba iar. S-apleacă soba. Aprind soba iar, stau ei aici şi citesc, discută până seara. Seara apoi stau la sobă, pleacă ei: unul la meditaţie, altul afară, stau singură şi împletesc, stau la sobă, singură de tot toată ziua. Ia, asta fac. Apoi când vin copiii, ne culcăm şi dormim.’’

 

 

SURSA

Maria Kokka, Liliana Ionescu Ruxăndoiu, Texte aromâne din comuna Néa-Zoi, jud. Tricala (Grecia), Universitatea Bucureşti, Facultatea de Litere, Bucureşti, 1992, pp. 12-13

Texte aromâne 1: ROSSIU AΓURIŢA

Luni, 19 Decembrie 2011 19:21

În 1986 – 1987, Maria Kokka, originară din satul aromân Nea – Zoi (Grecia), a efectuat o anchetă de teren în localitatea natală pentru lucrarea de diplomă de la Facultatea de Litere a Universităţii Bucureşti.


Unul dintre subiecţi a fost ROSSIU AΓURIŢA de 84 de ani, neştiutoare de carte şi vorbitoare de aromână şi greacă, care a povestit următorul basm:


Tu palo kiro (1). Eara unŭ ţi avea trei feati. Dzăsi vasiľé (2): - Mini voi s-ńi aduţĭ, dzăsi. Nu-ai fiĉiori s-pitreţĭ fandarĭ (3), dzăsi, s-ńi aduţĭ trei feati greali, dzăsi: - D-iu s-aflu trei feati greali mini? Dzăsi. – Nu ştiu. Elŭ plăndzea. Neasi marea, ľ-dzăsi: - Ţi plăndzĭ, tati? Dzăsi. – Ţi s-facŭ? Dzăsi, vasiľélu, dzăsi, vrea trei feati greali, dzăsi. Neasi δeftera (4): - Ţi plăndzĭ, tati? Dzăsi. – Dzăsi vasiľé, dzăsi, vrea trei feati greali, dzăsi. Neasi trita (5). [dzăsi]: - Ţi plăndzĭ tati? - Dzăsi vasiľélu cî vrea trei feati greali. Ţi ti miliseaşti (6) tini, dzăsi. Mini va li aflŭ, dzăsi íịa.

Dzăsi ali mari: - Bagî unu cîpitińŭ dininti aua, dzăsi, sum fustani.

Dzăsi ali δefteri: Bagî ş-tini unu cîpitińŭ, dzăsi, va s-bagu ş-mini, dzăsi. Tora (7) va nidzemu la vasiľélu, dzăsi, va s-ţî dzăcî aţăia, dziţea ali mari: Ţi măţĭ tini tora ţi eşti greauî? Ţi vrei? dzăsi: - Mini voi patru dzăţĭ di soi di salăţĭ, dzăsi. Ľ-adusirî. Ali ńicî i dzăsi: - Tini ma sî dzăcî, dzăsi, va s-dzăţĭ, dzăsi: - Voi unu peaşti dit munti s-ibî sîratŭ. Dzăsi ali ńicî: - Tini ţi măţĭ? Dzăţi vasiľélu: - Mini voi unŭ peaşti dit munti s-ibî sîratŭ. Mini ştiu ţi va s-dzăcŭ, dzăsi. Íịa i-dzăsi. – Tini? Dzăsi: - Mini voi unî perδicî (1), dzăsi, si s-frigî pi sulî di ţearî şi s-căntî, dzăsi. Easti δinato (2), dzăsi, tas s-frigî perδica pi sulî di ţearî şi s-căntî? Dzăsi vasiľélu. – Em tini, easti δinato s-aducî tati trei feati greali, dzăsi, d-iu s-li aflî, dzăsi.

-Bravo! Dzăsi. Mini va ti ľau muľeri, dzăsi.

