Va-s beau unâ arikii – Voi bea un rachiu
Intru tru hani sâ-ñi beau cafelu
Mi veadi lumea shi ñi-adunâ gailelu
Intru tru hani sâ-ñi beau cafelu
Mi veadi lumea shi ñi-adunâ gailelu
(Intru în restaurant să-mi beau cafeaua
Mă vede lumea și își face griji
Intru în restaurant să-mi beau cafeaua
Mă vede lumea și își face griji)
Refren - Refren
Va-s beau unâ arikii, va-s beau shi-unu cafe
Va-s beau shi-unâ tsigari câ hiu chihâe
(Voi bea un rachiu, voi beau și o cafea
Voi fuma și o țigară că sunt boier)
Va-s dau di budzâ, sâ-ñi vindicŭ arana
Mi-acatsâ hâryia, gulescu damigeana
Va-s dau di budzâ, sâ-ñi vindicŭ arana
Mi-acatsâ hâryia, gulescu sh-damigeana
(Voi strange din buze să-mi vindec rana
Mă prind zorii, golesc damigeana
(Voi strange din buze să-mi vindec rana
Mă prind zorii, golesc damigeana)
Refren – Refren
Niscânti moashi ñi-ascotŭ zboarâ
Iñi misurâ añl’i, vorŭ ca-s mi nsoarâ
Niscânti moashi ñi-ascotŭ zboarâ
Iñi misurâ añl’i, vorŭ ca-s mi nsoarâ
(Niște bătrâne îmi scot vorbe
Îmi numără anii, vor să mă însoare
Niște bătrâne îmi scot vorbe
Îmi numără anii, vor să mă însoare)
Refren - Refren
NOTĂ
Versiunea românească de Marius Teja.
Mutrea-tsâ lucrulu – Vezi-ți de treabă
Mutrea-tsâ lucrulu handa
Tsi vedzâ prisuprâ nu-i di-alihea
Tsi stai cu mâiñili ambrâtsâlati
Sh-ti plândzâ câ ti-alasâ tihia
Tsi stai cu mâiñili ambrâtsâlati
Sh-ti plândzâ câ ti-alasâ tihia
(Vezi-ți de treabă bine
Ce vezi deasupra nu-i adevărat
Ce stai cu mâinile încrucișate
Și-ți plângi că te lasă norocul
Ce stai cu mâinile încrucișate
Și-ți plângi că te lasă norocul)
Vidzushi unŭ tserŭ fârâ niori
Sh-nâ vearâ vârâ livâ aratsi
Unŭ câmpu fârâ guvujdei
Sh-barimŭ unŭ omŭ fârâ fârmatsi
Unŭ câmpu fârâ guvujdei
Sh-barimŭ unŭ omŭ fârâ fârmatsi
(Văzuși un cer fără nori
Și-ntr-o vară vreun adiere rece
Un câmp fără spini
Și barem un om fără supărări
Un câmp fără spini
Și barem un om fără supărări)
Vidzushi cutari fârâ stearpi
Sh-nâ hoarâ fârâ nâpudzâi
Mutrea-tsâ lucrulu lăi gione
Sh-unŭ naltŭ cânticu tora dzâi
Mutrea-tsâ lucrulu lăi gione
Sh-unŭ naltŭ cânticu tora dzâi
(Văzuși stână fără oi sterpe
Și un sat fără oameni răi
Vezi-ți de treabă june
Și un cântec de sus acum începe
Vezi-ți de treabă june
Și un cântec sus acum începe)
Maria, Gigi Sima - Mutrea-tsâ lucrulu, ”giony” / Versuri, 2 august 2010, http://giony.ro/versuri-p/gigi-sima---mutrea-ts---lucrulu-(-de-vis:)))))-)/2308 (Audio)
NOTĂ
Versiune românească de Marius Teja.
Tru livadi - În livadă
Tru livadi , tru livadi mi priimnamŭ
A li vrută , a li vrută ii cântamŭ
Tru livadi , tru livadi mi priimnamŭ
A li vrută , a li vrută ii cântamŭ
(În livadă, în livadă mă plimbam
Iubitei, iubitei îi cîntam
În livadă, în livadă mă plimbam
Iubitei, iubitei îi cîntam)
Refren - Refren
Ari hari multu-shi ari
Feata pi cari u-amŭ tu vreari
Ocl’i , perlu neali neali
Dol’i nâ-avemŭ uidiseari
(Are har, mult are
Fata pe care o iubesc
Ochii, părul bucle, bucle
Amândoi ne potrivim)
Inima , inima pâlâcârseamu
Cătrâ mini, cătrâ mini iñi dzâtsea
Inima , inima pâlâcârseamu
Câtrâ mini, câtrâ mini iñi dzâtsea
(Inima, inima îmi rugam
Către mine, către mine ea zicea
Inima, inima îmi rugam
Către mine, către mine ea zicea)
Refren - Refren
Gione , gione io multu ti voiŭ
Di mâni , di mâni va s-yinu la voi
Gione , gione io multu ti voiu
Di mâni , di mâni va s-yinu la voi
(June, june eu mult te iubesc
De mâine, de mâine eu voi veni la voi
June, june eu mult te iubesc
De mâine, de mâine eu voi veni la voi)
Refren - Refren
Maria, Gigi Sima - Tru livadi, ”giony” / Versuri, 2 august 2010 , http://giony.ro/versuri-p/gigi-sima---tru-livadi-(la-rece)/2306 (audio)
NOTĂ
Versiune românească de Marius Teja.
Trandafir pi cheptu io sti ved -
S’numhi astepta vruta mea
N’ari cum c’az in
Suflitlu l’am ahanda
Il plangu s’il suschin
(Să nu mă aștepți iubita mea
Nu voi putea să vin
În adâncul sufletului
Plâng și suspin)
Refren - Refren
Trandafir pi chept io sti ved
Stza plandza mana ta
La steali voi s’agiungu s’mor
Lutseafir s’mea’dar
(Trandafir pe piept eu să te văd
Să-ți plângi mâna ta
La stele vreau să ajung să mor
Luceafăr să mă fac)
Nafoara’i ghets
N’am tsi s’adar
Cu cari s’asburascu
In tini vruta ,in aua
Ti palacarsescu
(Afară-i ger
N-am ce să fac
Cu cine să vorbesc
Vino tu iubita mea, vino aici
Te rog)
Refren - Refren
SURSA
Gore Dany, Gigi Sima - Trandafir pi cheptu io sti ved, ”Giony” / Versuri, 11 noiembrie 2009, http://giony.ro/versuri-p/gigi-sima---trandafir-pi-cheptu-io-sti-ved-.-live-america-!!!-/947 (Audio)
NOTĂ
Versiune românească de Marius Teja.
Ah alba mea – Ah alba mea
Ahh alba mea si imsheata mea
Dzai a mumatai sti da
Mana mea bana s'da
Mini una nu mi daaaa
(Ah fericirea mea și frumoasa mea
Zi-i maică-tii să te dea
Mama mea viața își dă
Și pe mine una nu mă dă)
Ahhh alba mea si imsheata mea
Dzai a fentui sa'nhi ti dai
Fendi a meu aveari isi da
Mini una nu mi daaaa
(Ah fericirea mea și frumoasa mea
Zi-i lui taică-tu ca să te dea
Tatăl meu averea își dă
Și pe mine una nu mă dă)
Ahhh alba si imsheata mea
Dzai a fratitui sti da
Fratinhiu nhiata isi da
S'mi una nu mi da
(Ah fericirea mea și frumoasa mea
Zi-i fratelui ca să te dea
Frate-miu tinerețea își dă
Și pe mine una nu mă dă)
Geoga Rafte, Gigi Sima - Ah alba mea, ”giony” / Versuri, 27 septembrie 2009, http://giony.ro/versuri-p/gigi-sima---ah-alba-mea/685 (Audio)
NOTĂ
Versiune românească de Marius Teja.
