Aromânul Istorie şi Cultură Aromână

Login Register
Acasa » Biografii » A-C » Caciona Tache (1885 Avdela, Macedonia otomană - 1971 Avdela, Grecia)
A+ R A-
Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445
07-08-2011

Caciona Tache (1885 Avdela, Macedonia otomană - 1971 Avdela, Grecia)

Rate this item
(1 vote)

Tache Caciona s-a născut în 1885 la Avdela, actualmente în Grecia.


A studiat la liceul românesc din Bitolia (Monastir), din Macedonia otomană. Apoi a absolvit cursurile Şcolil de Agricultură ''Herăstrău'' din Bucureşti, obţinînd titlul de inginer agronom în 1910.


A emigrat o perioadă în America şi în 1922 era administrator de moşie.


A încetat din viaţă în 1971 în comuna natală.

În 1910-1911 se află la conducerea revistei aromâne ''Lilicea Pindului'' (Floarea Pindului), alături de I. Foti, T. Ceapara, I. Sufleri şi Iancu Mihail.


În cursul primului război mondial (1916-1918) a pierdut un caiet cu manuscrise, conform unei scrisori trimisă lui Tache Papahagi, care aştepta mult mai mult decât cele câteva poezii publicate de T. C.


Este inclus în Antologia aromânească publicată de T. P.  în 1922, în Antologia lirică aromână publicată în 1975 şi în volumul Un veac de poezie aromână publicat de Hristu Cândroveanu şi Kira Iorgoveanu în 1985.


H. C. îl consideră poetul aromân ''cel mai apropiat structural'' de George Coşbuc, prin faptul că ''povesteşte liric'' şi ''prin virtuozitatea cu care îl imită prozodic'', ca în poezia La isusire (Gând de logodnă): Ş-cîndu vruta corlu poartă - / Bobo, dor ţi mi are loată / Nu voi s-bitisească./ Şi di cripare-ni-ine s-mor / Cînd avdu că-alţî vor / Tra si-u isusească... (Şi-apoi mîndra tare ştie / Fruntea horei să o ţie - / Scumpa mea crăiasă! / Şi-mi pierd firea cînd aud / Că-ndrăzneşte vreun zălud / Să şi-o vrea mireasă!) Ca şi G. C., T. C. participă la bucuriile şi amărăciunile eroilor săi epico-lirici, ca în poeziile La isusire şi Ah, iară ni-bate ocl'iul. H. C. crede T. C. că ar fi fost un mai bun traducător din G. C. decât a fost Zicu Araia.


Acelaşi H.C. remarcă ''acel dialog subteran, indirect, dar simţit copleşitor'' din poeziile Di-acasă (De-acasă) şi 'Nă carte (O scrisoare), poeme-scrisori de la părinţi către fiul plecat departe şi de la fiu către bătrâni, referitoare la necazurile obştei.


Saitul literar ''Crispedia'' remarcă poeziie sale de jale, în care deplînge ruina satelor aromâneşti din Pind, cauzatî fie de imperiul otoman în decădere, fie de statele balcanice moderne în ascensiune. Reprezentativ în acest sens este poemul Fudzi haraua di la noi (S-a dus bucuria de la noi...), în care saitul menţionat găseşte ecouri din poezia lui Octavian Goga.


Di-acasă a apărut prima dată în ''Calendar armânesc'' al revistei ''Graiu bun'' din 1909 (pp. 83-84).   La isusire, Di cu noapte şi Ah, iară-ni bate ocl'iul au apărut prima dată în ''Lilicea Pindului'' din I, 1911 (pp. 129-133), I, 1, 1911 (pp. 11-13) şi I, 8-9 (pp. 166-168).

 

 

SURSE:
Hristu Cândroveanu şi Kira Iorgoveanu (editori), Un veac de poezie aromână, Cartea Românească, Bucureşti, 1985, pp. 235.
Tache Papahagi, Antologie aromânească, Bucureşti, 1922, p. 236.

***,Tache Caciona, ''Crispedia'', http://www.crispedia.ro/Tache_Caciona

Last modified on Marţi, 04 Octombrie 2011 18:38
Marius Teja

Marius Teja

M-am născut în 1969 în Constanţa, dintr-un tată fărşerot şi o mamă cipană (Nurciu). Am absolvit în 1997 Facultatea de istorie a Universităţii Bucureşti. Am lucrat în Bucureşti în învăţămîntul preuniversitar şi în presă. În prezent sunt pensionat şi locuiesc în Constanţa.

Website: www.aromanul.ro

Leave a comment

Make sure you enter the (*) required information where indicated.
Basic HTML code is allowed.

Login

Register

*
*
*
*
*

* Field is required