 

(1)    Tu palo kiro ’’odinioară’’ (literal: ’’în vechea vreme’’) <gr. Τον παλίο κίρό

(2)    vasiľé    s.m. ‘’rege’’ <gr. βασίλίας

(3)    fandaru s.m. ‘’soldat’’ <gr. Φανταρος

(4)    δeftera num. ord. ‘’a doua’’ <gr. Δέντέρι

(5)    trita num. ord. ‘’a treia’’ <gr. τρίτη

(6)    (ti) miliseaşti vb. unipers. ’’te interesează’’ <gr. Τέ μέλλέ

(7)    tora  adv. ‘’acum’’ <gr. Τωρα

(1) perδicî s.f. ‘’potîrniche’’ <gr. Πέρδίκα

(2) δinato adv. ‘’posibil’’ <gr. Δννατον

 

Notă.: Sublinierile şi notele de subsol aparţin editorilor şi se repetă pentru că erau pe pagini diferite. Pentru a simplifica aspectul transcrierii am păstrat din regulile de transcriere fonetică ale lucrării doar pe acelea care implică diferenţieri: grecescul (δ), (ĉ) de la fiĉori, (ľ) de la vasiľé şi de la ľ-dzăsi, (é) de la vasiľé, (ń) de la s-ńi. În locul lui (d cu sedilă) pe care nu l-am găsit în fontul Arial, am folosit grupul de consoane (dz): dzăsi.

 

Versiunea românească îmi aparţine:

‘’Era în vremurile de demult. Era un om care avea trei fete. Zise basileul: - Eu vreau să-mi aduci, zise. Nu ai feciori să-i trimiţi în armată, zise, să-mi aduci trei fete gravid, zise. – Unde să găsesc eu trei fete gravid? Zise. – Nu ştiu. El plângea. Veni fata cea mare şi-i zise: - De ce plângi, tată? Zise. – Ce să fac? Zise, basileul vrea trei fete gravide, zise. Veni fata mijlocie: - De ce plângi, tată? Zise. – Zise basileul, zise, că vrea trei fete gravid, zise. Veni fata cea mică: - De ce plângi, tată? Zise. – Zise basileul că vrea trei fete gravide Ce te priveşte pe tine, zise. Le voi găsi eu, zise ea.

Îi zise celei mari: - Pune-ţi o pernă dinainte, zise, sub rochie.

Îi zise celei mijlocii: - Pune-ţi şi tu o pernă, zise, îmi voi pune şi eu, zise. Acum vom merge la basileu, zise. Vom merge la basileu, zise, îţi va zice ţie, îi zicea celei mari: - Ce mănânci tu acum că eşti gravid? Ce vrei? zise: - Eu vreu patruzeci de soiuri de salate, zise. Îi aduseră. Celei mijlocii îi zise: - Tu, dacă îţi va zice, zise, vei zice, zise: - Vreau un peşte de la munte să fie sărat. Zise celei mici: - Tu ce mănânci? zise basileul: - Eu vreau un peşte de la munte să fie sărat. Eu ştiu ce voi zice, zise. Ea îi zise. – Tu? zise: - Eu vreau o potârniche, zise, friptă pe frigare din lumânare şi să cânte, zise. – Este posibil, zise, să se frigă potârnichea pe frigare din lumânare şi să cânte? zise basileul. – Dar pentru tine este posibil să aducă tata trei fete gravid, zise, unde să le găsească, zise.

-Bravo! zise. Te voi lua de nevastă, zise.’’

 

 SURSA:

Maria Kokka, Liliana Ionescu Ruxăndoiu (editori), Texte aromâne din comuna Nea-Zoi, jud. Tricala (Grecia), Universitatea Bucureşti, Facultatea de Litere, Bucureşti, 1992, pp. 11-12.

 

 

 

În anul 1992 Tipografia Universităţii Bucureşti publica lucrarea Texte aromâne din comuna Nea-Zoi , jud. Tricala (Grecia).


Lucrarea fusese discutată în cadrul Catedrei de limba română a Facultăţii de litere şi este destinată studenţilor din anii II – III din facultăţile cu profil filologic.