(Trei neveste prin grădină se plimbau
NOTĂ
Versiuni românești de Marius Teja.
Unu`i Gicã Hagi – Unu-i Gică Hagi
Avdzãtsã armãname tsi mari caimo
Duchescu c`auşescu, lele ca vai di io
Tora va vã cãntu pi armãnescu iho
Di naima avdzãtlu gioni va vã cãntu io
(Auziți voi aromâni ce mare dor
Simt că îmbătrânesc, lele ca vai de mine
Acum vă voi cânta în aromână
De cel mai renumit june vă voi cânta eu)
Refren - Refren
Unu`i Gicã Hagi, tsi topa u bati
Lãsã americanjii , s`creapã di yinati (bis)
(Unu-i Gică Hagi care mingea o joacă
I-a făcut pe americani să crape de ciudă)
Asprilla , Valderrama , Rincon ,Valencia
Dzãtsea marli Pele, cã naima bunu era
Cãndu giucã Gicã, di intrã tu ei
Di iu era livendzã, ditu luchi s`adrarã njei
(Asprilla, Valderrama, Rincon, Valencia
Zicea marele Pele, că cel mai bun era
Când jucă Gică, de intră în ei
De unde erau viteji, din lupi se făcură miei)
Refren – Refren
Naima avdzãtlu gioni, tora va vã`spunu
Inima mi doari , ca iasti ficior armãn
Elu dit tutã lumea iasti naima bun
Tsi fu cu Iordanescu, la America di adunu
(Cel mai renumit june, acum vă voi spune
Inima mă doare, că este june aromân
El din toată lumea este cel mai bun
Care fu împreună cu Iordănescu în America)
Refren – Refren
Asprilla , Valderrama , Rincon ,Valencia
Dzãtsea marli Pele, cã naima bunu era
Cãndu giucã Gicã, di intrã tu ei
Di iu era livendzã, ditu luchi s`adrarã njei
(Asprilla, Valderrama, Rincon, Valencia
Zicea marele Pele, că cel mai bun era
Când jucă Gică, de intră în ei
De unde erau viteji, din lupi se făcură miei)
Refren – Refren
Naima avdzãtlu gioni, tora va vã`spunu
Inima mi doari , ca iasti ficior armãn
Elu dit tutã lumea iasti naima bun
Tsi fu cu Gabi Balint, la America di adunu
(Cel mai renumit june, acum vă voi spune
Inima mă doare, că este june aromân
El din toată lumea este cel mai bun
Care fu împreună cu Gabi Balint în America)
Refren - Refren (2xbis)
Multi Stadioani
Refren - Refren
Multi stadioani, grescu Gicã Hagi
Banã, sãnãtati, s`ai lãi Gicã frate
Multi stadioani, grescu Gicã Hagi
Banã, sãnãtati, s`ai lãi Gicã Hagi
(Multe stadioane strigă Gică Hagi
Viață, sănătate să ai Gică Hagi
Multe stadioane strigă Gică Hagi
Viață, sănătate să ai Gică Hagi)
Tsi a vã spunu lãi gionji mãratsã,
Di unu gioni tsi l`u şhteatsã
Easti elu gioni armãnu ,
Easti elu moi nai ma bunu
Easti steaua armãnjiloru
Fotbalistul cari`l voru!
(Ce vă voi spune măi juni
De un june ce-l știți
Este el june aromân
Este el măi cel mai bun
Este steaua aromânilor
Fotbalistul cel mai iubit!)
Refren - Refren
Di njicu elu anda era, stadioani alãga
Farul, Sportul şi Steaua, agiumsi Barcelona
Easti steaua armãnjiloru
Fotbalistul cari`l voru!
(De mic când el era, stadioanul îi plăcea
Farul, Sportul și Steaua, ajunse la Barcelona
Este steaua aromânilor
Fotbalistul cel mai iubit!)
Refren - Refren
NOTĂ
Versiuni românești de Marius Teja.
Profesorul aromân Sterie Diamandi (1897 Mețovo/Aminciu * Imperiul Otoman / Grecia – 1981 România) a publicat în 1935 volumul Galeria oamenilor politici.
Printre cei 12 oameni politici români interbelici cărora le-a făcut portrete literare, S.D. l-a inclus și pe marele istoric Nicolae Iorga, premier în 1931-1932.
Într-unul din momentele legate de educația viitorului savant a fost implicat și profesorul aromân Ioan Caragiani (1841 Avdela * Imperiul Otoman / Grecia – 1921 Iași * România). Absolvent de filologie la Atena, el a ocupat posturi de profesor de greacă la Gimnaziul Central din Iași și apoi la Universitatea din capitala culturală a Moldovei. Specialist în folclorul aromânilor, I.C. va devein membru al Academiei Române ca reprezentant al acestora.
<Fostul prim-ministru, Gheorghe Mironescu*, într-un discurs ocazional, evocînd cu simplitate și căldură amintirea anilor petrecuți la Liceul Național din Iași, vorbește de elevul Nicolae Iorga ca de o apariție fenomenală.
Aceeași impresie o va produce ca student și ca profesor, manifestîndu-se cu zgomot și cu strălucire pe toate tărîmurile, unde desfășoară o activitate, afară din cale de prodigioasă.
Uimește și înspăimântă pe toată lumea prin vasta și multilaterala lui cultură, prin formidabila lui memorie, prin uriașa lui putere de muncă, care nu ostenește ci necontenit produce. În fața unui asemenea exemplar, juriul examinator rămâne buimăcit.
Alexandru Odobescu**, președintele comisiei, e cît se poate de uluit.
-”Ce zici? îl întrebă el pe Caragiani, care făcea și dînsul parte din juriu.
-”Ce săzic? îi răspunde simpaticul membru al Junimii***, cunoscut prin humorul lui, Iorga ăsta îmi face impresia că e un călăreț, care călare pe un armăsar din cel mai pur sînge, dar care îl duce pe călăreț unde-i place și cum îi place, prin rîpi și peste cîmp. Georgian e călare pe o mîrțoagă, dar pe care o mînă cum îi place.”
În spusele lui Caragiani e o parte de adevăr.
Explicația însă e cît se poate de firească. În primul rînd, e considerentul vîrstei; Iorga avea pe atunci abia 24 de ani, etate puțin prielnică pentru coordonarea și sistematizarea cunoștințelor ca și pentru formarea spiritului de discernămînt.>
SURSA
Sterie Dimandi, Galeria oamenilor politici, editura Gesa, 1991, p. 159
NOTE M.T.
*Gheorghe (George) Mironescu (1874-1949) – Prim-ministru din partea Partidului Național Țărănesc în 1930 și 1930-1931.
**Alexandru Odobescu (1834-1895) – Scriitor, arheolog, academician și politician. Profesor de arheologie la Universitatea București și director al Școlii Normale Superioare.
***Junimea – Asociație culturală înființată la Iași în 1863 ca formă instituțională a unui curent literar caracterizat de ironie, spirit filozofic, oratoric și critic și gust clasic și academic. Fondatorii au fost tineri întorși de la studii în Occident: Titu Maiorescu, Petre Carp, Iacob Negruzzi.
