Anuarul aromân publicat în 1994 de fundaţia aromână Valahia din Bucureşti cuprindea şi o listă de societăţi, asociaţii, fundaţii şi publicaţii aromâne din România şi din lume. Am trecut în paranteză cu roşu modificări şi noutăţi găsite pe Internet.
În România erau în activitate următoarele entităţi:
Activ club – Asociaţie pentru organizarea de manifestări şi programe culturale; adresă: str. Pretorienilor nr. 4, sector 5, Bucureşti; telefon: 6475294, 6472064; preşedinte: George Nicolae. (Telefon: 021/4119402; Fax: 021/4102634; Scop: Integrarea Romaniei in ansamblul democratic international si promovarea imaginii Romaniei. Promovarea si integrarea activitatii tineretului in viata economica, sociala si culturala din tara si de peste hotare. Protectie ecologica.
Activitate: Expozitie itineranta in 16 orase din tara sub genericul @Pietele oreselor din Europa* (1994-1995). Programul pentru stimularea comunicarii in cadrul dialoului tripartit. (1995-1996). Monitorizarea presei in campania electorala (1996, 2000)http://www.bucuresteni.ro/servicii/organizatii/Asociatia_Activ_Club_Bucuresti_20045.html)
Ansamblul aromân - cântece, jocuri şi obiceiuri aromâne; Beidaud – Sarighioi de Deal, judeţul Tulcea; director: ing. Dumitru Caimacam. (vezi Bibliografie ştiinţe socio-umane pe blogul meu)
Biblioteca aromână; Biblioteca judeţeană Constanţa; coordonator: prof. Maria Pariza. (str. Mircea cel Batran nr. 104 A; Tel: 0241-616244 , 0241-616245;Fax: 0241-614482; e-mail: Această adresă de e-mail este protejată de spamboţi; aveţi nevoie de activarea JavaScript-ului pentru a o vizualiza (Universitatea Ovidius, Constanţa; Această adresă de e-mail este protejată de spamboţi; aveţi nevoie de activarea JavaScript-ului pentru a o vizualiza )
Deşteptarea -revistă lunară; adresa: Piaţa Presei Libere,nr.1, Corp C, etaj 3, camera 332, Bucureşti; telefon: 6185302; director: Hristu Cândroveanu. (telefon: 2223252; http://romlit.sfos.ro/www/html/destept.htm - http://www.dsclex.ro/presa/english/presa.htm)
Dimândarea – revistă trimestrială; adresă: Piaţa Presei Libere nr. 1, Corp C, etaj 3, camera 332, Bucureşti; telefon: 6185302: director: Nico Nicolla. (director: Justin Tambozi, http://romlit.sfos.ro/www/html/dimandar.htm - http://www.dsclex.ro/presa/english/presa.htm)
Fundaţia Andrei Şaguna; adresa: Constanţa; telefon: 662520 - Justin Tambozi; membru fondator: lector univ. ec. Justin Tambozi.(adresa: Bulevardul Alexandru Lapusneanu 13, Constanta, 900196; telefon: 0241-662520; fax: 0241-662520; Contactati reprezentantul Fundatia Andrei Saguna Constanta prin intermediul programului InfoCompanies Romania - http://www.infocompanies.com/Fundatia-Andrei-Saguna-Constanta-95666.htm)
Fundaţia Cartea Aromână; adresa: str. Ioan Borcea, nr. 38, cod 8700, Constanţa; telefon: 678000; preşedinte: Dumitru Garofil. (cod poştal 900567 - http://www.searchromania.net/fundatii-43/constanta/constanta/fundatia_cartea_aromana-51833) (
Fundaţia culturală aromână ’’Dimândarea părintească’’; adresa: str. Gura Ialomiţei, nr. 12, bl. H 33, ap. 36, sector 3, Bucureşti; telefon: 6302063; preşedinte: Hristu Cândroveanu.
Fundaţia Sfânta Maria; adresa: str. Biserica Amzei, nr.25, ap. 31,sector 1, Bucureşti; telefon: 6592969; preşedinte: avocat Chiraţa Meghea.
Fundaţia Valahia; adresa: str.Stolnicului, nr. 3, sector 3, Bucureşti; telefon: 6664550, 7814398; fax: 7814398; preşedinte: profesor Tana Mina.
Liforag – Asociaţie familială de editură aromână; bd. Mamaia, nr. 81, bl. LS4, ap. 15, cod 8700, Constanţa; telefon: 678000 – Dumitru Garofil. (cod poştal 900590 - http://www.detalii-firme.ro/liforag-asf-2419413) (, 1992 - http://87.248.191.120:8081/opac/bibliographic_view/321902;jsessionid=E086B642502352FD96EA1614A0CDA715)
Minduearea armânească – revistă de cultură şi divertisment cu apariţie trimestrială; adresă: bd. Mamaia, nr. 81, bl. LS4, ap. 15, cod 8700, Constanţa; telefon: 678000; fondator şi redactor şef: Dumitru Garofil.
’’Picurarlu de la Pind’’ – Asociaţie culturală; adresa: Constanţa; telefon: 611948, 638352; preşedinte: conferenţiar Stoica Lascu. (secretar: lect.univ. dr. Nestor Bardu - http://www.telegrafonline.ro/1301004000/articol/156508/dialog_intre_culturile_elena_si_romana_la_ceas_aniversar.html)
Redacţia aromână de la Radio România Internaţional; adresa: căsuţa poştală 111, Bucureşti; telefon: 6503055/296; fax: 3129262; redactor şef: Alexandru Grigore Dima.
Rivista di litiratură shi studii armâni; adresa: str. Ioan Borcea,nr.38, cod 8700, Constanţa; telefon: 678000; fondator: profesor Tiberius Cunia; redactor şef: Thiuhari Mihadaşlu.
Societatea de cultură macedo-română; adresa: Bucureşti; telefon: 6153841, 6386305; fax: 3121043; preşedinte onorific: jurist Atanasie Nasta; preşedinte: ing. Mihai Bileca. (preşedinte: Ion Caramitru - http://www.divers.ro/initiative_ro?wid=37619&func=viewSubmission&sid=2135) (Adresa:
Piata Valter Maracineanu 1-3, Intr. 5, Et. 5, Cam. 364, Sectorul 1 Bucuresti, Bucuresti-Ilfov 010155; telefon: 021.311.66.18; fax: 021.311.66.18; Email: Această adresă de e-mail este protejată de spamboţi; aveţi nevoie de activarea JavaScript-ului pentru a o vizualiza - http://urbo.ro/servicii-publice/societatea-cultura-macedo-romana-61830)
(Consiliul a tinirlor armanj; adresa: str. Traian nr. 40, Constanţa; preşedinte: Mariana Caciandoni; vicepreşedinte: Iulian Baţu;adresa web: www.ctarm.org; adresa email: mcaciandoni@hotmail.com; telefon: 613995; fax: 613995 -http://www.hoaraarmaneasca.info)
(Sutsata culturală armănească dit Bucuresti; adresa: str. Vasile Lascăr nr. 26-28, sector 2, Bucureşti; adresă web: http://www.aromanii.ro;preşedinte: Gheorghe Cheraţa, Vicepresedinte: Mariana Costea; telefon: 0 720 008 262, 0 744 301 763)
În lume activau următoarele entităţi aromâneşti:
Aromâneasca şuţată - di cultura şi art Sydney Incorporated; adresă: 36 Pacific Street, Caringbah, Sydney, N.S.W., 2229, Australia; telefon: 02/5255038; fax: 02/796 3029; preşedinte: Nicola Sterjov. (Preşedinte: Nicu Cheaici; telefon: +61 (2) 9525 5038 - https://cersipamantromanesc.wordpress.com/tag/vlasi/page/3)
Congress of macedonian-aromanian culture; adresa: The Sacred Heart University – Center for Ethnic Studies, 5151 Park Avenue, Fairfield, Connecticut 06432-1000, USA; telefon: 203/371-8743; 203/371-7760; fax: 203/267-5755, 203/777-8637; preşedinte: dr. Aureliu Ciufecu.
Fenix – revistă di cultură a aromânilor dit Makedonii; adresa: bd. Jane Sandanski, nr. 77/3-39, 91000 Skopje,Macedonia; director: Dina Cuvată.
Frăndza vlahă; adresa: P.O. Box 711433, Santee, California, USA; telefon: 92071/92072; fondator: Nicu Zdru.
Frăţia –revistă; adresa: Rruga e Barikada, P.2/11, Tirane, Albania. (Asociaţia ’’Armanl’i dit Albani’’; preşedinte: Vangel Shundi; vicepreşedinte: Koci Janku;secretar general: Robert Collaku; adresa web: http://www.fratia-al.com; adresa email: Această adresă de e-mail este protejată de spamboţi; aveţi nevoie de activarea JavaScript-ului pentru a o vizualiza ; telefon: +355 4 2234764, +355 4 2224213, 0682642662; 0692868794; 0692318627)
Fundaţia Gramostea; adresa: P.O. Box 105, Whippany, New Jersey, USA; preşedinte: Valentin G. Barba. (cod 07981;telefon: (973) 887-4641 - http://www.businesszz.com/business255_260764/11_Gramostea-Foundation-Inc-Po-Box-105-Whippany-NJ-07981)
Liga asociaţiilor aromâne de pretutindeni; adresa: Bitolia, Macedoni; preşedinte: Nico Popnicola. (Comuna Armaneasca « Fratslji Manaki »-Bituli; Prezidentu: Nico Pop Nikola; ul. Klument Ohridski bb
Bitola, Makedonija; Tel.:Fax +389-97-229-014 - https://cersipamantromanesc.wordpress.com/tag/vlasi/page/3/)
Liga Vlahilor dit Gârţie; adresa: Grecia.
Societatea Fărşărotul; adresa: 799 Silver Lane P.O. Box 753, Trumbull, CT, 06611, USA sau P.O. Box 1660, Bridgeport, CT, 06601, USA. (adresa web: http://www.farsarotul.org; preşedinte: Robert J. Nicola; adresa email: Această adresă de e-mail este protejată de spamboţi; aveţi nevoie de activarea JavaScript-ului pentru a o vizualiza )
Societatea Perivolea - adresa: 23-1133 Street, Astoria,New York, 11105, USA.