Cele 54 de pagini ale lucrării includ:

  • Notă asupra volumului
  • Precizări preliminare:

1.Date asupra comunei şi a locuitorilor ei

2. Date asupra subiecţilor şi a anchetei

3. Date asupra graiului din Nea-Zoi

  • Transcrierea fonetică
  • Texte

Conform Notei redactate în decembrie 1989 de conf. dr. Liliana Ionescu Ruxăndoiu, textele au fost culese de absolventa Maria Kokka în comuna sa natală. Ele au fost anexate lucrării de diplomă cu tema Observaţii asupra schimbărilor la nivelul vocabularului în graiul aromânesc din comuna Nea-Zoi (jud. Tricala, Grecia), susţinută în ianuarie 1988 sub îndrumarea L. I. R.. Textele au fost înregistrate pe casete în august 1986 – septembrie 1987 şi au fost transcrise fonetic conform sistemului utilizat în lucrările de dialectologie sud-dunăreană, în prelucrarea materialului studenta beneficiind de suportul conf. dr. Matilda Caragiu Marioţeanu. Importanţa textelor era dată de faptul că reflectau aspectul contemporan al aromânei vorbite într-o zonă care nu se afla sub influenţa românei şi că aduceau la zi materialul didactic dialectologic care folosea încă antologiile lui Pericle Papahagi din 1900 şi 1905. Textele au fost ordonate în funcţie de informatori şi li s-au ataşat glose pentru împrumuturile din neogreacă.


Datele asupra subiecţilor şi anchetei arată că textele au fost obţinute de la 16 subiecţi. Subiecţii I – XIII aparţineau la trei familii: KOKKAS (rude din partea tatălui autoarei), ROSSIOS (rude din partea mamei autoarei) şi KOLIŢAS, în timp ce subiecţii XIV –XVI aparţineau familiilor BABANI, GIANIS şi PAILA. Subiecţii erau reprezentativi pentru 3 generaţii: părinţi, copii şi nepoţi. Textele conţin relatări pe trei teme: o zi petrecută acasă, o zi petrecută în oraş (lucru, şcoală) şi întâmplări, bătrânilor cerându-li-se şi povestirea unui basm.


Datele asupra graiului din Nea Zoi arată că graiul textelor are un caracter mixt: atât fărşerot originar, cât şi pindean şi grămostean. Vocabularul folosit indică faptul că (î), absent din graiul fărşerot, apare ca rezultat al închiderii unui (ă) neaccentuat (fîţemu), dar în poziţie nazală este prezent (căni). Ca şi în graiul fărşerot, (u) final este asilabic. Spre deosebire de graiul fărşerot, apare închiderea vocalelor neaccentuate de apertură medie prin trecerea lui (e) la (i) în (triţea) şi (o) la (u) în (upurii ’’opării’’). În consonantism se observă prezenţa fricativelor împrumutate din greacă (θ, δ, γ), explicabilă prin bilingvism şi reducerea unor grupuri consonantice la o consoană simplă (leami ‘’lemne’’). Există de asemenea un aspect comun al graiului fărşerot cu meglenoromâna: palatalizarea labialei (f) cu dispariţia acestei consoane (s-ibî), faţă de (s-h’ibî) în celelalte graiuri aromâne. Litera (u) apare ca marcă a formei articulate la singularul masculinelor şi neutrelor nu numai la cazurile nominative şi acuzativ, ci şi la genitive şi dativ (Al lupu i dzîţea lali Cola – ‘’Lupului îi zicea unchiul Cola’’), aspect regăsit în Liturghierul aromânesc din secolul XVIII. Puternica influenţă neogreacă în lexic este explicată prin ‘’contextul geografico-politic’’ în care este folosit graiul.

 

Transcrierea fonetică:

á, é, ó, í, ú (vocale accentuate)

- ĭ, - ŭ (vocale finale asilabice)

Ќ, ģ (occlusive paletale)

ľ, ń (sonantele lichidă şi nazală înmuiate)

h’ (fricative paletală rezultată din paletalizarea lui f)

θ, δ, γ (fricativele împrumutate din limba greacă)

ç (africata dental sonoră)

ĉ, ĝ (africatele prepalatale)

 

 

Cele 36 de texte revin subiecţilor astfel: I / 1 -2, II / 3, III / 4-5, IV / 6-9, V / 10, VI / 11, VII / 12, VIII / 13-15, IX / 16-17, X / 18-21, XI / 22-24, XII / 25-27, XIII / 28-30, XIV / 31-34, XV / 35, XVI / 36.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Zica Olimpia (02.07.1975 Constanţa, România - )

Sâmbătă, 17 Decembrie 2011 13:42

O. Z. s-a născut la Constanţa, la 2 iulie 1975.Olimpia Zica


La sugestia cântăreţului român de muzică uşoară Aurelian Temişan studiază muzica la Bucureşti cu personalităţi musicale ca Mihaela Runceanu, Adrian Daminescu, Zsolt Kerestely, Ionel Tudor.