Gione - June
Gică:
Featã, cu perlu neali, neali
Tsi' nj plãndzã mardzina di'amari
Ma di kirushi, calea featã
Va' nj ts' aspunu
N' hoarã va nidzem armãna mea di' adunu
(Fată cu părul bucle, bucle
Ce-mi plângi la țărmul mării
Dacă ai pierdut calea
Îți voi spune
În sat vom merge aromâna mea împreună)
Elena:
Tsi ghini, tora' nj ti vidzui
Cã io cupia nj' u kirui
Shi tsi va s'apunu acasã gione cãndu'as negu
Ma ghini s' moru
Tu' aestã apã sã' nj mi anec
(Ce bine acum că te văzui
Că eu turma o pierdui
Și ce voi spune acasă june când voi merge
Mai bine să mor
În această apă să mă înec)
Gică:
Featã, cu perlu neali, neali
Tsi zboarã dzãc budzãli a tali
Ma ghini dã' nj unã bãsheari ta s' tsã aspunu
Oili a tali
Cu a meali suntu' li di' adunu
(Fată cu părul bucle, bucle
Ce vorbe zic buzele tale
Mai bine dă-mi o sărutare ca să-ți spun
Că oile tale
Cu ale mele sunt împreună)
Elena:
Gione, bãsheri tsã dau nã sutã
Ma s' li vedu unã minutã
Shi dapoaia doii gione va nã adunãm
Pi mardzina
Di' amari n' hoarã va nidzem
(June, sărutări îți dau o sută
Dar să le văd un minut
Și apoi amândoi june ne vom înâlni
Pe țărmul mării și
În sat vom merge)
NOTĂ
Versiune românească de Marius Teja.
Picuraru cu albi oi – Păcurar cu albe oi
Gică
Percea chiptinatã
S'yini astarã pi la noi
Cã'nj ti va nã featã
(Păcurar cu albe oi
Părul pieptănat
Să vii deseară pe la noi
Că te iubește o fată)
Gică: Refren - Refren
Hai lãi gione s'yini acasã
Sã'nj ti veadã dada
Hai lãi gione s'yini acasã
Sã'nj ti veadã dada
(Hai măi june să vii acasă
Să te vadă mama
Hai măi june să vii acasă
Să te vadă mama)
Elena
Picuraru cu albi oi
Perlu neali neali
S'yini astarã pi la noi
Multu'nj ti'am tu vreari
(Păcurar cu albe oi
Părul creț. creț
Să vii deseară pe la noi
Mult te mai iubesc)
Elena: Refren - Refren
Gică
Vrutã sh'io vream s'yinu la voi
Cã mini ti'am tu vreari
Nu'aveam cari s'alasu la oi
Cã oili voru pãshteari
(Iubito și eu vreau să vin la voi
Că și eu te iubesc
Nu aveam pe cine să las la oi
Că oile trebuie păscute)
Elena: Refren - Refren
Maria, Elena Gheorghe & Gică Coadă - Picuraru cu albi oi, "Lilicea vreariei" - 2008, ”giony” / Versuri, 22 noiembrie 2009, http://giony.ro/versuri-p/elena-gheorghe---gica-coada---picuraru-cu-albi-oi/998 (Audio)
NOTĂ
Versiune românească de Marius Teja.
Lea mushată armânâ – Tu frumoasă aromână
Lea mushată armânâ,
La shopatlu din vali,
Tahinărli trets`
Fats` mirachi mari!
(Tu frumoasă aromână
La izvorul din vale
Diminețile când treci
Îmi faci plăcere mare!)
Refren - Refren
Oh` lelele oh,
Câtu`nhi ti`am tu vreari
Oh` lelele oh,
Dă`nhi shi`unâ bâsheari !
(Oh lelele oh
Cât te iubesc
Oh lelele oh
Dă-mi și o sărutare!)
Mas vrei tini gione
S`hiu înveasta tau`
Hai la mini acasâ
Ca`s adrăm harau`!
(Dacă vrei tu june
Să fiu nevasta ta
Hai la mine acasă
Ca să facem nuntă!)
Refren - Refren
Ah armâna mea,
Voi s`tsâ dzâc shi`un zbor:
Câ tora cu tini
Mini voi s`mi`nsor!
(Ah aromâna mea
Vreau să-ți zic și o vorbă
Că acum cu tine
Eu vreau să mă însor!)
Refren - Refren
SURSA
D!N4MO g!rl, Elena Gheorghe - Lea mushată armânâ, ”giony” / Versuri, 8 noiembrie 2009, http://giony.ro/versuri-p/elena-gheorghe---gica-coada---lea-mushat---arm--n--/923 (Audio)
NOTĂ
Versiune românească de Marius Teja.
Ina, ina gione – Vino, vino june
Gică
Cum s`adar lea featã
Shed mi minduiescu
Cum s`adar lea featã
Sani ti isusescu
(Cum să fac tu fată
Șed și mă gândesc
Cum să fac tu fată
Să ne logodim)
Elena
Ina ina gione
Ina isuseami
Ina ina gione
Inveast ã tini iami
(Vino, vino june
Vino să ne logodim
Vino, vino june
Să mă iei de nevastă)
Gică
Cum s`adar lea featã
Imshatã pirusheana
Cum s`adar lea featã
Sani ti ved niheama
(Cum să fac tu fată
Mândră frumusețe
Cum să fac tu fată
Să te văd puțin)
Elena
Ina ina gione
Ina tu livadi
Ina ina gione
Dada nu ni veadi
(Vino, vino june
Vino în livadă
Vino, vino, june
Mama nu ne vede)
Gică
Cum s`adar lea featã
Pirusheana meau
Cum s`adar lea featã
Inveasta sa`ni ti iau
(Cum să fac tu fată
Frumoasa mea
Cum să fac tu fată
Nevastă să te iau)
Ina ina gione
Noi doii s`nã lomo
Ina ina gïone
Cãruna s`na bãgãmo
(Vino, vino june
Noi amândoi să ne luăm
Vino, vino june
Cununa să ne-o punem)
NOTĂ
Versiune românească de Marius Teja.
Ma cum vini eta – Dar cum a venit vremea
Elena
Ma cum vini eta
Eta tseaua shkreta
Armãnji tuts di nã arãspãndim
Armãnj dit Armãnie
Sh'ditu Makidonie
Canã oarã di'adunu nu va s'himu
(Dar cum a venit vremea
Vremea aceea nenorocită
Toți aromânii de ne-am răspândit
Aromâni din România
Și din Macedonia
Niciodată împreună nu vom fi)
Elena: Refren - Refren
Armãnj dit Armãnie
Sh'ditu Makidonie
Di daima armãnj
Noi nã him fratsã
(Aromâni din România
Și din Macedonia
Din totdeauna aromâni
Noi suntem frați)
Gică
Un zboru n'azburãmu
Un stranj nã purtamu
La un lucru va s'nã minduim
S'him di'adunu nu s'poati
Haidits s'nã harsimu ,
Haidits tuts un canticu s'ahurhimu
(Aceeași limbă noi vorbim
Aceeași haină noi purtăm
La un lucru să ne gândim
Să fim împreună nu se poate
Haideți să ne bucurăm
Haideți toți un cântec să începem)
Gică: Refren - Refren
Elena & Gică
Ma cum vini eta
Eta tseaua shkreta
Armãnji tuts di nã arãspãndim
Armãnj dit Armãnie
Sh'ditu Makidonie
Canã oarã di'adunu nu va s'himu
(Dar cum a venit vremea
Vremea aceea nenorocită
Toți aromânii de ne-am răspândit
Aromâni din România
Și din Macedonia
Niciodată împreună nu vom fi)
Elena & Gică: Refren - Refren
SURSA
Maria, Elena Gheorghe & Gică Coadă - Ma cum vini eta, "Lilicea vreariei" – 2008, ”giony” / Versuri, 2 august 2009, http://giony.ro/versuri-p/elena-gheorghe---gica-coada---ma-cum-vini-eta/118 (audio)
NOTĂ
Versiune românească de Marius Teja.
Msheatã lilici – Frumoasă floare
Gică
Tu'nã dzuuã'n cali, vruta mea shidea
Msheata mea perlu ea andridzea
Cãftai s'u mutrescu ma s'mi veadã ea
Msheata mea la mini nu s'mutrea.