Şuţata a armânilor ’’Pitu Guli’’ di Scopia; bd. Jane Sandanski,nr. 77/3-39, 91000 Skopje, Makedonia.
Şuţata armânilor; adresa: Kniaz Boris I, nr. 152, Sofia, Bulgaria; telefon: 893133; preşedinte: Toma Kiourktvhiev.( Str. Kniaz Boris I no. 136; telefon: +359 2 893133 - https://cersipamantromanesc.wordpress.com/tag/vlasi/page/3)
Şuţata culturală a aromânilor di Veria; adresa: Veria, Grecia.(adresa: Verois & Evreon Martiron 1; Zip Code: 59100; Tel.: +30 23310 64315; Fax.: +30 23310 75767 & 65764; E-mail: Această adresă de e-mail este protejată de spamboţi; aveţi nevoie de activarea JavaScript-ului pentru a o vizualiza ; web: http://www.vlahoi.gr)
Tră armânami; adresa: 73 rue Galande, 75005 Paris, Franţa; telefon: 45722570; preşedinte: ing. Iancu Perifan. (A.F.A. – Association des Français Aroumains - Secretar: Nelu Puznava; adresa web: http://www.armanami.org)
Uniunea tră limba şi cultura aromână; adresa: Postfach 322 D-79098 Freiburg i. Br., Germania; telefon: 0761/891278; fax: 0761/81255; preşedinte: prof. dr. Vasile G. Barba.
Vlah Asociation; adresa: Melbourne, Australia; preşedinte: Naum Ciolakovski. (adresa: Preston vic 3072; Tel. +61 (3) 9471 0102 - http://www.armanami.org/blog/sutsati)
Zborlu a nostru – revistă culturală aromânească; adresa: Postfach 322 D-79098 Freiburg i. Br., Germania; telefon: 0761/891278; fax: 0761/81255; fondator: prof. dr. Vasile G. Barba. (Editura "Zborlu a nostru" la "Tsentrul European di Studii Armãneshci" (CESA) di Freiburg - http://roa-rup.wikipedia.org/wiki/Zborlu_a_nostru)
(Srpsko cincarsko drustvo ’’Lunjina’’ - adresa: Belgrad, Serbia;adresa web: http://www.scd-lunjina.org/drustvo.html; preşedinte: Ljiljana Nikolova-Petrović ;Secretar: Dimitrije Nikolajević; Această adresă de e-mail este protejată de spamboţi; aveţi nevoie de activarea JavaScript-ului pentru a o vizualiza , Această adresă de e-mail este protejată de spamboţi; aveţi nevoie de activarea JavaScript-ului pentru a o vizualiza )
(Union der Mazedoromanen aus Deutschland e.V. – adresa: Frihindorfstr.1
D-81247 München, Deutschland; telefon: 0049 8954782767; fax: 0049 32124782767; adresa web: http://makedonarman-germany.org; adresa email:
Această adresă de e-mail este protejată de spamboţi; aveţi nevoie de activarea JavaScript-ului pentru a o vizualiza
; conducere: Iancu Puznava, Marius Caciauna, Yiani Mantsu, Nikitas Vantsias)
(Sutsata Armanjlor di Dupnitza - Secretar: Nicola Iancov Kostov; Patriarh Eftimi no. 88 Ap.12 2600 Dupnitza, Bulgaria; Tel. +359 701 24816, +359 701 24816 - https://cersipamantromanesc.wordpress.com/tag/vlasi/page/3/)
(Sutsata Armanjlor di Peshtera - Prezidentu: Dr. Tashko Gheorghiev Tikov; Secretar: Gheorghi Holianow
obl. Pazardjishka ul. Atanas Garov no.7 Peshtera, Bulgaria; Tel. +359 350 2424 +359 350 2424; 2093 - https://cersipamantromanesc.wordpress.com/tag/vlasi/page/3/)
(Sutsata Armanjlor di Veligrad - Prezidentu: Vasil Ianakiev; Bul. Sedinenie no. 89 4600 Velingrad, Bulgaria; Tel. +359 359 23341, +359 359 23341; Fax +359 359 29873 - https://cersipamantromanesc.wordpress.com/tag/vlasi/page/3/)
(Sutsata Vlahilor/Armanjilor di Shtiintsa ditu Gârtsii - Tel. +30 (31) 550735; Fax. +30 (31) 534755 - http://www.armanami.org/blog/sutsati/)
(Comuna Armaneasca "Fratslji Manaki"-Bituli - Bitola, Makedonija; Tel.:Fax +389-97-229-014 - http://skopje.mae.ro/index.php?lang=ro&id=14754)
(Uniea ti Cultura-a armanjlor dit Machidunii - Prezidentu: Dina Cuvata; Bul. "Jane Sandanski" 77/3-39
Skopje, Makedonija; Tel.:Fax +389-91 447-345; E-mail: Dina Cuvata - http://skopje.mae.ro/index.php?lang=ro&id=14754)
(Liga a Armanjlor - Tel.:Fax +389-91 230 665 - http://skopje.mae.ro/index.php?lang=ro&id=14754)
(Sutsata di poets armanj di Skopje - Tel.:Fax +389-91 624 387 - http://skopje.mae.ro/index.php?lang=ro&id=14754)
(Sutsata a muljerilor armani ditu Machedonii-Skopia - Prezidentu: Elena Papacafa; Skopje, Makedonija
Tel.:Fax +389-91 227 353)
SURSA:
Mina Tana şi Bologea Laura, Anuarul aromân. Carte de telefoane şi adrese ale familiilor aromâne, Fundaţia Valahia, Bucureşti, 1994, pp. 135-138
Apelul Comunităţii Române din Coriţa din 1909 – Documente
Am primit de la vărul meu Costel Teja copiile xerox a două documente: un Apel din 1909 al conducerii Comunităţii aromânilor din Corceaua (Korce albanez) referitor la construirea unei biserici comunitare în oraş şi o Procură din 1911 pe numele preotului Haralambie Balamace referitoare la colectarea de fonduri în scopul proclamat cu doi ani înainte. Cele două evenimente aveau loc într-o epocă în care Albania şi Macedonia erau încă ultimele provincii otomane din Balcani, iar aromânii din Balcani se aflau sub jurisdicţia canonică a Patriarhiei ecumenice din Constantinopol/Istanbul, situată în cartierul Fanar din capitala sultanilor. La scurt timp după aceste evenimente comunitare, în contextul războaielor balcanice (1912-1913), preotul H. Balamace avea să fie ucis de antarţii (paramilitarii) greci, pentru că refuzase să oficieze slujba în limba greacă. Andrei Balamace era revizor (inspector) al şcolilor finanţate de guvernul român în imperiul otoman.
COMUNITATEA ROMÂNĂ DIN CORIŢA
Comitetul însărcinat cu lansarea listelor de subscripţie pentru strângerea fondului necesar a ridicărei unei biserici româneşti în oraşul Coriţa
APEL
MULT STIMATE DOMNULE,
Comunitatea română din oraşul Coriţa dimpreună cu comunităţile româneşti din împrejurimi formează unul din centrele cele mai importante ale românilor Otomani din Turcia.
Dela înfiinţarea şcoalei româneşti în aceste părţi, conducătorii şi membrii comunităţilor noastre ’şi-au dat toate silinţele ca, cu slabele lor puteri, să’şi poată face datoria faţă de cauza românească. Şi graţia acelor sforţări, causa românească din acest centru – cu toate fluctuaţiunile prin cari a trecut ea – a mers până acum progresând.
Cu deosebire în ultimii anid grea încercare pentru românii din Turcia, când de pe urma samavolniciilor bandelor greceşti şi a terorizmului călugărilor din Fanar, multe centre româneşti au suferit mari pierderi, iar alte comunităţi au fost aproape desfiinţate, românii din acest centru au ţinut sus stindardul nostru naţional – cultural şi, nu numai că ei n’au fost isgoniţi din şcoli şi biserici – cum s’a făcut în alte părţi – ci din contră, românii au reuşit să se facă stăpâni pe şcoli şi biserici în comunele lor şi să dea afară pe partizanii panhelenizmului. Cu alte cuvinte ne permitem să spunem că românii Otomani din acest centru ’şi-au făcut până acum datoria până la un punct oarecare şi sperăm să’şi facă datoria faţă de neam până la urmă.
Pentru ca comunităţile româneşti din acest centru important însă să meargă progresând, aşa cum credem că doreşte fiecare român, se simte absolută nevoie de clădirea unei biserici în oraşul Coriţa.
Dar cum ridicarea acestui sfânt locaş va costa sume mari şi printre românii noştri din aceste părţi nu avem bogătaşi, iar pe de altă bine-făcătorilor noştri, cari fac mari sacrificii pentru întreţinerea cauzei româneşti din Turcia, neputându-şi adresa şi pentru această mare nevoe, înainte de a face ceva din propria noastră iniţiativă, comunitatea noastră a găsit cu cale să adreseze un călduros apel, la toţii bunii români şi amicii românizmului, ca fiecare să ne vie în ajutor pentru clădirea bisericii din Coriţa, care va fi pentru fala întregului românizm.
Spre aducerea la îndeplinire a acestui scop, Comunitatea noastră, în adunarea ei generală din 15 Noembrie a.c. ţinută în localul şcoalei, sub preşedinţia revizorului nostru D-l Andrei Balamace, a dat subsemnaţilor sarcina de a adresa acest apel şi a trimite aci alăturatele liste de subscripţie.
Subsemnaţii, convinşi de evlavia tradiţională a românilor, credem că apelul nostru va găsi ecou în inimele tutulora.
Evlaviei strămoşilor noştri se datoreşte ridicarea atâtor aşezăminte religioase şi culturale; şi nu ne temem de a fi desminţiţi, dacă spunem că ctitorii – aproape ale tutulor mănăstirilor şi bisericilor din Turcia acaparate azi de Patriarhia din fanar, sunt români.