A obţinut un trofeu la Festivalul de la Skopje, capitala Republicii Macedonia.


După 1999 ia o pauză artistică.


În 2004 a lansat un disc de muzică populară aromână, care include 10 melodii şi este întitulat Marică, feată muşată. În 2009 în urma intervenţiei blogger –ului Izabelei Papazicu, site-ul britanic Passion Music schimbă încadrarea acestui disc de la ‘’Gipsy Roma’’ la ‘’Romanian’’ şi de la ‘’gipsy songs’’ la ‘’aromanian songs’’.


Este căsătorită din 2007 cu Florin.


După ce a pierdut două sarcini, la 4 iulie 2011 l-a născut pe Ianis, prin intervenţie chirurgicală.

 


SURSE

Olimpia Zica, Marica, feată armână, ‘’FanMusic’’, http://www.fanmusic.ro/Olimpia-Zica-Marica-feata-armana-p-17431-p.html

‘’AcasăTv’’, 12 februarie 2008, http://www2.acasatv.ro/special_shows/povestiri_de_noapte/episoade/povestiri-de-noapte-12-februarie-2008~227.html

Izabela Papazicu, “Marica, feată armână” – Romanian gypsy music !!,, ‘’Zboară niangrîpsiti’’, 14.11.2009, https://daimadeadun.wordpress.com/2009/11/14/marica-feata-armana-romanian-gypsy-music/

Olimpia Zica vorbeste despre dramele vietii ei, ‘’Antena 1’’, http://accesdirect.a1.ro/special/Olimpia-Zica-vorbeste-despre-dramele-vietii-ei_2242.html

Olimpia Zica a început anul cu o schimbare de look!, ‘’Napoca News’’, Cluj Napoca, http://www.napocanews.ro/2010/01/olimpia-zica-a-inceput-anul-cu-o-schimbare-de-look.html

Olimpia Zica a aflat ca peste cateva luni va deveni mamica unui baietel – VIDEO, ‘’AcasăTv’’, 15 martie 2011, http://www.acasatv.ro/emisiuni/olimpia-zica-a-aflat-ca-peste-cateva-luni-va-deveni-mamica-unui-baietel-video.html

 Olimpia Zica a devenit mamă, ‘’Libertatea’’, Bucureşti, 4 iulie 2011, http://www.libertatea.ro/detalii/articol/olimpia-zica-mama-baiat-343744.html

Olimpia Zica e asa fericita ca e mamica, incat spune ca daca ar insela-o sotul nu i-ar pasa – VIDEO, ‘’AcasăTv’’, 24 octombrie 2011, http://www.acasatv.ro/emisiuni/ianis-florian-baietelul-olimpiei-zica-a-avut-parte-de-o-petrecerea-de-crestinare-pe-cinste-video.html

 

Disc muzical Electrecord cu Olimpia Zica

Vineri, 16 Decembrie 2011 11:28

După 1989 Casa de Discuri Electrecord Bucureşti a lansat pe piaţă un disc cu muzică populară aromână interpretată Olimpia Zicade Olimpia Zica, inclus pe saitul casei.


Pe discul întitulat Marică, feată armână (Marica, fată aromână) sunt înregistrate următoarele zece melodii:


1. S-vatămă frati cu frati (Se omoară frate pe frate) [’’BestMusic’’]

2. Când himu dolji tu-un locu (Când suntem amândoi împreună) [’’BestMusic’’]

3. Steaua mea (Steaua mea) [’’BestMusic’’]

4. Cît ti voi la hoară armânească (Cât te iubesc, tu sat aromân) [’’BestMusic’’]

5. Marică, feată armână (Marică, fată aromână) [’’BestMusic’’]

6. Nj-i doru di tini, vruta mea (Mi-e dor de tine, draga mea) [’’BestMusic’’]

7. Gura ta, more lea feată (Gura ta, măi tu fată) [’’BestMusic’’]

8. Adză nji-escu, mîni va-nj moru (Azi sunt, mîine voi muri) [’’BestMusic’’]

9. Stau nă dzăuă tu livadi (Stau într-o zi în livadă) [’’BestMusic’’]

10. Sti-iara nă noapti cu lună (Era o noapte cu lună) [’’BestMusic’’]


Versiunile româneşti ale titlurilor îmi aparţin.