(Într-o zi în cale iubita mea ședea
Frumoasa mea părul își aranja
Căutai s-o privesc ca să mă vadă ea
Frumoasa mea la mine nu se uita)
Gică: Refren - Refren
Msheatã lilici ditr'un mai
Tsi stai mi mutreshtsã, dzã'nj mashi un graiu
La shopatu va s'yinu , io va'nj ti'ashteptU
Ta s'ts'aspunu vrearea tsi'u'am tu keptu
(Frumoasă floare din mai
Ce stai și mă privești, zi-mi doar o vorbă
La izvor voi veni,eu te voi aștepta
Ca să-ți spun iubirea pe care o am în piept)
Elena
Lasã'mi lãi gione , lasã'mi s'ts'aspunu
Lasã'mi la shopatu ta s'mi ducu
Cã hiu multu njcã nu voi s'mi mãritu
Lasã'mi apã acasã s'aducu
(Lasă-mă măi june, lasă-mă să-ți spun
Lasă-mă la izvor să mă duc
Că sunt foarte mica, nu vreau să mărit
Lasă-mă acasă apă s-aduc)
Elena: Refren - Refren
Gică
Va ti'ashteptu featã , tutu io va ti iau
Cu tini tutã bana a sã stau
Cãndu a s'yinã arada doii ta s'nã luãm
Mari gimbushi noi va nã'adramu
(Te voi aștepta fată, tot eu te voi lua
Cu tine toată viața o să stau
Când va veni momentul amândo să ne luăm
Mare petrecre noi vom face)
Gică: Refren - Refren
SURSA
Maria, Elena Gheorghe & Gică Coadă - Msheatã lilici, " Lilicea vreariei" – 2008, ”giony” / Versuri, 31 iulie 2009, http://giony.ro/versuri-p/elena-gheorghe---gica-coada---msheat---lilici/112 (Audio)
NOTĂ
Versiune românească de Marius Teja.
Profesorul aromân Sterie Diamandi (1897 Mețovo/Aminciu * Imperiul Otoman – 1981 România) a publicat în 1935 volumul Galeria oamenilor politici.
Printre cele 12 portrete de oameni politici români interbelici, S. D. l-a inclus și pe cel al lui Dumitru (Take) Ionescu (1858-1922). Fiu de negustor din Ploiești, T. I. își ia doctoratul în drept la Paris, devenind un avocat renumit. Ca om politic, va fi deputat conservator la 26 de ani și ministru al cultelor în guvernul conservator condus de Lascăr Catargiu în anii 1891-1895. Înființează în 1908 Partidul Conservator-Democrat și în 1917-1918 și 1920-1922 va deține portofoliul ministerului de externe. Cariera politică va culmina cu funcția de prim-ministru al României Mari în decembrie 1921-ianuarie 1922, decedând la Roma în exercițiul funcțiunii. S-a remarcat ca un mare orator, susținând .intrarea României în primul război mondial (1914-1918) împotriva Austro-Ungariei, care deținea Transilvania.
Iată cum descrie S. D. implicarea lui T.I. în problema situației aromânilor din Peninsula Balcanică.
<Cît de mult s-a înșelat Carp* și cît de nedrept a fost cu Take Ionescu cînd a spus despre dînsul că ”Întotdeauna pledează o cauză, niciodată nu apără o convingere”. Adevărul era cu totul contrariu. ”Take Ionescu, după cum foart just observă I. G. Duca**, era un entuziast, un emotiv și un romantic. Credea în ceea ce spunea, credea pînă la naivitate și de aceea o spunea cu neprefăcută sinceritate și cu o patimă comunicativă.”
Dacă despre alte chestiuni, Take Ionescu, datorită eclectismului său a avut convingeri successive și trecătoare, cu problema națională însă a fost de o constanță desăvîrșită.
A fost un aprig susținător al cauzei românilor macedoneni. Nu era în Macedonia om mai popular și mai iubit decît dînsul. Dacă în ultimul timp Take Ionescu nu se putuse interesa de problema macedoneană, aceasta se datorește unor considerațiuni de înalt ordin de stat.
Nu voi uita ultima întrevedere care am avut-o cu dînsul, în biroul lui de la Ministerul Externe. Mă dusesem, în calitatea mea de președinte al societății studenților macedoneni ca să–i cer să facă demersurile necesare pentru deschiderea școlilor și a bisericilor din Macedonia sîrbească***.
La un moment dat, în focul discuției, reproșîndu-i dezinteresarea îi spun: ”Nu vă mai recunoaștem , domnule Take Ionescu; era o vreme cînd, ca să fiți bun român, uitați că sînteți om politic. Era vremea cînd subvenționați școlile din Ardeal**** și treceați noaptea Carpații.
Astăzi avem de-a face cu un alt Take Ionescu care, ca să treacă drept un mare om politic, uită să fie bun român.”
La acese cuvinte, cu fața congestionată, el se ridică de pe fotoliu, întinde harta țării pe masă și după ce-mi adresează cîteva cuvinte foarte măgulitoare, îmi spune: ”Uită-te și vezi bine. La răsărit, avem Sovietele*****, un vecin puternic și foarte primejdios. Ele s-au resemnat să piardă atâtea provincii ca: Polonia, Finlanda, Estonia, Letonia. Nu vor însă să renunțe la Basarabia și fac mare caz de dînsa. E coridorul care duce la strîmtori și Constantinopol******, visul secular al rușilor. Dincolo, e Ungaria, care, în ruptul capului, nu se poate împăca cu pierderea Ardealului. ”Ungaria care se deșteaptă” nu-i o simplă expresie, ci o vie realitate. La sud, avem Bulgaria care nici ea nu înțelege să renunțe la Cadrilater*******, dacă nu chiar la Dobrogea. Cum vezi suntem încercuiți numai de vrăjmași care nu pîndesc decât momentul prielnic. Pentru întîmpinarea primejdiei și menținerea României Mari care s-a înfăptuit cu atîta trudă, eu n-am decît o singură forță de opus: Mica Antantă********. De aceea nu mă pot strica cu Serbia. Află, dar, că nu sînt mare om politic ca să fiu bun roman. Îți promit însă că voi aranja în chip amiabil cu Pasici********* chestia școlilor. Îți spun de pe acum, însă, că liceul și consulatul de la Bitolia********** nu le pot deschide. Nu consimt sîrbii. Îți dau rendez-vous la toamnă, cînd chestia va fi tranșată.” Soarta a vrut însă ca marele bărbat politic să dispară din viață înainte de sosirea toamnei***********, cu scadența făgăduielii.>
SURSA
Sterie Diamandi, Galeria oamenilor politici, editura Gesa, 1991, pp. 122-124.
NOTE M.T.
*Petre Carp (1837 Iași – 1919 Iași) – Jurist cu studii în Germania. Membru și președinte (1907-1913) al Partidului Conservator. A fost deputat, senator, diplomat, ministru și prim-ministru (1900-1901 și 1911-1912). P.C. se referea probabil la dimensiunea profesională juridică a personalității lui T.I.
**Ion Gheorghe Duca (1879-1933) – Membru al Partidului Național. Deputat din 1908. Ministru cu diferite portofolii din 1914 până în 1928. Prim-ministru (noiembrie-decembrie 1933).
***În urma celor două războaie balcanice din 1912 și 1913, Macedonia otomană a fost împărțită între Grecia, Serbia și Bulgaria. România începuse din 1864 o politică de subvenționare a unor școli și biserici în limba română pentru aromânii din Imperiul Otoman. În noul context în care aromânii deveniseră minoritari în statele naționale balcanice problema școlilor și bisericilor rămăsese în suspans.
****T. I. a fost primul ministru român care a subvenționat în secret școlile românești din Ardealul încorporat Ungariei, acțiune despre care l-a informat pe premierul Lascăr Catargiu la doi ani de la declanșarea ei.