Prin urmare nu ne îndoim, că descendenţii ai acelor plini de evlavie strămoşi, se vor grăbi să răspundă l a apelul nostru ca să putem aduce la îndeplinire acest sfânt scop, pentru care în numele comunităţii Vă mulţumim prin anticipaţie şi Vă vom fi pentru totodeauna recunoscători.
10 Decembrie 1909, Coriţa.
Preşedintele, Preotul Haralambie A. Balamace
Sub-preşedinte, Nacu N. Cocia
Casier, Spiru Teja
Prim secretar, Alexi Dina A. Vangheli
Al-doilea-secretar, Andrei Nastu
Consilieri-Controlori : Dina Pittu, Vasil C. Chicu
N.B. – E cunoscut că şi numele celor cari ajută cu cea mai mică sumă, vor fi pomenite la biserică odatăpe an, când este hramul bisericii.
Procuristul Comunităţii
Procură
Sub-semnaţii, Preşedinte, membri reprezentanţi ai comunităţii româneşti din oraşul Coriţa (Albania) şi membrii în Comitetul de iniţiativă pentru strângerea fondului necesar clădirei unei biserici româneşti în acest oraş, împuternicim pe compatriotul nostru d-l Epaminomta A. Balamace stabilit în România,pentru ca în numele comunităţii pe care o reprezentăm să lanseze liste de subscripţie la toţi bunii români şi toţi bunii creştini şi la toţi amicii cauzei româneşti din Turcia, spre a mări fondul necesar pentru ridicarea unui locaş sfânt în cel mai important centru din Albania pentru Românii Macedoneni, în care să ne putem ruga lui Dumnezeu în limba noastră maternă.
Autorizăm pe d-l Ep. A. Balamace ca, la caz de nevoe să lanseze în numele comunităţii noastre – în acest scop – alt apel după cum va crede D-sa de cuviinţă.
D-l Epaminonda A. Balamace este autorizat ca, în numele comunităţii noastre şi al comitetului de iniţiativă să încaseze sumele subscrise de orice bun român şi creştin, să elibereze chitanţe întărite cu semnătura domniei-sale şi să depue sumele colectate la o casă de bancă din ţară pe numele comunităţii noastre, după cum a procedat şi până acum.
Drept care se dă d-lui Ep. A. Balamace această procură semnată de noi şi întărită cu sigiliul comunităţii noastre.
Coriţa, 8 Februarie 1911 unsprezece
Membrii din Comitetul de iniţiativă Secretar general, Milton Balamaci Eforii
Aplicat sigiliul Preşidenţiei Comunităţii
Româneşti din Coritza Preşedinte, Preotul Haralambie A. Balamace Aplicat
Sigiliul Eforiei
Şcoalelor şi
Comunităţii
din Coritza
ss Alexi Dina Vanghely ss Niciu Vastu
’’ Spiru Teja ’’ Nachi D. Faţe
’’ Nacu A. Cocia ’’ Nasta Beciu
’’ Dinu Pitu ’’SpiruF. Balamace
’’ Vasilachi Chiacu ’’ Kendra Pipa
’’ Andrea Vastu
În 1985 scriitorii aromâni Hristu Cândroveanu şi Kira Iorgoveanu puiblicau Un veac de poezie aromână, în care au inclus şi capodopera lui Nida Boga, Voshopole. Această epopee în sonete având ca subiect istoria oraşului aromânesc Moscopole din Albania otomană a secolului XVIII a fost transpusă în română de H. C. Acesta preciza că a fost exclus un număr mic de sonete ''tributare teologismului''. Sonetul este format din două strofe de câte patru versuri şi două de cîte trei versuri.
Epopeea este structurată în 13 capitole formate din 126 sonete:
I.Thimell'ilu ali Voishopole (Voshopole se-ntemeiază tîrg)
II. Voshopolea sum nioiri (Voshopole în furtună)
III. Pănăvirlu di Voshopole (La tîrgul din Voshopole)
IV. Dzuua di Pănăvir (Şi - iată tîrgul!)
V. Voshopolea aplucusită di arbineşti (Voshopolea strivită de arnăuţi)
VI. Alumta di tu măhăladzi (Cum s-au luptat în mahalale)
VII. La palatea al Gojdu (În castelul lui Gojdu)
VIII. După furtună (După furtună)
IX. Adunarea auşlor (Sfatul bătrînilor)
X. Aprindi di angrupăciune (Ajun de îngropăciune)
XI. Dzua di angrupăciune (În ziua despărţirii de cei dragi)
XII. Voshopoleanle şi-plîngu morţăl'i (Voshopolencele îşi plîng morţii dragii)
XIII. După ruire (Dezrădăcinaţii)
Capitolul I este alcătuit din 32 de sonete: Thimel'iu (Începutul), Cupiile crescu (Se înmulţesc turmele), Voshopolea agiundze hoară (Voshopole ajunge sat), Cărvănarl'i aduc flurii (Chervangii vin cu galbeni), Voshopolea s-faţe pulitie (Voshopole-i de acum oraş), S-adună furnigame di oamini (Un furnicar de omenire), S-analţă biseariţi (Se nalţă mănăstiri), Voshopolea lucreadză (Oraşul fără tihnă), Sarmacheşl'i (Mătăsarii), Cuiumgeadzl'i (Giuvaergiii), Vise de asime (Vise de argint), Băcăladzl'i (Băcăniile), Căldărarl'i (Căldărarii), Tufecciadzl'i ş-cuţutairl'i (Armurierii), Arafţăl'i (Croitorii), Chiurcciadzl'i (Blănarii), Sărahil'i (Zarafii), Cum lucreadză sărahil'i (Zarafii, la lucru), Sărahi armâni cunuscuţi ş-tu xinitie (Bancheri aromâni în lume), Isnăhiile (Isnafurile), Isnaf-başlu (Mai marele breslei), Voshopolea fără turţî (Tîrg fără turci), Voshopolea s-chiverniseaşte singură (Voshopolea se cîrmuieşte însăşi), Un giuvair di munte (Un giuvaier de munte), Nă ţitate di lunină (Cetate de lumină), Academia Nauă. Theodor Caval'ioti (Noua Academie. Theodor Cavalioti), Biserica şi grailu armânescu (Biserica şi graiul armânesc), Ifhie ti eupatridzi (Predici pentru oameni însemnaţi), Cartea armânească (Cartea armânească), Voshopolea pare 'nă sculie (Voshopole învaţă întruna), Lunină armânească (Lumină armânească), Anveadză grailu părintescu tu cărţă (Învie grailu părintesc în cărţi).
Thimel'ilu (Începutul)
Voshopole thimel'ilu că-l băgară
Uiaril'i, ş-numa-l'i poate ca s-nă spună;
Aclo lă vinită fu scriata si-s adună,
Şi-a lor vinită s-lă hibă ambară.
(Voshopolei că-i fură începători
Oierii doar - şi numele-i ne-o spune;
Acolo fu menit să se adune
Şi să prospere, neamul de păstori.)
Tuţi cu tămbarea viniră pi-anumiri,
Ş-cu pîne sumulaie tu tisagă,
Tu mînă cu vîrtoasă nă ciumagă,
Cu căpri şi-oi dzeadzite s-li-anumiri.
(Veniră toţi, cu zeghele pe umeri
Şi pîine neagră în desagi de lînă;
Aveau - drept arme, bîtele în mînă,
Iar oi - pe degete să li le numeri...)
Vahi nu era puiată niţi stane,
Apanghiu n-avea omlu, pravda, cînil'i,
Sirinlu, ţer era a lor tăvane.
(Şi n-au găsit o streaşină cruciş,
Nici adăposturi - pentru oameni, vite;
Cerul boltit le-a fost acoperiş.)
Hirbea pădurile-mpline di aghrime,
Di frică ma nu para ştiu Armînil'i,
Nu vor să ştibă niţi di cingrime.
(Doar fiare peste tot - şi loc stingher.
Ci au descins, cu inimi oţelite,
Şi n-au fugit - de spaimă, nici de ger.)
Capitolul II este alcătuit din 12 sonete: Buhil'i ''avi'' (''Cucernicele'' buhe), Dhisputaţil'i greţi cad piminduire (Biserica grecească-n frămîntare), S-tindu scîndil'e (Păienjeniş de curse), Cum ''lucreadză'' dhisputadzil'i (Lucrează straşnic cei arhierei), Greaca chira Vasilichii (Metresa lui Ali), Alte minciuni ali Chira Vasilichi (Scorneşte Vasilke, mereu), Chira Vasilichi-theatrină (Curtezana joacă teatru), Ali Păşelu - lup (Paşa e un lup), Ali Păşelu - nel (Paşa e miel...), Chirirea a Voshopolei (Pieiriea Voshopolei), Hăbarea laie (O veste neagră), S-dimîndă călcarea ali Voshopole (Porunca paşei).
Capitolul III este alcătuit din 6 sonete: Voshopolea să-ndreadze ti pănăghir (Se pregătesc voshopolenii pentu tîrg), Tihniţl'i lucreadză ti pănăghir (Se-ndeamnă şi cei meşteri), Vin armînnil'i di pi tu munţă (Coboară aromânii de prin munţi), Vin ş-geambaşil'i di Muzăchia (Vin şi geambaşii de prin Muzăchia), Vin ş-ţiritoril'i (Milogi la tîrg...), Voshopolea aprindu di pănăghir (Voshople-n ajun de sărbătoare).
Capitolul IV este alcătuit din 5 sonete: Dimneaţa a pănăghirlui (În dimineaţa tîrgului), Vin beianil'i arbineşi şi-amânil'i celniţi (Bei arnăuţi şi celnici aromâni), Amarea di oamini (O mare de oameni), Muştereadzl'i amînă s-vină (Se lasă muşteriii aşteptaţi), Chesate şi-m-păzare (Tot tîrgu-i mort).