În paranteze drepte am trecut linkurile către fişierele audio corespunzătoare de pe saitul de muzică ’’BestMusic’’.


Codul discului este EDC 652.

Disc muzical Electrecord cu Nelu Ianca

Joi, 15 Decembrie 2011 20:42

În anii ’70 – ’80, Casa de Discuri Electrecord Bucureşti a lansat pe piaţă câteva discuri cu poezie şi muzică populară aromână.


Pe saitul www.okazii.ro am găsit coperţile scanate ale unui disc muzical cu Nelu Ianca.Nelu_Ianca_1


Pe discul vinil sunt înregistrate stereo următoarele 11 melodii interpretate de N.I., ale căror titluri sunt menţionate pe coperta 2:

1. Pi la poarta ta tricui (Pe la poartă am trecut)

2. Inu feată tu livadi (Vino, mîndro, în livadă)

3. Oh mamă, oh tată (Of mamă, of tată)

4. Noi auşi di tora (Noi bătrînii) [You Tube]

5. Noi doili nî vremu (Amîndoi noi ne iubim)

6. Îni viţui nă feată, moi (Am văzut o fată, măi)

7. Giocul iasti armînesc (Jocul este aromîn)

8. Tora, tora, picurare (Acum , acum, păstorule)

9. Azîi nuntă mari-n hoară (Azi e nuntă mare-n sat) [''Giony'']

10. Mama totîna îni dţea (Mama tot aşa-mi zicea)

11. Voi ficiori, ficiori (Voi băieţi)


Versiunile româneşti ale tiltlurilor melodiilor aparţin Electrecord.


În paranteze drepte am trecut linkuri către fişiere audio-video corespunzătoare de pe Internet.


Tot pe coperta 2 sunt menţionaţi redactorul muzical, maestrul de sunet, fotograful şi graficianul.

 

Codul discului este ST-EPE 03155.

În anii ’70 – ’80 Casa de Discuri Electrecord Bucureşti a lansat pe piaţă câteva discuri cu poezie şi muzică popular aromână.


Prin amabilitatea doamnei Mioara Panaite am primit coperta scanată a unui disc cu poezii ale Matildei Caragiu Marioţeanu (20.07.1927 Hrupişti, Grecia – 11.03. 2009 Bucureşti, România), întitulat Di nuntru şi- di nafoară.


Pe disc au fost înregistrate 20 poezii recitate de autoare în studioul Tomis în iunie 1990.

 

Pe faţa 1 sunt incluse o prefaţă şi următoarele 10 poezii, ale căror titluri româneşti în paranteze drepte îmi aparţin :

1.CU INIMA DIŞCL’ISÎ (în loc de prefaţă) [Cu inima deschisă]

2. Cîpăchi di ocl’i (‘’Pleoape’’)

3.Venus [Venus]

4.Cruţi maltezi [Cruce malteză]

5.Adamlu şi Eva [Adam şi Eva]

6.Oara a-nsirăril’ei [Ceasul înserării]

7. Mini şi oamin’ili [Eu şi oamenii]: Doru din banî [Dorul din viaţă ]– Frică [Frică] – Praguri [Praguri] – Mardini [Margini] – Giocu şuţîtu [Joc învârtit] – Zvici (Bice)

8.Unu Omu. Ti George Zima [Un Om. Pentru George Zima]

9. Căprili din Santorin. Ti Cola Ceara [Caprele din Santorin. Pentru Cola Ceara]

10. Datlu. Ti hil’i-mea mea, Brînduşa [Datina. Pentru fiica mea, Brânduşa]

11.Dhyeatî ti hil’i-mea [Testament pentru fata mea]

 

Pe faţa 2 sunt înregistrate alte 10 poezii, ale căror titluri româneşti în paranteze drepte îmi aparţin:

12. Cheatra treaţi, apili armânu [Piatra trece, apele rămîn]

13. Şi-ncurunî zboariîli (‘’Se cunună cuvintele’’)