*****Partidul Comunist (bolșevic) din Rusia a preluat puterea prin lovitura de stat din 25 octombrie / 7 noiembrie 1917, instaurând regimul politic al Sovietelor (consilii ale muncitorilor, țăranilor și soldaților).
******Constantinopol – Azi Istanbul (Turcia). Se află situat între strâmtoarea Bosfor la nord și strâmtoarea Dardanele la sud, care încadrează Marea Marmara și despart Peninsula Balcanică de Asia Mică.
*******România s-a implicat în al doilea război balcanic, din 1913, obținând de la Bulgaria Cadrilaterul (județele Durostor și Caliacra), o fâșie de pământ de-a lungul graniței dobrogene. Bulgaria a reocupat-o în primul război mondial (1916-1918), a retrocedat-o ca țară învinsă în 1918 și a reobținut-o prin tratatul de la Craiova din 7 septembrie 1940.
********Mica Antantă – Sistem de alianțe bilaterale creat în 1920-1921 de România, Cehoslovacia și Regatul sârbilor, croaților și slovenilor (din 1929 Iugoslavia), pentru a contracara politica revizionistă a Ungariei, care pierduse teritorii în favoarea celor trei țări ca țară învinsă în primul război mondial.
*********Nikola Pasici (1845-1926) – Important om politic sârb și iugoslav. Prim ministru al Serbiei (1891-1892; 1904-1905; 1906-1908; 1909-1911; 1912-1918). Prim-ministru al Regatului sârbilor, croaților și slovenilor (1918; 1921-1924; 1924-1926)
**********Bitolia – Vechi oraș roman, apoi slav și important oraș din Macedonia otomană (Monastir), care a revenit Serbiei în urma războaielor balcanice.
***********Întâlnirea a avut probabil loc în iarna anilor 1921/1922.
Hop, hop, hop - Hop, hop, hop
Hop, hop, hop,
Aestâ îi schimbarea
Sh`ti armânamea noastâ
Vini modernizarea.
(Hop, hop, hop
Aceasta e schimbarea
Și pentru aromânimea noastră
A venit modernizarea)
Refren - Refren
Numai iasti ieta,
Feată, feată armânâ
Cas nedz la`ntâlniri
Cu mana di mânâ.
Tora iasti ieta
Feată, feată armânâ
Tas tsâ ieshi primnari
Cu gionili di mânâ.
(Numai este vremea
Fată, fată aromână
Ca să mergi la întâlnire
Cu mama de mână
Acum este vremea
Fată, fată aromână
Ca să ieși la plimbare
Cu junele de mână)
Hop, hop, hop,
Tora ies primnari
Hop, hop, hop,
Armânili ca steali.
(Hop, hop, hop
Acum ies la plimbare
Hop, hop, hop
Aromânele ca stele)
Refren - Refren
Hop, hop, hop,
Armânili lucreadzâ
Hop, hop, hop,
Shtiu cum sâ si distreadzâ.
(Hop, hop, hop
Aromânele lucrează
Hop, hop, hop
Știu cum să se distreze)
Hop, hop, hop,
Di malmâ`i plinâ mâna
Hop, hop, hop,
Iasti sh`patroanâ armâna.
(Hop, hop, hop
De aur e plină mâna
Hop, hop, hop
Este și patroană aromâna)
Refren - Refren
Hop, hop, hop,
Armânili la bar
Hop, hop, hop,
Mai bea sh`câti un pahar.
(Hop, hop, hop
Aromânele la bar
Hop, hop, hop
Mai beau și câte un pahar)
Hop, hop, hop,
Sh`muzica îi tari
Hop, hop, hop,
Shi`aprindu sh`câti unâ tsigari.
(Hop, hop, hop
Și muzica e tare
Hop, hop, hop
Își aprind și câte o țigară)
Refren - Refren
SURSA
D!N4MO g!rl, Cristian Ionescu - Hop, hop, hop , ”giony” / Versuri, 26 februarie 2011, http://giony.ro/versuri-p/cristian-ionescu----hop--hop--hop/2605 (Audio)
NOTĂ
Versiune românească de Marius Teja.
Discoteca-i bana – Discoteca-i viața
Cum iara ma ninti
Nâ mutream la sati
N`ashtiptau acasâ
Pârints` cu yinati.
(Cum era înainte
Ne uitam la ceas
Ne așteptau acasă
Părinții supărați)
Refren - Refren
Barlu sh`discoteca
Aestâ iasti bana
S`nidzedz fciori sh`feati
S`vâ vindicats rana.
(Barul și discoteca
Asta este viața
Să mergeți flăcăi și fete
Să vă vindecați rana.)
Ficiori sh`feati armâni
Gioacâ tutâ seara
Neg la discotecâ
Tsi musheatâ`i hoara.
(Flăcăi și fete aromâne
Dansează toată seara
Merg la discotecă
Ce frumos e satul.)
Refren - Refren
Ficiori sh`feati armâni
Bana iasti shcurtâ
S`vâ distrats` voi tora
S`chirets` noaptea tutâ.
(Flăcăi și fete aromâne
Viața este scurtă
Să vă distrați voi acum
Să pierdeți noaptea toată)
Refren - Refren
Zburăscu pârintsâi
Câ urâtâ`i ieta
Ti voi tineretlu
Adzâ`i discoteca.
(Vorbesc părinții
Că urâtă-i viața
Pentru voi tineretul
Azi e discoteca)
Refren - Refren
SURSA
D!N4MO g!rl, Cristian Ionescu - Discoteca-i bana, ”giony” / Versuri, 10 februarie 2011, http://giony.ro/versuri-p/cristian-ionescu----discoteca-i-bana-/2560 (Audio)
NOTĂ
Versiune românească de Marius Teja.
Cum s`andreg armânili – Cum se gătesc aromânele
Musheati sunt featili,
Featili shi`nveastili
Când yin` sârbâtorili
Sh`cum adarâ pitili.
(Frumoase sunt fetele
Fetele și nevestele
Când vin sărbătorile
Și cum fac plăcintele.)
Refren - Refren
Cum s`andreg armânili
Câ yin` sârbâtorili
In hoarâ când s`fatsi nuntâ
Vor s`li veadâ lumea tutâ.
(Cum se gătesc aromânele
Când vin sărbătorile
În sat când se face nuntă
Vor să le vadă lumea toată.)
Cât iasti numtâ în hoarâ
Armânili ies nafoarâ
I`shi bagâ fustănjili noau`
Va` yiasâ tuti primnari.
(Când este nuntă însat
Aromânele ies afară
Își pun rochie nouă
Vor ieși toate la plimbare.)
Refren - Refren
Shi`atseali cama musheati
Tu armânami cama aleapti
Mas li veadâ vâr ficior
Va li`aducâ s`gioacâ`n cor.
(Și cele mai frumoase
Între aromâne mai alese
Dacă le vede vreun flăcău
Le va adduce să joace în horă.)
Refren – Refren
Tu a noastâ armânami
Tuti featili`s tinami
Iali shtiu câ iasti ghini
Tas hibâ, moi, sh`nicuhiri.
(În a noastră aromânime
Toate fetele sunt renumite
Ele știu că este bine
Să fie, măi, și gospodine.)
Refren - Refren
SURSA
D!N4MO g!rl, Cristian Ionescu - Cum s`andreg armânili, ”giony” / Versuri, 15 ianuarie 2011, http://giony.ro/versuri-p/cristian-ionescu----cum-s-andreg-arm--nili/2545 (Audio)
NOTĂ
Versiune românească de Marius Teja.
Mi`nsor, iasti numta mea – Mă însor, este nunta mea
Vrutsii a mei, sotsii a mei
Voi s`vâ hârâsits`
Mi`nsor, iasti numta mea
La mini z`yinits.