Capitolul V este alcătuit din 10 sonete: Voshopolea cade pi minduire (Voshopolenii intră la păreri), Aniurdzeaşte pi bărute (Miroase-a praf de puşcă), Pleaşca nu para-i lişoară (Nu-i pleaşca la-ndemînă chiar), Acaţă s-cură sîndze (Sînge, şiroaie), S-dişteaptă Voshopolea (Voshopolea îşi vine în fire), Arsar auşli, mul'erile ş-featile (Bătrîni, femei şi fete - la arme!), Ahurheaşte alumta (Începe lupta), S-fură părmătia (Război şi jaf), Tiniramea s-tradze tu măhăladzi (Se trag cei tineri înspre mahalale), Cîrşia s-neacă tu fleacă (E tîrgul tot în flăcări).
Capitolul VI este alcătuit din 16 sonete: Vişterile di tu măhăladzi (Comorile din mahalale), Arbineşil'i tu măhăladzi (Iată-i, aci), ''Obura!'' (''Pe ei!''), Voshopole s-alumtă armânamea tută (Se bat armânii toţi, ca leii), Urdia s-adună ti iuruşe (Hoardele mai pregătesc un iureş), Canda e bitisita lumil'ei (E ca-n sfîrşitul lumii), Noaptea blăstimată (O noapte de blestem), Urghia ş-Dumnidză s-u veadă! (Urgia, cerul însuşi s-o priveacă), Pleaşca di tu case (Jaful prin case), S-alumtă ş-nă lihoană (Se luptă şi-o lăuză), La Stămăria (În biserica Sînta-Măria), Mul'erile să-nclină (Bătînd mătănii), Ciuda de la Stămăria (Minunea de la Stămăria), Arde Naua Academie (E-n flăcări şi Academia Nouă), La stampă (La stampă), Arde stampa şi cărţăle armâneşti (Pojar de cărţi).
Capitolul VII este format din 18 sonete: Tu palatea al Gojdu (În castelul lui Gojdu), Palatea are analtu gardu di her (Castelul e îngrădit cu fier forjat), Un di beiani zburaşte cu nubetea (Un bei viclean), Beianil'i s-aurnescu tu ubor (Dau buzna beii), Armânil'i pliguiescu maşi cal'i (Armânii trag în cai cu osebire), Beianil'i suntu ursiţi tu palate (Beii s-poftiţi în palat), Huzmichiaril'i aduc tutune, narghiulei (Slujitorii îi cinstesc pe bei), Beianil'i şed ca pi schini (Stau beii ca pe spini), Vin hăbări lăi di nafoară (veşti negre), Mitropolea aplucusită (Mitropolia asaltată), Urdia s-aproache di palate (S-apropie hoarda de palat), Hăbarea adusă di un tinir (Un străjer, c-o veste), Urdia să-ndreadze ti iuruşe (Se pregăteşte hoarda de atac), Ascăparea di iuruşe (Iureşul oprit), Urdia isihăsită (Hoarda domolită), Urdia să-ndreadze ti-nchisire (Bandele se pregătesc de ducă), Să-ndreg şi beianil'i ti ducă (Şi beii se pregătesc să plece), Voshopolea armîne ca moarte (Voshopole rămîne pustiită).
Capitolul VIII este alcătuit din 23 de sonete: Hărvie di jale şi cănină (Dimineaţă de jale şi obidă), Tu uborlu al Gojdu (Acasă, la Gojdu), Zburaşte Gojdu auşlu (Bătrînul Gojdu deapănă povestea...), Nă carte gărţească (Scrisoare, în greceşte), Cartea e scriată Ianina (Scrisoare din Ianina), Lăeţle scriate tu carte (Ce mai zicea-n scrisoare), Academia nauă şi stampa s-hibă arse (Să ardă Stampa şi Academia), Lumea armîne limnusită (Ascultătorii sînt înmărmuriţi), Criştinamea cade pi dzînucl'i (Mulţimea îngenunche, uluită), Dzua di mîne (Ziua de mîine), Voshopoleanil'i Dumnidză l'i-agiută (Voshopolenilor le-ajută Dumnezeu), Urghia ţi-l aşteaptă (Pîndindu-i nenorocul), Va mutare agonea (Ci nu vă pierdeţi vremea), Mul'erile lăcrineadză (Şi plîng femei), Urăciunea a mitropolitului (Binecuvîntarea mitropolitului), Mitropolitlu armîne Voshopole (Mitropolitul rămîne în Voshopole), Armîne şi Caval'ioti (Rămîne şi Cavalioti), Zborlu dadil'ei cu trei hil'i morţă aseară (Cuvîntul unei prea cernite mame), Oara ciudiilor (Ceasul minunilor), Sîndzele aloat di nauă bană (Sîngele, izvor de viaţă nouă), Morţăl'i ti Voshopole (Eroii Voshopolei), Mărşele a pîngînilor (Hoituri de păgîni), Lumea s-arăspîndeaşte (Roiesc armânii).
Capitolul IX este alcătuit din 3 sonete: Părererea a mitropolitlui (Părerea mitropolitului), Să-ndreadze ruirea (Gata de drum), Uminitatea voshopoleană (Omenia voshopoleană).
Capitolul X este alcătuit din 2 sonete: S-adună morţăl'i (Sînt strînşi cei morţi), S-adară chivurile (Se fac sicrie).
Capitolul XI este alcătuit din 3 sonete: Bair lungu di chivuri (Şir de coşciuge), Zborlu al Caval'ioti (Panegericul lui Cavalioti), Mitropolitlu alavdă giuneţa a morţălor (Omagiul mitropolitului).
Capitolul XII este alcătuit din 8 sonete: Plîngu ti un hil'iu tinir (Bocet pentru un tînăr fecior), Plîngu ti ună hil'e nimărtată (Bocet pentru o fecioară), Plîngu ti un nicuchir aleptu (Bocet pentru omul drag), Plîngu ti un cărvănar (Bocet pentru-un chervangiu), Plîngu ti un picurar (Bocet pentru un păstor), Plîngu ti căldărari şi ghunusari (Bocet pentru căldărari şi spoitori), Plîngu ti un hil'iu di săraf (Pentru un fiu de zaraf), Plîngul a ţerlui (Plînge şi cerul).
Capitolul XIII este alcătuit din 10 sonete: Cale greauă ş-lungă (Drum greu şi lung), Anchisescu şi sărahil'i (Pornesc şi zarafii), Voshopoleanlu va s-află nă lume nauă (Voshopolenii şi-caută zări noi), Anamea a voshopoleanilor (Faima-le, mare), Sina, Gojdu, Dumba, Mocioni... (Sina, Gojdu, Dumba, Mocioni...), Eta voshopoleană (Văleat voshopolean), Voshopoleanil'i agiută amirălu afstrichescu (Voshopolenii sprijină chezaro-craii), Grailu părintescu (Graiul părintesc), Roja, Boiagi, Ucuta (Roja, Boiagi, Ucuta), Ciudia cu Voshopolea (Miracolul Voshopolei).
Ciudia cu Voshopolea (Miracolul Voshopolei)
Ca nividzută iară nă ciudie,
Voshopolea-aţea arsă şi surpată,
L'ia ca s-arsară multu ma muşată
Tu mintea-armânilor di tu xinitie.
(Ca un miracol - chiar în diaspora,
Voshopolea cea mîndră, spulberată,
Nepieritor, în spirit e-ntrupată, -
Al băjenarilor, al tuturora!)
Tu marmar anviscută, nu-are seară
Di pi iconile-aduse s-nu s-dipună
Ş-tu măghipsite vise s-lă si spună,
Că ş-dzua faţa-l'i nu putea s-lă cheară.
(Că o visează armânii-n orice seară -
În murii ei de marmoră clădită,
Şi-o poartă toţi în suflete zidită,
Icoana ei de-a pururi să nu piară!)
Acaţă dimîndările s-l'i aleagă,
Di vruta fără s-lă si-aprindă dorlu,
Di bana di acasă s-lă si-ncl'eagă.
(Şi îi aud poruncile de-a rînd -
S-o ţină vie-n inimi, necurmat,
Ca o statuie înălţată-n gînd...)
Cu-aistă nividzută nă ciudie
Ş-Voshopolea şi-pitreaţe agiutorlu
S-armînă fara armânească vie.
(Miracol straniu, nemaipomenit, -
Voshopolea nu numai s-a luptat,
Ci va lupta mereu, la nesfîrşit!)
Editorul a realizat următoarele note de subsol:
beii ghegi - bogătaşi turciţi, asupritori ai populaţiilor nemahomedane
Beci - Viena (la aromâni)
Valide- Sultan - Mama Sultanului
isnafurile - Erau cele 14 corporaţii, reprezentînd marile categorii industriale şi comerciale: aurarii, argintarii, arămarii, armurierii, croitorii, băcanii, cizmarii, constructorii, zugravii etc. Şefii corporaţiilor formau un consiliu care desemna Tribunalul de pace.
Tomorul - Unul din cei mai înalţi munţi ai Albaniei.
Gojdu - Emanoil Gojdu, moscopolean, prieten cu Andrei Şaguna, pe care l-a ajutat, ca membru în casa Magnaţilor. Ca avocat la Pesta şi foispan al Caraş-Severinului, a decretat limba română ca limbă oficială şi a avut iniţiativa întemeierii unui gimnaziu românesc la Lugoj. După moarte, 1870, a lăsat uriaşa averepentru acordarea de stipendii tinerilor talentaţi şi ajutoare.
Sina - Familia Sina, după distrugerea Moscopolei, s-a stabilit în imperiul austro-ungar (ca şi alte familii aromâne: Gojdu, Mocioni, Dumba, Şaguna, Darvari, Desanfalva etc.) Gheorghe Simeon Sina (1782-1856), ''adevărat geniul comercial'', a dat mare dezvoltare relaţiilor comerciale cu Orientul. Împăratul Francisc I l-a ridicat, în 1818, la rangul de Cavaler. Familia Sina a avut relaţii bune cu Cuza.
Protopiria - Tricupa Gheorghe Cosminski, faimoasă familie aromânească moscopoleană, stabilită în Polonia. Gheorghe Tricupa Cosma a îndemnat pe Theodor Cavalioti să scrie prima carte aromânească - Protopiria.