14. Luna şi meslu (Luna-astru şi Luna-calendaristică)

15 Patru γisi cu ocl’icl’işi: γisu du primîveara – γisu din veara – γisu di toamna – γisu di

Iarna [Patru vise cu ochii închişi: Visul de primăvară - Visul de vară – Visul de toamnă – Visul de iarnă]

16 Trei blîsteami [Trei blesteme] (ti şicai – ‘’în glumă’’) Blîsteamî din mumă ţi creapî fumeal’ea [Blesteme de mamă supărată de familie] Blîsteami di-n veastî ţi-l’I fudzi bîrba-su tu Americhii [Blesteme de soţie căreia i-a plecat bărbatul în America] Blîsteami di dadî ţi-l’i fudzi ficiorlu s-si facî yeatru [Blesteme de mamă căreia i-a plecat feciorul să se facă doctor]

17 Apa γii [Apa vie]

18 Orchestra a munţîloru. Ti tata [Orchestra munţilor. Pentru tata]

19 Cupaciulu (‘’Stejarul’’). Ti Toma Caragiu[Pentru Toma Caragiu]

20 Iu-I guşa mea de lelicu (Unde-I gîtul meu de cocor) Ti mama [Pentru mama]

21 Cînticu trî ghinta latinî [Cântecul pentru ginta latină] (Di Vasile Alecsandri)


Textele poeziilor pot fi găsite la linkul către acest volum din secţiunea Literatură a acestui site (literele A-C)

Disc poezii Electrecord

Marţi, 13 Decembrie 2011 11:00

În anii ’70 – ’80 Casa de Discuri Electrecord Bucureşti lansa pe piaţă câteva discuri cu poezie şi muzică popular aromână.

 

Prin amabilitatea doamnei Mioara Panaite de la Electrecord am intrat în posesia copertei scanate a unui disc cu poezii aromâne selectate de Vasile G. Barba.

 

Pe disc sunt înregistrate următoarele 27 poezii cu numele autorilor şi durata:

1. Dimîndarea părintească (Cerinţa părintească) (1’05’’) Constantin Belimace (1848 Milovişte, Macedonia / Turcia - 1932) (AUDIO)

2. Auşlu cîrvînar (Bătrânul cărăuş) (0’45’’) Constantin Belimace

3. Îni pitrec muşatlu dor (Îmi trimit frumosul dor) (1’50’’) George Ceară (18.10.1881 Xirolivad, Grecia – 01.04.1939 Cavarna / Caliacra, România)

4. Cucotlu (Cocoşul) (0’30’’) Constantin Belimace 

5. Nu s-acaţă armânlu (Nu este prins aromânul) (2’20’’) Nicolae Batzaria (20.11.1874 Cruşova,

Macedonia / Turcia – 28.01.1952 Bucureşti, România) (AUDIO)

6. Cu foartica (Cu foarfeca) (2’40’’) Nicolae Batzaria (AUDIO)

7. Fure, fure (Hoţule, hoţule) (1’30’’) Nicolae Batzaria (AUDIO)

8. Auşlu (Bătrânul) (2’00’’) Marcu Beza (29.06.1882 Vlaho-Clisura, Macedonia / Turcia – 30.05.1949 Bucureşti, România)

9. Nu ti arîdi feată ńică (Nu te lăsa păcălită fată mică) popular

10. Cânticlu ali vruti (0’40’’) popular

11. Nani, nani (1’25’’) popular

12. Vor să-s mărită moaşele (Vor să se mărite babele) (3’00’’) Nicolae Batzaria (AUDIO)

13. Grailu armânescu (Graiul aromân) (1’25’’) George Murnu (01.01.1868 Veria, Grecia – 17.11.1957 Bucureşti, România) (AUDIO)

14. Sirma (Sirma) (1’25’’) George Murnu

15. Toamna-n Pind (Toamna-n Pind) (1’15’’) Zicu A. Araia (01.08.1877 Samarina, Grecia – 1945)

(AUDIO)