(Dragii mei, prietenii mei
Voi să vă bucurați
Mă însor, este nunta mea
La mine să veniți.)
Refren - Refren
Ficiori, ficiori,
Sh`voi ca`s vâ nsurats
Multi feati armâni
Ashteaptâ s`li câftats`.
(Flăcăi, flăcăi,
Și voi ca să vă însurați
Multe fete aromâne
Așteaptă să le cereți.)
Di djoi ancipu haraua
S`avdâ hoara tutâ
S`cântâ muzica ma tari
C`aua iasti numtâ.
(De joi a început nunta
Să audă tot satul
Să cânte muzica mai tare
Că aici este nuntă.)
Refren - Refren
Tora îi sâmbătă seara
Aestâ`i mushuteatsa
Hai grambo ti sfert di oarâ
La numtâ la`nveasta.
(Acum e sâmbătă seara
Asta-i frumusețea
Hai mire pentru un sfert de ceas
La petrecerea miresei)
Refren - Refren
Dumânica îi musheatâ
Vini hoara tutâ
Ca`s veadâ înveasta sh`grambolu
Oi le le` tsi numtâ!
(Duminica-i frumoasă
A venit tot satul
Ca să vadă mireasa și mirele
Oi lele ce nuntă!)
Refren - Refren
SURSA
D!N4MO g!rl, Cristian Ionescu - Mi`nsor, iasti numta mea, ”giony” / Versuri, 6 ianuarie 2011, http://giony.ro/versuri-p/cristian-ionescu----mi-nsor--iasti-numta-mea/2531 (Audio)
NOTĂ
Versiune românească de Marius Teja.
Cât ti voi – Cât te iubesc
Musheatâ îi ieta
Sh`mardzina di`amari
Ies gionjii armânji
Cu feati iesu primnari.
(Frumoasă e viața
Și la țărmul mării
Ies junii aromâni
Cu fete ies la plimbare.)
Refren - Refren
Cât ti voi, cât ti voi,
Vrută sâ shtii tini
Ti vidzui, ti vidzui,
Gione ti voi sh`mini!
(Cât te iubesc, cât te iubesc
Iubito să știi tu
Te-am văzut, te-am văzut
June te iubesc și eu!)
Cum iara unâoarâ
Pârints` i`ascultam
Nâ vream, nu nâ vream
Chefea lâ fâtseam.
(Cum era odată
Părinți-i ascultam
Ne iubeam, nu ne iubeam
Dorința le-o respectam.)
Refren - Refren
Shcurtâ iasti bana
Sh`doii mas nâ vrem
Cu agapi mari
Noi va u tritsem.
(Scurtă este viața
Și amândoi dacă ne iubim
Cu fericire mare
O vom trece.)
Refren - Refren
Musheatâ îi ieta
Sh`mardzina di`amari
Featili sh`ficiorii
I`shi dau shi`unâ bâsheari.
(Frumoasă este viața
Și la țărmul mării
Fetele și flăcăii
Își dau și o sărutare.)
Refren - Refren
D!N4MO g!rl, Cristian Ionescu - Cât ti voi, ”giony” / Milano, 1 decembrie 2010, http://giony.ro/versuri-p/cristian-ionescu----c--t-ti-voi/2472 (Audio)
NOTĂ
Versiune românească de Marius Teja.
La musheata armânâ,
La shopatlu din vali
Totna` când trec
Î`nhi fatsi mirachi mari.
(Tu frumoasă aromână
La izvorul din vale
Mereu când treci
Îmi faci plăcere mare.)
Refren - Refren
Oh lele le oh,
Multu î`nhi ti`am tu vreari
Oh lele le oh,
Dă`nhi si`unâ bâsheari!
(Oh lele le oh
Mult te mai iubesc
Oh lele le oh
Dă-mi și o sărutare!)
Ah armâna mea,
Trup ca di fidanâ
Cum sâ`nhi fac s`tsâ spun
Pi suflit nhi`am nâ rana.
(Ah aromâna mea
Trup ca de vlăstar
Cum să-mi fac să-ți spun
Pe suflet mi-am o rană.)
Refren - Refren
Ah armâna mea,
Voi s`tsâ dzâc shi`un zbor
Câ tora cu tini
Mini voi s`mi însor.
(Ah aromâna mea
Vreau să-ți zic și o vorbă
Că acum cu tine
Eu vreau să mă însor.)
Refren - Refren
Oh lele le oh,
Numtâ s`nâ fâtsemu
Oh lele le oh,
Sh`mari cor s`adrămu!
(Oh lele le oh
Nuntă să ne facem
Oh lele le oh
Și o mare horă să facem!)
NOTĂ
Versiune românească de Marius Teja.
Hai armânji – Hai aromâni
Heee heee heeey…
Hai armânji, hai armânji,
Hai armânji s`inshim adzâ priimnari.
Hai armânji, hai armânji,
Câ în hoarâ iasti numtâ mari.
(Hai aromâni, hai aromâni
Hai aromâni să ieșim azi la plimbare
Hai aromâni, hai aromâni
Că în sat este nuntă mare)
Refren - Refren
Haide, haide moi
Haidits` tuts` la gioc
Haide, haide moi
Hai s`giucats cu foc.
(Haide, haide măi
Haideți toți la joc
Haide, haide măi
Hai să jucați cu foc.)
Heee heee heeey…
Hai armânji, hai armânji,
Fatsi numtâ gioni mult cu hari.
Hai armânji, hai armânji,
S`nidzem tora tuts cu nhic cu mari.
(Hai aromâni, hai aromâni
Face nuntă un june cu mult har
Hai aromâni, hai aromâni
Să mergem acum toți cu mic cu mare.)
Refren - Refren
Heee heee heeey…
Hai armânji, hai armânji,
Avdzâm câ înveasta îi cu hari.
Hai armânji, hai armânji,
Cu grambolu shi`ari uidiseari.
(Hai aromâni, hai aromâni
Auzim că mireasa are mult har
Hai aromâni, hai aromâni
Cu mirele are multă potrivire.)
Refren - Refren
Heee heee heeey…
Hai armânji, hai armânji,
Tsi numtâ musheatâ vas videm.
Hai armânji, hai armânji,
Mari moaubeti noi s`fâtsem.
(Hai aromâni, hai aromâni
Ce nuntă frumoasă vom vedea
Hai aromâni, hai aromâni
Mare taifas noi să facem.)
Refren - Refren
SURSA
D!N4MO g!rl, Cristian Ionescu - Hai armânji, ”giony” / Versuri, 3 mai 2010, http://giony.ro/versuri-p/cristian-ionescu----hai-arm--nji/2016 (Audio)
NOTĂ
Versiune românească de Marius Teja.
Cafi searâ ti`ashtiptam – În fiecare seară te așteptam
Cafi searâ`nhi ti`ashtiptam
Oh lele, lea feată,
Di mesi î`nhi ti tsâneam
Oh lele, lea feată.
(În fiecare seară mi te așteptam
Oh lele, tu fată
De mijloc mi te țineam
Oh lele, tu fată)
Refren - Refren
Voi sâ shtiu, tini lea feată
Câ tse`nhi mi`arâseshi..
Vinhi aseara pi la tini
Poarta u nchiseshi…
(Vreau să știu tu fată
De ce m-ai înșelat
Am venit aseară pe la tine
Poarta ai închis-o)
Zboarâ multi nâ dzâtseam
Oh lele, lea feată,
Doii multu nâ hârseam
Oh lele, lea feată.
(Vorbe multe ne ziceam
Oh lele, tu fată
Amândoi mult ne bucuram
Oh lele, tu fată)
Refren - Refren
T`unâ dzâu î`nhi ti vidzui
Oh lele, lea feată,
Cu ficiorlu a nu shtiu curi
Oh lele, lea feată.