Ianina - Ianina, oraş în Epir, Grecia, aşezat la intersecţia marilor drumuri comerciale.
Avlona - Port la Adriatica, în Albania.
Vlăhia - România (Valahia)
Durazzo - Vechiul Dyrrahium. De la Durazzo la Constantinopol se întindea marele drum roman - Via Egnatia.
Muzăchia - Cîmpia care se întinde de-a lungul Mării Adriatice, Albania. Aici se aflau aproape 40 de sate aromâneşti.
Aminciu - Aminciu sau Meţovo, localitate aşezată la 1145 m în munţii Pind. Este întemeiată prin sec. al X-lea de o colonie de păstori megalovlahi.
ghiume - Vas de aramă, cilindric, cu gît înalt.
Săruna - Salonic.
Dumba - Nicolaus Dumba a fost protectorul societăţii ''Junimea'' de la Viena, un sprijinitor al tuturor întreprinderilor culturale şi sociale ale românilor.
Mocioni - Familia Mocioni (Mocsonyi) este ''una din cele mai considerabile din Budapesta''. A intrat în istoria Ardealului cu cei patru Mocioni (Petru, Andrei, Antoniu, Alexandru).
Roja, Boiagi, Ucuta - scriitori aromâni.
SURSA:
Hristu Cândroveanu şi Kira Iorgoveanu (editori), Un veac de poezie aromână, Cartea Românească, Bucureşti, 1985, pp. 250-342
Prin amabilitatea domnului profesor de istorie Dinu Barbu din Timișoara am intrat în posesia unui număr din 2010 al revistei ’’Agora’’, din care am extras articolul său Sărbătoare mare la Moscopole:
’’Comunitatea internațională a Aromânilor a chemat la mijlocul lunii august 2010, în vechea capitală a machedonilor de la Moscopole, în Republica Albania, marea întâlnire a aromânilor de pretutindeni, întru slava așezării care în secolul al XVII lea era cel mai mare oraț din Balcani și centru cultural și comercial al aromânilor, aici apărând prima tipografie din Balcani.
Pentru bănățeni, istoria vechii așezări Moscopole (azi locuită de doar 800 de aromâni și 200 de albanezi) are o semnificație aparte. Aici s-a născut Simon Sina, unul dintre cei mai bogați oameni oameni din Imperiul habsburgic, considerat pentru darurile pe care le-a făcut statului elen ’’everget’’ – binefăcător al Națiunii Elene – pe cheltuiala sa fiind construită Academia din Atena. Fiul său, Georg Simeon Sina, a devenit baron de Hodoș și Chindia (Coșarii de azi) în urma cumpărării acestor moșii la anul 1818.
Tot din Moscopole a venit și o ramură a familiei Mocioni (Moceanu, Muciană), parte a valului de familii macedoromâne care s-a așezat în Ungaria, la Viena sau la Pesta în secolul al XVIII lea. Marea majoritate a acestor familii aromâne au fost asimilate cultural și religios nobilimii maghiare, dar familia Mocioni a fost printre puținele care a făcut excepție și și-a păstrat caracterul ortodox și românesc. În 1747 a venit din Macedonia în Ungaria preotul Constantin Mocioni (numit și Popovici) care a avut cinci fii. Ajunși în timp mari negustori la Buda, au făcut avere și au primit titluri nobiliare. Unul dintre cei cinci fii, Andrei, a întemeiat linia de Foeni, după ce a obținut domeniul de la Foeni în anul 1780.
Alte familii de aromâni faimoase care au marcat istoria secolului al XVIII lea în Banat au fost cea a negustorului Macri la Timișoara (Casa cu Atlanți), Naco la Sânnicolau mare (Conacul Nako) sau Dadani de Giulvaz. În prezent, cea mai puternică comunitate de ’’machidoni’’ din Banat este considerată cea de la Dudeștii Noi (Besenova Nouă) din județul Timiș, dar și de la Variaș.
Așadar, la mijlocul lunii august 2010, în zilele de 14 și 15 august, prin granița dintre Macedonia și Albania, aflată pe malul lacului Ohrid, nu departe de mănăstirea închinată Sfântului Naum , protectorul armânilor din Balcani, treceau mașini și autocare pline ochi care se îndreptau spre capitala de altădată a machidonilor, Moscopole, așezare din apropierea orașului albanez Korce.
La Moscopole, pe un platou aflat între munți, la 15 august, de Sfânta Maria Mare, s-au adunat mii de armâni (machidoni) pentru a asista la un moment special din viața lor. Aici, în prezența reprezentanților comunităților armânești din Albania, Grecia, România, Fosta Republică Yugoslavă Macedonia, Serbia și Bulgaria, Consiliul Armânilor a adoptat următoarea
REZOLUȚIE:
Consiliul Armânilor solicită tuturor statelor din Balcani unde trăiesc Armânii (Albania, Grecia, România, Republica Macedonia, Serbia, Bulgaria) ca factorii decizionali, constituționali și autoritățile publice cu atribuții în materia drepturilor omului să intervină pentru a asigura respectarea, protejarea și afirmarea sistemului de valori și a identității etnice, culturale, lingvistice și religioase a Armânilor; Consiliul Armânilor solicită recunoașterea Armânilor ca popor regional și autohton în Balcani; Consiliul Armânilor solicită tuturor statelor din Balcani unde trăiesc Armânii să adopte o hotărâre în acord cu normele europene și internaționale care asigură drepturile ce li se cuvin Armânilor ca etnie distinctă; Consiliul Armânilor solicită un dialog deschis, democratic, cu toate guvernele statelor balcanice unde trăiesc Armânii, pentru a găsi soluții pentru viitorul limbii și culturii armânești , respectiv introducerea limbii în școli, mass-media și biserică. Prezenta Rezoluție a fost adoptată astăzi, 15.08.2010, la Moscopole, la Marea Adunare a Armânilor. 15 august 2010, Moscopole, Albania.
Președintele Comunității Armânilor din România, dl. Steriu Samara, a precizatcă machidonii răspândiți în Balcani sunt fideli și recunoscători țărilor în care s-au născut, trăiesc și muncesc ți că demersul Comunității este acela ca armânii să-și poată păstra limba și cultura pe care o au din moși-strămoși. Au ajuns la Marea Adunare de la Moscopole europarlamentarul George Becali și deputatul constănțean Constantin Canacheu, iar din Timiș o delegație condusă de Stelian Toza, președintele Comunității Armâne din Banat, delegație din care au făcut parte, printre alții, Gheorghe Duma și Stere Duma din Sânandrei, Caxi Veronica, Mihaela Sabău și Atanase Muși din Dudeștii No, Marius Manca, Ștefan Poța și familia Ferestrăoaru din Jimbolia. Din partea Institutului Intercultural Timișoara a fost prezent la adunare Eugen Gherga, manager de proiecte, iar din partea Consiliului Județean Timiș consilierul superior Dinu Barbu.
ADUNAREA ATSEA MARI A ARMÂNJILORU
15-li di Agustu 2010, Muscopoli
DIMÂNDARI
Noi,
Armânjiljii ditu tuti carturli di iu bânămu, tsi himu vinits la Adunarea Atsea Mari di Muscopoli, dizvârtitâ tu dzuua di Stâ-Mârii, 2010, tra s-yiurtusimu unâ aleaptâ dzuuâ pisimâ sh-tu idyiulu kiro turnarea a noastâ tu aestu locu simbolicu, thimiljisitu di strâpâpânjilji-a noshtâ,
Ma s-luyursimu câ anamisa di veclijli populi evropeani, autohtonji tu Balcanu, Armânjilji suntu paradhiymâ di continuitati istoricâ sh-unâ urnechi di bânaticu deadunu cu alanti populi,
Cândâsits câ adzâ, mashi noi, Armânjilji, putemu sâ spunemu dinintea a lumiljei cari sh-tsi himu sh-câ purtămu unâ ahoryea fortumâ ti ascâparea tsivilizatsiljei a noastâ,
Minduindalui câ Armânjilji au trâ prota oarâ tu istoria loru modernă, shansa tra sâ s-aspunâ a lumiljei cu identitatea a loru dealihea,
Avândalui tu videalâ câ Armânjiloru lâ si pricadi tra sâ s-hârseascâ di tuti ndrepturli siyurâpsiti di nomurli evropeani shi internatsiunali tri va li tritsemu pi-aradâ: Conventsia Evropeanâ ti Ndrepturli a Omlui (1950); Cundrata ONU tu ligâturâ cu Ndrepturli Tsivili sh’ Polititsi (1966); Cundrata-cadru trâ Avigjlarea a Minoritâtsloru Natsiunali (1994); Carta Evropeanâ a Limbilor Reghionali icâ Minoritari (1992); Declaratsiunea Universalâ ti Ndrepturli a Omlui (1948);
Declaratsiunea ONU tu ligâturâ cu Ndrepturli a inshiloru tsi tsânu di minoritătsli natsionali icâ etnitsi, di pisti sh’ lingvistitsi (1992),
Ti tuti aesti itii, Consillu Armânjiloru apufuseashti aestâ
DIMÂNDARI
Dimândarea apufusitâ adzâ, 15-li di Agustu 2010, Muscopuli, cu furnija Adunariljei Atsea Mari a Armânjiloru.
tu 15-li di Agustu 2010 / Muscopuli, Arbinishii.’’
SURSA
Dinu Barbu, Sărbătoare mare la Moscopole , ’’Agora’’, Timișoara, nr. 2, 2010, pp. 65-67.