16. Lasă-ţ furca (Lasă-ţi furca) (0’40’’) popular

17. Feată cu nelu (Fată cu inel) (1’00’’) popular

18. Cîntic di Beala (Cântec din Beala) (0’35’’) popular

19. Dă-ńi-mi dado (Mărită-mă, mamă) (0’45’’) popular

20. Grămăticuva (Grămăticuva) (1’00’’) popular

21. Întribari picurărească (Întrebare păstorească) (0’45’’) popular

22. Cânticlu al Nauni (Cântecul lui Nauni) (1’30’’) popular

23. Lilicea vrearil’ei (Floarea dragostei) (1’00’’) Nuşi Tulliu (23.04.1872 Avdela, Grecia – 08.04.1941 Bucureşti, România) (AUDIO)

24. Ună feată muşeată (O fată frumoasă) (0’45’’) popular

25. Loară valea (Au pornit la vale) (0’50’’) Marcu Beza (AUDIO)

26. Cîntic di jali (Cântec de jale) (1’25’’) Nuşi Tulliu

27. Tră armâname (Pentru aromâni) (1’00) George Murnu (AUDIO)

Titlurile româneşti, datele biografice şi linkurile la fişierele audio-video de pe Internet ale poeziilor îmi aparţin.

 

Poeziile sunt recitate în ordine de: Toma Caragiu (21.08.1925 Hrupişti, Grecia – 04.03.1977 Bucureşti, România) (1-7), Matilda Caragiu-Marioţeanu (20.07.1927 Hrupişti, Grecia – 11.03.2009 Bucureşti, România) (8-12), Ion Caramitru (09.03.1942 Bucureşti, România - ) (13-15), Chiraţa Iorgoveanu Dumitru (22.09.1948 N. Bălcescu / Tulcea, România - ) (16-19), Atanasie Nasta (02.12. 1912 Grămăticuva, Grecia – 1996 România) (20-22), Decebal Celea (23-24), Vasile G. Barba ( - 20.10.2007 Freiburg, Germania) (25-27).

Datele biografice ale recitatorilor îmi aparţin.

În anii ’70 – ’80, Casa de Discuri Electrecord Bucureşti a lansat pe piaţă câteva discuri cu poezie şi muzică populară aromână.


Prin amabilitatea domanei Mioara Panaite de la Electrecord am intrat în posesia coperţii scanate a discului muzical cu grupul vocal ’’Fărşeroţii’’ condus de Zaharia (Zahu) Pană (20.08.1921 Beala de Sus / Iugoslavia – 01.03.2001 New York / SUA).


Pe disc sunt înregistrate 10 melodii culese de Z. P., versiunile româneşti ale titlurilor aparţinând Electrecord:

1. Oca Fate şi Olimpia DimaBună-ţi oara picurare! (Bună ziua, păcurare) (3’30’’) (YOU TUBE)

2. Vasile Zechiu şi Hristu Vanghele La feată muşată (Măi fată frumoasă) (2’08’’) (YOU TUBE)

3. Aristide Puiu şi Leolea VangheleTunca (Tunca) (1’52’’) (YOU TUBE)

4. Ghica şi Flora Vanghele Dzeana iu-ţi vineai (Dealul pe care veneai) (5’10’’) (YOU TUBE)

5. Vasile şi Hristu ZechiuŞcreta Pisuderi (Mîndra Pisuderi) (2’) (YOU TUBE)

6. Ghica şi Flora Vanghele - Nacă ţu deadi zureaţa (Ce nebunie te-a cuprins) (4’02’’) (YOU TUBE)

7. Haralambie şi Hristu ZechiuŢi nî stăm şi ni minduim (De ce stăm şi ne gândim) (2’46’’) (YOU TUBE)

8. Aristide Puiu şi Leolea Vanghele - Lină, moi Lină (Lina mea, Lină) (2’22’’) (YOU TUBE)

9. Ghica Vanghele şi Olimpia DimaIa băgă-ţi tulia (Îmbracă-ţi ia) (3’07’’) (YOU TUBE)

10. Aristide Puiu şi Leolea Vanghele - Goga (Goga) (3’05’’) (YOU TUBE)


Între paranteze Electrecord a trecut durat melodiilor, iar eu am adăugat fişiere video de pe Internet ale cântecelor.


Maestru de sunet a fost Vasile Sibana, iar redactor Ştefan Banea.

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135
Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135
Pagina 2 din 4

Login

Register

*
*
*
*
*

* Field is required