(Într-o zi mi te văzui
Oh lele, tu fată
Cu feciorul nu știu cui
Oh lele, tu fată)
Refren - Refren
Pi`atsel gioni iu lu`aflashi
Oh lele, lea feată,
Di aveari î`nhi ti mârtashi
Oh lele, lea feată.
(Pe acel june unde l-ai găsit
Oh lele, tu fată
Pentru avere te-ai măritat
Oh lele, tu fată)
Refren - Refren
D!N4MO g!rl, Cristian Ionescu - Cafi searâ ti`ashtiptam, ”giony” / Versuri, 3 mai 2010, http://giony.ro/versuri-p/cristian-ionescu----cafi-sear---ti-ashtiptam/2015 (audio)
NOTĂ
Versiune românească de Marius Teja.
În 1999, istoricul și diplomatul român cu origini aromâne Neagu Djuvara (1916 București - ) a publicat lucrarea O scurtă istorie a românilor povestită celor tineri.
În capitolul Revolta Asăneștilor și ”regatul vlahilor și bulgarilor”, N. D. face și o scurtă prezentare a statului întemeiat în 1185 de frații aromâni / vlahi Asan și Petru, conducătorii răscoalei victorioase a aromânilor și bulgarilor din munții Balcani împotriva dominației Imperiului Bizantin.
<Cumanii* au pătruns până în Bulgaria** – Bulgaria care nu mai există ca stat independent de la fioroasa represiune a împăratului bizantin Vasile II zis Bulgaroctonul*** – (o urmă o reprezintă, de pildă, localitatea Kumanovo, unde s-au întâlnit în anii ’90 negociatorii militari ai Iugoslaviei și NATO!). Or, în toată acea regiune mai trăia încă o importantă populație de limbă română care, fără îndoială, păstrase un contact neîntrerupt cu românii de la Nord de Dunăre. Acești valahi se îndeletniceau în special cu creșterea oilor, de unde, cu vremea, termenul de vlah a devenit, la bulgari și la greci, sinonim cu cioban.
În 1185, doi frați vlahi din regiunea Târnovo****, Petru și Asan, certați pe motive fiscale cu împăratul bizantin Isaac Anghelos*****, și fiindcă acesta refuzase continuarea unui serviciu militar al acestor vlahi în armata bizantină, asmuțesc ținutul întreg, și pe vlahi, și pe bulgari, împotriva împărăției. Cum, după doi ani de lupte, soarta armelor le e potrivnică, trec Dunărea și se întorc de acolo cu alți români și cu călărime cumană, iar după un timp, îi înving pe bizantini. Această imediată alianță româno-cumană mă face să cred că acei frați vlahi din Târnovo aveau cu căpeteniile cumane o legătură mai veche, poate chiar o încuscrire, întrucât numele Asan e cuman. Petru****** și Asan******* vor prelua coroana foștilor țari bulgari, căci aceasta reprezenta tradiția statală a locului, întreruptă de bizantini cu două sute de ani în urmă. Un al treilea frate, Ioniță********, zis pe grecește Kaloioannes, adică cel Frumos (sau cel Viteaz?) duce și mai departe ambiția familiei, obținând o coroană regală de la marele papa Innocentiu III*********. Corespondența dintre papa și Ioniță dovedește clar că acesta din urmă își reclama originea sa romană și că papa o recunoștea (se știe ce bine informată a fost întotdeauna papalitatea!). Lucrurile se vor încurca însă în urma cuceririi Constantinopolului, în 1204, de către cruciații celei de-a patra cruciade, deviate de al drumul ei de lăcomia și viclenia venețienilor. (Eveniment dramatic cu consecințe incalculabile, căci de atunci s-au învrăjbit atât de rău Bisericile din Apus și Răsărit, catolicii și ortodocșii, încât nu s-au mai putut împăca nici până azi.) Ioniță va părăsi obediența romană pentru a reveni la ascultarea față de patriarhul grec (refugiat la Niceea**********, în Asia Mică) și, purtând război cu cruciații, cu frâncii, în 1205, îl va învinge, la Adrianopol***********, pe împăratul latin Baldovin de Flandra**************, care va pieri în beciurile de la Târnovo. Dar statul Asăneștilor*************, instalat în tradiția politică și culturală a primului țarat bulgar, nu va mai fi cunoscut după Ioniță ca ”regat al vlahilor și bulgarilor”, ci numai ca al ”doilea țarat bulgar”, participarea inițailă a românilor la această mare înfăptuire fiind cu vremea estompată, până la a permite afirmația (chiar ridicolă) a une anumite istoriografii bulgare, că a fost vorba de un ”regat al bulgarilor și al ciobanilor”…>
SURSA
Neagu Djuvara, O scurtă istorie a poporului roman povestită celor tineri, ediția VII, editura Humanitas / seria Istorie, București, 2008, pp. 44-45.
NOTE M.T.
*Cumani – Populație turcică care în secolul XI a venit din steeple nord-pontice și s-a așezat pe teritoriul de azi al României, de unde făceau incursiuni peste Dunăre, în Imperiul Bizantin.
**Bulgaria – Poporul turanic al bulgarilor a venit din steeple nord-pontice și s-a așezat în 681 pe teritoriul dintre Dunăre și munții Balcani. Aici a fost asimilat în timp de slavii așezați după 602, dând numele și elita militară poporului ce se va forma. În 863 cneazul Boris I a decis creștinarea în rit ortodox. În 917 cneazul Simeon cel Mare s-a proclamat țar / cezar / împărat.
***Vasile II (976-1025) – Supranumit Bulgaroctonul = Omorâtorul de bulgari, după ce în 1118 a desființat țaratul bulgar. Membru al dinastiei Macedonene (867-1056), în timpul domniei sale, Imperiul Bizantin clasic a atins apogeul puterii.
****Târnovo – Orașul Veliko Târnovo din centrul Bulgariei de azi a fost capitala celui de-al doilea țarat bulgar (1185-1393), fiind cunoscut și ca ”Orașul Țarilor”.
*****Isaac Anghelos (1185-1195) – Întemeietor al dinastiei Anghelos (1185-1204).
******Petru – A avut două domnii: 1185-1187 și 1196-1197. A fost asasinat de boieri.
*******Asan (1187-1196).- A fost asasinat de boieri.
********Ioniță (1197-1207) – A fost asasinat de un comandant cuman.
*********Innocentiu III (1198-1216) (laic Lotario, conte de Segni) – În timpul pontificatului său a fost inițiată Cruciada IV împotriva musulmanilor din Orientul Apropiat, care a fost însă deviată împotriva Imperiului Bizantin.
**********Niceea – Azi Iznik, în nord-vestul Asiei Mici turcești. A fost capitala Imperiului Bizantin între 1204 și 1261, când Mihail VIII Paleologul (1261-1282) a recucerit Constantinopolul.
***********Adrianopol- Azi Edirne, în Turcia europeană. Era unul din marile orașe ale Imperiului Bizantin.
************Balduin de Flandra – Conte de Flandra (regiunea vorbitoare de flamandă/olandeză în Belgia). Primul împărat (1204-1205) al Imperiului latin de Constantinopol, întemeiat de cavalerii catolici ai Cruciadei IV, care au cucerit capitala Imperiului Bizantin în 1204.
*************Asăneștii – Dinastia lor a durat până în 1258, moment din care tronul a fost preluat de țari de origine bulgară până la cucerirea otomană din 1396.