ADUNAREA ATSEA MARI A ARMÂNJILORU
15-li di Agustu 2010, Muscopoli
DIMÂNDARI
Noi,
Armânjiljii ditu tuti carturli di iu bânămu, tsi himu vinits la Adunarea Atsea Mari di Muscopoli, dizvârtitâ tu dzuua di Stâ-Mârii, 2010, tra s-yiurtusimu unâ aleaptâ dzuuâ pisimâ sh-tu idyiulu kiro turnarea a noastâ tu aestu locu simbolicu, thimiljisitu di strâpâpânjilji-a noshtâ,
Ma s-luyursimu câ anamisa di veclijli populi evropeani, autohtonji tu Balcanu, Armânjilji suntu paradhiymâ di continuitati istoricâ sh-unâ urnechi di bânaticu deadunu cu alanti populi,
Cândâsits câ adzâ, mashi noi, Armânjilji, putemu sâ spunemu dinintea a lumiljei cari sh-tsi himu sh-câ purtămu unâ ahoryea fortumâ ti ascâparea tsivilizatsiljei a noastâ,
Minduindalui câ Armânjilji au trâ prota oarâ tu istoria loru modernă, shansa tra sâ s-aspunâ a lumiljei cu identitatea a loru dealihea,
Avândalui tu videalâ câ Armânjiloru lâ si pricadi tra sâ s-hârseascâ di tuti ndrepturli siyurâpsiti di nomurli evropeani shi internatsiunali tri va li tritsemu pi-aradâ: Conventsia Evropeanâ ti Ndrepturli a Omlui (1950); Cundrata ONU tu ligâturâ cu Ndrepturli Tsivili sh’ Polititsi (1966); Cundrata-cadru trâ Avigjlarea a Minoritâtsloru Natsiunali (1994); Carta Evropeanâ a Limbilor Reghionali icâ Minoritari (1992); Declaratsiunea Universalâ ti Ndrepturli a Omlui (1948); Declaratsiunea ONU tu ligâturâ cu Ndrepturli a inshiloru tsi tsânu di minoritătsli natsionali icâ etnitsi, di pisti sh’ lingvistitsi (1992),
Ti tuti aesti itii, Consillu Armânjiloru apufuseashti aestâ
DIMÂNDARI
Dimândarea apufusitâ adzâ, 15-li di Agustu 2010, Muscopuli, cu furnija Adunariljei Atsea Mari a Armânjiloru.
tu 15-li di Agustu 2010 / Muscopuli, Arbinishii.
SURSA
‘’Agora’’, Timișoara, nr. 2 / 2010, p. 67.
Versiunea românească de mai jos îmi aparține:
MAREA ADUNARE A AROMÂNILOR
15 august 2010, Moscopole
PETIȚIE
Noi, Aromânii din toate statele în care trăim, participanți la Marea Adunare de la Moscopole desfășurată în ziua de Sfânta Marie a anului 2010 pentru a sărbători o importantă și solemnă zi și în același timp întoarcerea noastră în acest loc simbolic, întemeiat de străbunii noștri,
Considerând că între vechile popoare europene, autohtoni în Balcani, Aromânii sunt un exemplu de continuitate istorică și un model de conviețuire cu celelalte popoare,
Convinși că azi, doar noi, Aromânii, putem să spunem lumii cine și ce suntem și că avem imporatanta sarcină a salvării civilizației noastre,
Conștienți că Aromânii au pentru prima dată în istoria lor modernă șansa de a-și afirma adevărata identitate în fața lumii,
Având în vedere că Aromânii trebuie să se bucure de toate drepturile prevăzute în legile europene și internaționale, după cum urmează: Convenția Europeană pentru Drepturile Omului (1950); Pactul ONU cu privire la drepturile civile și politice (1966); Convenția-cadru pentru Protecția Minorităților Naționale (1994); Carta Europeană pentru Limbile Regionale sau Minoritare (1992); Declarația Universală a Drepturilor Omului; Declarația ONU cu privire la Drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale sau etnice, religioase și lingvistice (1992),
Din toate aceste motive, Consiliul Aromânilor adoptă această
CERERE
Consiliul Aromânilor solicită tuturor statelor din Balcani în care trăiesc Aromânii (Albania, Grecia, România, Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, Serbia, Bulgaria) ca factorii decizionali, constituționali și autoritățile publice care au datoria de a proteja drepturile omului să insiste asupra asigurării respectării, protejării și dezvoltării patrimoniului și identității entice, culturale, religioase și lingvistice a Aromânilor.
Consiliul Aromânilor solicită recunoașterea Aromânilor ca popor regional autohton în Balcani.
Consiliul Aromânilor solicită tuturor statelor din Balcani în care trăiesc Aromânii să ia o decizie în sensul legilor europene și internationale care asigură drepturile ce le revin Aromânilor ca etnie distinctă.
Consiliul Aromânilor solicită un dialog deschis, democratic cu toate guvernele statelor balcanice în care trăiesc Aromânii, în scopul de a se stabili modalitățile de protejare a limbii și culturii aromâne, adică de a se introduce limba în școală, mass-media și biserică.
Cerere adoptată azi, 15 August 2010, Moscopole, cu ocazia Marii Adunări a Aromânilor.
15 August 2010 / Moscopole, Albania
Notă: Semnele de întrebare din paranteze îmi aparțin.
Andrei Hristu, 57 ani, născut în Armiro / Grecia, decedat la Brateșu / județ Galați, la 28 septembrie 1954
Babu Andrei, 78, Dișnița / Albania, Zagna / Brăila, 30 septembrie 1954
Babu Dumitru, 76, Conița / Albania, Dropia / Călărași, 20 februarie 1955
Babu Maria, 80, Dișnița / Albania, Zagna / Brăila, 16 iulie 1952
Balamace Eugenia, 83, Corița / Albania, Movila Gâldăului / Călărași, 25 mai 1954
Bardu Ianula, 73, Caterina / Grecia, Dâlga / Călărași, 27 martie 1953
Batu (Bațu?) Dumitru, 80, Pleasa /Albania, Movila Gâldăului / Călărași, 13 aprilie 1954
Batu (Bațu?) Haralambie, 75, Pleasa /Albania, Zagna / Brăila, 7 octombrie 1956
Batu (Bațu?) Mărgărit, 2 luni, Movila Gâldăului / Călărași, Movila Gâldăului / Călărași, 4 octombrie 1952
Caleșu Anghela, 90, Pleasa / Albania, Zagna / Brăila, 25 decembrie 1955
Catrangi Costanda, 69, Corița / Albania, Brateșu / Galați, 26 noiembrie 1953
Caxi Ecaterina, 63, Candrina / Grecia, Măzăreni / Brăila, 28 septembrie 1954
Chendrea Gagu, 53, Beala de Sus / Grecia, spital , 30 octombrie 1955
Chepa Ion, 6 luni, Dâlga / Călărași, Dâlga / Călărași, 24 februarie 1954
Chiacu Vasile, 76, Corița / Albania, Zagna / Brăila, 26 iulie 1951
Cipu Constantin, 84, Pleasa / Albania, Movila Gâldăului / Călărași, 13 iunie 1954
Cipu Dumitru, 1 lună, Călărași, Movila Gâldăului /Călărași, 8 octombrie 1951
Cipu Spiru, 4 luni, Zagna / Brăila, Zagna / Brăila, 23 octombrie 1956
Ciupita Anastase, 59, Osani / Grecia, Valea Viilor / Ialomița, 7 mai 1955
Costea Stere, 66, Spanciova / Bulgaria, Măzăreni / Brăila, 22 decembrie 1956
Cricu Anastase, 82, Grebena / Grecia, Măzăreni / Brăila, 20 februarie 1952
Culețu Tanasie, 76, Pleasa / Albania, Măzăreni / Brăila, 31 decembrie 1953
Curumi Zisu,72, Pleasa / Albania, Zagna / Brăila, 31 octombrie 1956
Dima Pandu, 82, Pleasa / Albania, Dâlga / Călărași, 21 decembrie 1954
Fati (Fați?) Dorina, 1 an, Săcălaz / Timiș, Brateșu / Galați, 24 februarie 1952
Fati (Fați?) Vangheli, 70, Pleasa / Albania, Zagna / Brăila, 14 decembrie 1956
Fati (Fați?) Vasila, 72, Bilște / Bulgaria, Brateșu / Galați, 3 ianuarie 1955
Fati (Fați?) Vasilica, 30, Corița / Albania, Brateșu / Galați, 24 iunie 1952
Foti Elena, 74, Nicca / Albania, Zagna / Brăila, 4 februarie 1955
Gaca Hrisula, 58, Almaia / Grecia, Brateșu / Galați, 9 noiembrie 1953
Geavela Elena, 22 de zile, Brateșu / Galați, Brateșu / Galați, 14 aprilie 1954
Geavela Gheorghe, 57, Pleasa / Albania, Zagna / Brăila, 6 august 1956
Geavela Vasilica, Pleasa / Albania, Brateșu / Galați, 6 noiembrie 1954
Ghiacu Despina, 90, Pleasa / Albania, Brateșu / Galați, ? ianuarie 1954
Ghiță Hristu, 77, Pleasa / Albania, Brateșu / Galați, 23 martie 1953
Gicu Nicolae, 75, Lumnita / Grecia, Viișoara / Ialomița, 7 decembrie 1952
Hapa Stere, 85, Nalbald / Bulgaria, Bumbăcari / Brăila, 14 martie 1956
Mandoli Pandu, 71, Ecaterina / Grecia, Brateșu / Galați, 26 septembrie 1953
Manganița Spiru,85, Corița / Albania, Zagna / Brăila, 30 decembrie 1954
Mila Despina, 76, Pleasa / Albania, Brateșu / Galați, 24 septembrie 1953
Mila Mihai, 6 luni, Săcălaz / Timiș, Zagna / Brăila, 17 iulie 1951
Mita Hristu, 72, Veria / Grecia, Bumbăcari / Brăila, 26 august 1952
Moscu Dumitru, 60, Macedonia, Salcâmi / Călărași, 31 august 1955
Muca Hristu, 16 ani, Bazargic / Bulgaria, Bumbăcari / Brăila, 24 iulie 1951
Muca Nicolae, 52, Grecia, Bumbăcari / Brăila, 30 martie 1952
Mustacă Gheorghe, 98, Dișnița / Albania, Brateșu / Galați, 7 ianaurie 1954
Nicola Agora, 80, Corița / Albania, Brateșu / Galați, 28 aprilie 1953
Nicolae Anghela, 71, Pleasa / Albania, Brateșu / Galați, 13 aprilie 1955
Pacea Vera, 74, Grabova / Albania, Zagna / Brăila, 10 iulie 1953
Pană Constantina, 55, Ohrida / Iugoslavia, Măzăreni / Brăila, 15 ianuarie 1956
Pandichi (Pândichi?) Hristu, 46, Candrova (Cândrova?) / Grecia, Dâlga / Călărași, 9 martie 1952
Pater Dumitru, 74, Salonic / Grecia, Dâlga / Călărași
Poligari Gheorghe, 87, Sapinița / Albania, Măzăreni / Brăila, 8 septembrie 1953
Popescu Ecaterina, 75, Pleasa / Albania, Măzăreni / Brăila, 19 aprilie 1953
Popescu Nicolae, 78, Pleasa / Albania, Brateșu / Galați, 16 martie 1953
Pucii Caterina, 75, Pleasa / Albania, Zagna / Brăila, 5 mai 1956
Pundichi Olimpia, 35, Candrova (Cândrova) / Grecia, Bumbăcari / Brăila, 22 decembrie 1951
Pupca Verona, 74, Oșani / Grecia, Dâlga / Călărași, 6 ianuarie 1954
Rusanda Traică, 63, Macedonia, Viișoara / Ialomița, 19 ianuarie 1954
Sola (Șola?) Zoița, 59, Pleasa / Albania, Brateșu / Galați, 29 august 1952
Sotir Sota, 74, Pleasa / Albania, Brateșu / Galați, 21 aprilie 1954
Statina Hristu, 12 ani, Ilișești / Suceava, Brateșu / Galați, 28 februarie 1954
Statina Spiru, 1 lună, Brateșu / Galați, Brateșu / Galați, 11 ianuarie 1952
Stilu Lenuța, 2 zile, Zagna / Brăila, Zagna / Brăila, 30 martie 1954
Stilu Mihai, 18 zile, Zagna / Brăila, Zagna / Brăila, 8 martie 1952
Stilu Tudora, 63, Pleasa / Albania, Brateșu / Galați, 20 aprilie 1952
Stoianovici Dumitru, 72, Skopje / Macedonia, Baldovinești / Brăila, 3 august 1951
Sunda (Șunda?) Eleonora, 7 luni, Săcălaz / Timiș, Zagna / Brăila, 28 august 1951
Suta (Șuta?) Florica, 28, Pleasa / Albania, Zagna / Brăila, 23 iulie 1952
Talabacu Marcu, 74, Pleasa / Albania, Brateșu / Galați, 6 ianuarie 1955
Tașcu Cherața, 2 ani, Salcâmi / Călărași, Salcâmi / Călărași, 12 octombrie 1954
Târziu Petru, 4 luni, Salcâmi / Călărași, Fetești, 26 octombrie 1954
Teja Dumitru, 98, Cawta (?) / Albania, Zagna / Brăila, 30 ianuarie 1952
Tugearu Dumitru, 23, Babuc / Bulgaria, Ezeru / Călărași, 7 octombrie 1955
Vasiliu Ion, 87, Chinam / Macedonia, Dropia / Călărași, 1 martie 1954
Vasu Ioan, 74, Candrova (Cândrova?) / Grecia, Dâlga / Călărași, 18 iulie 1952
Zica Zoița, 70, Doleni (Doleani?) / Iugoslavia (Bulgaria?, Grecia?), Salcâmi / Călărași, 29 octombrie 1956
Zelca Nicolae, 10 zile, Bumbăcari / Brăila, Bumbăcari / Brăila, 20 iulie 1954
Zottu Zottu, 83, Baiasa (Băiasa?) / Grecia, Viișoara / Ialomița, 22 decembrie 1952
Zotu Leca, 53, Pleasa / Albania, Movila Gâldăului / Călărași, 31 decembrie 1953
SURSA
Romulus Rusan (coord.), Morți fără morminte în Bărăgan (1951-1956), Fundația Academia Civică, București, 2011, pp. 16, 19,20, 22, 23, 33, 34, 35, 37-40, 42, 47, 48, 50-53, 58, 81, 86, 89-91, 95, 100, 101, 104, 105, 107, 108, 116, 124, 125, 127, 129, 131, 132, 135, 139, 147, 148, 166-168.
Prin amabilitatea domnului profesor de istorie Dinu Barbu din Timișoara am intrat în posesia articolului său Țara lui Tache Culina, în care se referă la serbarea zilei Sfintei Marii de către aromâni în anul 2010 la Moscopole, în Albania, și în anul 2011 la Livadia, în Grecia.
15 August 2010. De Sfânta Maria Mare, la Moscopole, străveche așezare armânească aflată nu departe de orașul Korcea, în munții Albaniei, mii de oameni s-au strâns într-o Mare Adunare a Consiliului Armânilor din Balcani pentru a-și revendica identitatea pe cale de a se pierde în următoarele generații. Au venit atunci la Moscopole armâni din Grecia, Serbia, Bulgaria, România, Macedonia (Skopjie), urmași ai grămoștenilor din Munții Gramosta, ai fărșeroților cu rădăcini în satul Frașari, dacă nu cumva din orașul grecesc Farsala, acolo unde Caius iulius Cezar l-a învins pe Pompei. Ai megleniților din munții Megleniei, Pajik și Caraciov (după războiul civil din Grecia 1946-1949 ’’unele comune meglenoromâne au fost incendiate, o bună parte din populația meglenoromână a luat drumul exilului, stabilindu-se în aproape toate fostele țăroi socialiste europene, ba chiar și în fosta Uniune Sovietică’’).
Să nu-i uităm pe urmașii olimpianilor din Săruna (Salonic), Veria, Pretori, Caterino-Cochinoplo, care locuiau ’’pe plaiurile muntelui Olimp și ramurile sale’’, despre care munte Olimp istoricul D. Nenițescu scria la anul 1912 că ’’a încetat de mult de a mai fi lăcașul zeilor mitologiei grecești’’, asta poate și datorită faptului că acolo armânii erau pe atunci tare mulți, cu toții creștini, nu păgâni închinători la chip cioplit.
Ori descendenți ai arnăuchenilor (arvaniților) de pe coasta albaneză a Adriaticii, din Tirana, Scutari, Kavaia (așezare altădată pur armânească), Niucastru (Elbasan), Valona (Avlona), Vilardi (Berat). Apoi cei ai epiriaților, armânii din Epir, din Albania de Sud, din Zagori, ori din munții Pindului, din Ianina, Metzovo, Săracu, Furca, Privoli, Cuci etc.
Cei mai mulți au fost urmașii voscopolenilor, ai celor plecați din Moscopole, 60 000 de armâni răsfirați prin Balcani și în tot restul Europei , aceasta dup distrugerea marelui oraș armânesc de hoardele pașei din Ioanina, Ali Tebelin, în veacul al XVIII lea. Moscopole, mare oraș armânesc care ni l-a dat pe Andrei Șaguna, Mitropolitul Ardealului, cel de la care ’’ne-au rămas școli răspândite în toată Transilvania, societatea Astra, gândirea că unirea poporului român se face prin cultură și educație’’. Marele Andrei Șaguna, canonizat de BOR la 29 octombrie 2011 la Catedrala Mitropolitană din Sibiu. Sfântul Andrei Șaguna!
S-au adunat în marginea satului Moscopole, de Sfânta Maria anului 2010 descendenții voscopolenilor ajunși la Scopia (Skopje), Bitule (Monastir), Gheorghea, Kornița, Ohrida, Crușova, Magarova etc. Iar din Banatul românesc, din județul Timiș, a făcut cale lungă pînă la Moscopole (Voscopole) o delegație condusă de Steriu Toza, președintele Comunității Armâne din Fălcarea Banat, delegație în care s-au aflat, printre alții, grămoștenii Gheorghe Duma și Stere Duma din Sânandrei, fărșeroții Caxi Veronica, Mihaela Sabău și Atanase Muși din Dudeștii Noi, megleniții Marius Manca, Ștefan Poța și familia Ferestrăoaru (mamă și fiu) din Jimbolia.
15 august 2011. Satul armânesc Livadia, la câțiva kilometri de orășelul grecesc Polikastro, nu departe de granița Republicii Macedonia de la Gevgelja cu cea a Republicii Elene de la Evzoni). Livadia se află așezată pe un platou întins, la peste 1500 de metri altitudine. E slujbă la biserica ’’Sfântul Nicolae’’ din sat și se află acolo numeroși credincioși. De altfel, de la Polikastro, aflat la poalele muntelui, și până sus, la Livadia, zeci de autoturisme și autobuze pline ochi au urcat pantele abrupte dis-de dimineață. A fost una din acele zile frumoase când fiii satului grămoștean se adună la biserică, apoi, spre prânz, petrec în centrul așezării cu cântece și dansuri tradiționale, cu batal la proțap, cu uzo, rezina și cafe în fața tavernei ’’Moskopole’’, cea mai veche clădire din sat.
Iar cel mai important fiu al Livadiei este vărul lui Gheorghe Duma din Sânandreiul timișan: Take Culina. Născut la 18 aprilie 1947 la Livadia (Kăliva, cum îi spune satului grămoștean Steriu Toza), Take Culina, un bărbat nu prea înalt, smead, liniștit, a făcut carieră politică. La 41 de ani, în 1978, a fost ales primar al orășelului Polikastro (oraș în care s-a născut și Anton Tanev Dontcho Yugov, prim-ministru al Bulgariei între anii 1956-1962). Municipiul Polykastro, cu cele 23 de sate aparținătoare acestuia, are 12 000 de locuitori dintre care doar câteva sute sunt armâni (grămoșteni și megleniți). Tuturora, greci și armâni, le-a fost primar Tache Culina mulți ani, iar în vara anului 2011 l-am găsit viceprimar la Polikastro.
Viceprimarul Culina e invitat să vorbească la ceremonia din centrul satului Livadia, satul său natal. El, dar și alte oficialități, unele venite în creierul munților taman de la Salonic, de pe malul Mării Egee, pentru a onora sărbătoarea Livadiei. Discursurile sunt ținute în limba greacă. Doar în greacă... Abia mai târziu, când s-a terminat falnicul dans al junilor armâni, la mesele de pe terasa restaurantului Moscopole se aud gratulări între băștinași ’’La mulți ani! Sânteți ghini?’’ Acolo, la masa din taverna cea bătrână, Take Culina începe, încet-încet, să vorbească cu noi armânește, uneori vorbele lui fiind aproape românești, așa că le înțelegi ’’din prima’’. Altele sunt mai greu de priceput, dar reușim cu răbdare să ghicim sensul cuvântului atât de vechi. Nevasta domnului Tache, Elena, o armâncă mândră, și eleganta fiică a viceprimarului, domnișoara Gheorghia, se așează la o masă învecinată, alături de alte doamne grămoștene. Conversează în grecește, așa că renunți să tragi cu urechea la cele ce vorbesc și asculți povestea loculu rostită de viceprimarul Culina. Ce a auzit de la părinți, și anume faptul că în anul 1944, cu doar trei ani înainte ca el să se nască, satul Livadia a fost bombardat cumplit de nemți. ’’Au dat cu bombe! Din Stukasuri!’’, povestește Tache Culina. Satul a fost distrus, au fost morți și răniți și lumea, grămoștenii, adică, s-a risipit care încotro, așa au mai rămas în picioare două sau trei case...
’’Apoi...’’, dă să povestească mai departe viceprimarul din Polikastro, însă e întrerupt de prieteni, neamuri, de consăteni care țin să dea mâna cu cel mai important fiu al Livadiei din acel moment. Se oprește la masa noastră și părintele Mihail, născut și el la Livadia, dar cu casa la Polikastro și parohie la... Livadia. Se bucură sincer când aude că suntem din România și că venim din partea lui Steriu Toza care, iată, aflăm că e nepotul său de sânge! ’’Eu sunt armân!’’ se mândrește pe față părintele Mihail.
Părintele ne binecuvântează și ne lasă mai departe în grija viceprimarului Tache Culina. Care își amintește de anul 1970, atunci când satul a renăscut. Cu bani adunați cu trudă și cu sprijin de la trapeza, banca grecească, au fost înălțate în Livadia 60 de case, făcute din piatră și lemn. Apoi numărul lor a crescut. Nu a stat elsă numere averea celor din Livadia și împrejurimi, dar crede că în urmă cu 30-40 de ani pe culmile munților de acolo pășteau peste 250 000 de oi de-ale grămoștenilor. Se ținea pe atunci la Livadia târg mare de două oriu pe săptămână și se vindeau de toate: caș, telemea, lână, fructe, mai ales cireșe.
Acum, lucrurile stau altfel. Oamenii rămân la Livadia cam ține școala copiilor, din 15 martie și pînă la 15 octombrie. ’’Iarna cade neauă multă’’, continuă domnul Culina și ne bucurăm că am reușit să pricepem așa de bine armâneasca grămoștenului. Iar peste iarnă rămân la Livadia doar trei-patru palicari, înarmați cu puști, nu că s-ar teme ei de lotri, ci ca să oprească mistreții să facă prăpăd prin gospodăriile sătenilor lăsate în grija lor...
Pe scurt, fragmente din povestea Țării lui Tache Culina, viceprimarul din Policastro, vărul grămoșteanului Gheorghe Duma din satul timișan Sânandrei...
SURSA
Dinu Barbu, Țara lui Tache Culina, Agora, Timișoara, nr. 3 / 2011, pp. 77-79.
Albania: 70 cu bursă (Anexa 12)
Bulgaria: 90 / 50 cu bursă (Anexa 13)
Macedonia: 25 cu bursă (Anexa 14)
Serbia: 141 / 99 cu bursă (Anexa 15)
Total: 326 de locuri, din care 244 cu bursă, la 25 de universități de stat (științe exacte, inginerești, agricole, umaniste, economice, sociale și ale naturii, arte, sport, arhitectură, sănătate, drept, teologie) din 7 orașe (București, Cluj, Constanța, Oradea, Craiova, Reșița și Timișoara).
În funcție de opțiunea candidatului din Balcani și diaspora, Ministerul Educației a acordat o bonificație pentru domeniul de studiu: Științe umaniste și Teologie – 10; Științe ale naturii, Științe exacte, Medicină veterinară și Științe agricole și silvice – 9; Științe inginerești, Drept și Științe sociale și politice – 8; Științe economice 7; Sănătate – 5; Arhitectură și urbanism, Educație fizică și sport și Arte – 4 (Anexa 5).
SURSA
Ministerul Educației, Metodologia de școlarizare a cetățenilor de origine etnică română din Republica Moldova, din alte state învecinate şi a etnicilor români cu domiciliul stabil în străinătate în învăţământul din România, în anul şcolar/universitar 2011 – 2012, Anexele 5, 12, 13, 14, 15, București, 19 iulie 2011, http://www.edu.ro/index.php/articles/15476
Conform documentației Ministerului Educației de la București în anul universitar 2011-2012 au fost prevăzute locuri cu bursă și fără bursă pentru aromânii și românii din Albania, Bulgaria, Macedonia, Serbia și diaspora după cum urmează (în ordinea alfabetică a centrelor universitare):
Universitatea Politehnica București: 12 locuri (3 cu bursă)
Universitatea Construcții București: 12 (3)
Universitatea Arhitectură București: 2 (1)
Universitatea București: 3 (1)
ASE București: 7 (2)
Universitatea Muzică București: 4 (1)
Universitatea Arte București: 4 (1)
UATC București: 2 (1)
SNSPA București: 6 (2)
Universitatea Arad: 14 (3)
Universitatea Brașov: 19 (3)
Universitatea Tehnică Cluj: 15 (3)
Universitatea Babeș-Bolyai Cluj: 20 (4)
Universitatea Muzică Cluj: 6 (2)
Universitatea Arte Cluj: 6(2)
Universitatea Ovidius Constanța: 19 (3)
Universitatea Craiova: 18 (3)
Universitatea Tehnică Iași: 18 (4)
Universitatea Iași: 16 (4)
Universitatea Arte Iași: 7 (2)
Universitatea Oradea: 3 (1)
Universitatea Petroșani: 13 (3)
Universitatea Ploiești: 18 (4)
Universitatea Reșița: 2 (2)
Universitatea Sibiu: 14 (3)
Universitatea Suceava: 18 (4)
Universitatea Politehnică Timișoara: 10 (3)
USAMV Timișoara: 5 (2)
Universitatea Vest Timișoara: 10 (3)
Total: 303 locuri pentru masterat, din care 73 cu bursă, în 29 de universități din 14 orașe.
În funcție de opțiunea candidatului din Balcani și diaspora, Ministerul Educației a acordat o bonificație pentru domeniul de studiu: Științe umaniste și Teologie – 10; Științe ale naturii, Științe exacte, Medicină veterinară și Științe agricole și silvice – 9; Științe inginerești, Drept și Științe sociale și politice – 8; Științe economice 7; Sănătate – 5; Arhitectură și urbanism, Educație fizică și sport și Arte – 4 (Anexa 5).
Pentru rezidențiat au fost alocate 102 locuri la 48 de universități.
SURSA
Ministerul Educației, Metodologia de școlarizare a cetățenilor de origine etnică română din Republica Moldova, din alte state învecinate şi a etnicilor români cu domiciliul stabil în străinătate în învăţământul din România, în anul şcolar/universitar 2011 – 2012, Anexa 19, București, 19 iulie 2011, http://www.edu.ro/index.php/articles/15476
Conform documentației Ministerului Educației au fost alocate locuri cu bursă și fără bursă pentru doctorat aromânilor și românilor din Albania, Bulgaria, Macedonia și Serbia după cum urmează (în ordinea alfabetică a centrelor universitare):
Universitatea Politehnică București: 2 locuri (1 cu bursă)
Universitatea Construcții București: 1 loc (1 cu bursă)
Universitatea Arhitectură București: 1 loc
Universitatea București: 2 locuri (1 cu bursă)
ASE București: 2 locuri (1 cu bursă)
UATC București: 1 loc
SNSPA București: 2 locuri (1 cu bursă)
Universitatea Brașov: 1 loc (1 cu bursă)
Universitatea Tehnică Cluj: 1 loc
USAMV Cluj: 1 loc
Universitatea Babeș Bolyai Cluj: 2 locuri (1 cu bursă)
Universitatea Muzică Cluj: 1 loc
Universitatea Arte Cluj: 1 loc
Universitatea Ovidius Constanța: 2 locuri (1 cu bursă)
Universitatea Craiova: 1 loc (1 cu bursă)
Universitatea Tehnică Iași: 1 loc (1 cu bursă)
Universitatea Iași: 2 locuri (1 cu bursă)
Universitatea Oradea: 2 locuri (1 cu bursă)
Universitatea Ploiești: 2 locuri (1 cu bursă)
Universitatea Suceava: 2 locuri (1 cu bursă)
Universitatea Târgoviște: 1 loc
Universitatea Politehnică Timișoara: 1 loc
USAMV Timișoara: 1 loc
Universitatea Vest Timișoara: 2 locuri (1 cu bursă)
Total: 35 de locuri, din care 15 cu bursă, în 24 de universități din 11 orașe.
În funcție de opțiunea candidatului din Balcani și diaspora, Ministerul Educației a acordat o bonificație pentru domeniul de studiu: Științe umaniste și Teologie – 10; Științe ale naturii, Științe exacte, Medicină veterinară și Științe agricole și silvice – 9; Științe inginerești, Drept și Științe sociale și politice – 8; Științe economice 7; Sănătate – 5; Arhitectură și urbanism, Educație fizică și sport și Arte – 4 (Anexa 5).
SURSA
Ministerul Educației, Metodologia de școlarizare a cetățenilor de origine etnică română din Republica Moldova, din alte state învecinate şi a etnicilor români cu domiciliul stabil în străinătate în învăţământul din România, în anul şcolar/universitar 2011 – 2012, București, 19 iulie 2011, http://www.edu.ro/index.php/articles/15476
Avem 113 vizitatori online