T'unã dzuuã albã armãnã
Dipunea cu furca'n mãnã
T'unã dzuuã albã armãnã
Dipunea cu furca'n mãnã
(Într-o zi blondă aromână
Cobora cu furca-n mână
Într-o zi blondă aromână
Cobora cu furca-n mână)
Apã s'ia di la fãntãnã
S'u ducã la stani
Apã s'ia di la fãntãnã
S'u ducã la stani
(Apă să ia de la fântână
S-o ducă la stână
Apă să ia de la fântână
S-o ducă la stână)
Refren - Refren
Lele ca vai, ca vai ,
Lilici di tru mai
Bo bo , bo bo
Bo bo shi oi bo bo
(Lele ca vai, ca vai
Floare de mai
Bo, bo, bo, bo
Bo, bo și oi bo, bo)
Mashi unu gione picuraru , lea
U vidzu di la cutaru
Mashi unu gione picuraru , lea
U vidzu di la cutaru
(Doar un june pcăurar, ti
O văzu de la târlă
Doar un june pcăurar, ti
O văzu de la târlă)
Vidzu cã'i arãmãnã , dado
U bashe pi mãnã
Vidzu cã'i arãmãnã , dado
U bashe pi mãnã
(Văzu că-i aromână, mamă
Îi sărută mâna
Văzu că-i aromână, mamă
Îi sărută mâna)
Refren - Refren
Ma di'arshini laia armãnã
Lãndzãdzã nã sãptãmãnã
Ma di'arshini laia armãnã
Lãndzãdzã nã sãptãmãnã
(Dar de rușine draga aromână
Căzu bolnavă o săptămână
Dar de rușine draga aromână
Căzu bolnavă o săptămână)
S'asculã martsa dimineatsa
Di'sh lã mainli sh'fatsa
S'asculã martsa dimineatsa
Di'sh lã mainli sh'fatsa
(Se trezi marți dimineața
Și-și spălă mâinile și fața
Se trezi marți dimineața
Și-și spălă mâinile și fața)
Refren - Refren
NOTĂ
Versiune românească de Marius Teja.
Stam nã dzuua tu livadi – Stau într-o zi în livadă
Stam nã dzuua tu livadi
Stam nã dzuua tu livadi
Treatsi unu gioni mi veadi
Treatsi unu gioni mi veadi
(Stau într-o zi în livadă
Stau într-o zi în livadă
Trece un june și mă vede
Trece un june și mă vede)
Treatsi unu gioni mi veadi
Treatsi unu gioni mi veadi
Bunã tsã'i dzuua lea musheatã
Bunã tsã'i dzuua lea musheatã
(Trece un june și mă vede
Trece un june și mă vede
Bună ziua tu frumoaso
Bună ziua tu frumoaso)
Bunã tsã'i dzuua lea musheatã
Bunã tsã'i dzuua lea musheatã
Nu'am vidzutã ahtari njatã
Nu'am vidzutã ahtari njatã
(Bună ziua tu frumoaso
Bună ziua tu frumoaso
Nu am văzut așa furmusețe
Nu am văzut așa furmusețe)
Nu'am vidzutã ahtari njatã
Nu'am vidzutã ahtari njatã
Naltã , analtã , mavrumatã
Naltã , analtã , mavrumatã
(Nu am văzut așa furmusețe
Nu am văzut așa furmusețe
Înaltă, înaltă, cu ochi negri
Înaltă, înaltă, cu ochi negri)
Dzãsi zborlu , trapsi calea
Dzãsi zborlu , trapsi calea
Io mãrata'nj mutreamu valea
Io mãrata'nj mutreamu valea
(Zise vorba, își luă calea
Zise vorba, își luă calea
Eu, biata, priveam valea
Eu, biata, priveam valea)
Io mãrata'nj mutreamu valea
Io mãrata'nj mutreamu valea
Mutreamu valea, lãcrimamu
Mutreamu valea, lãcrimamu
(Eu, biata, priveam valea
Eu, biata, priveam valea
Priveam valea, lăcrimam
Priveam valea, lăcrimam)
Mutreamu valea, lãcrimamu
Mutreamu valea, lãcrimamu
Ca tu somnu'nj mi'anyisamu
Ca tu somnu'nj mi'anyisamu
(Priveam valea, lăcrimam
Priveam valea, lăcrimam
Ca în somn visam
Ca în somn visam)
Tsi fu zborlu atselu tsi dzãsi
Tsi fu zborlu atselu tsi dzãsi
Tu inimã'nj mi pãtrunsi
Tu inimã'nj mi pãtrunsi
(Ce fu vorba el ce-o zise
Ce fu vorba el ce-o zise
În inimă mă pătrunse
În inimă mă pătrunse)
SURSA
Maria, Vrearea Armaneasca - Stam nã dzuua tu livadi , ”giony” / Versuri, 22 ianuarie 2010, http://giony.ro/versuri-p/vrearea-armaneasca---stam-n---dzuua-tu-livadi/1362 (Audio)
NOTĂ
Versiune românească de Marius Teja.
Di dorlu'a tãu lea vruta mea – De dorul tău tu, iubita mea
Di dorlu'a tãu lea vruta mea
Inj plãndzi nica inima
Di dorlu'a tãu lea vruta mea
Inj plãndzi nica inima
(De dorul tău tu, iubita mea
Îmi plânge încă inima
De dorul tău tu, iubita mea
Îmi plânge încă inima)
Refren - Refren
Tsi nj'u doru di tini vrutã, di oclji a tãi
Io va s'yinu la tini featã, cã multu ti voiu
Va ti'adaru nveastã steauã, lilicea mea
Pãnã la moarti doji featã s'bãnãmu bana
(Cât îmi este dor de tine iubito, de ochii tăi
Eu voi veni la tine fată, că mult te iubesc
Te voi face mireasă steaua, floarea mea
Până la moarte amândoi fată să trăim viața)
Ashteptu vrutã oara s'treacã
Ta sã'nj ti'adaru a meau nveastã
Ashteptu vrutã oara s'treacã
Ta sã'nj ti'adaru a meaunveastã
(Aștept iubito timpul să treacă
Ca să mi te fac a mea nevastă
Aștept iubito timpul să treacă
Ca să mi te fac a mea nevastă)
Refren – Refren
SURSA
Maria, Vrearea Armaneasca - Di dorlu'a tãu lea vruta mea, ”giony” / Versuri, 22 ianuarie 2010, http://giony.ro/versuri-p/vrearea-armaneasca---di-dorlu-a-t--u-lea-vruta-mea/1361 (Audio)
NOTĂ
Versiune românească de Marius Teja.
Ah moi tini featã – Ah măi tu fată
Tutã lumea inj mi'antreabã
Cã tse featã inj ti voiu
Cã tini ts'arãdzã di mini
Ti fatsã featã cã mi vrei
(Toată lumea mă întreabă
De ce fată te iubesc
Că tu mă înșeli
Te faci fată că mă iubești)
Bis-Bis
Ah moi tini featã
Spuni'nj ma s'mi vrei
Nu'nj ts'arãdzã di mini
S'plãngã oclji a mei
(Ah măi tu fată
Spune-mi dacă mă iubești
Nu mă păcăli
Ca să plângă ochii mei)
Bis-Bis
Ascultã lea vruta mea
Dorlu'a meu io va ts'aspunu
Voi noi doji ta s'nã luãm
Tutã bana s'him deadunu
(Ascultă tu iubita mea
Dorul meu eu ți-l voi spune
Vreau ca amândoi să ne luăm
Toată viața să fim împreună)
Bis-Bis
Ah moi tini featã
Spuni'nj ma s'mi vrei
Nu'nj ts'arãdzã di mini
S'plãngã oclji a tãi
(Ah măi tu fată
Spune-mi dacă mă iubești
Nu mă păcăli
Ca să plângă ochii tăi)
Bis-Bis
NOTĂ
Versiune românească de Marius Teja.
În 1937 istoricul român Ioan Lupaș (1880 Săliște / Sibiu * Ungaria – 1967 București * România) publica lucrarea Istoria unirii românilor.
În ultimul capitol I. L. tratează situația și rolul românilor rămași afara granițelor României Mari formate în 1918, în care îi include și aromânii din Peninsula Balcanică.
”(…) Mai sunt români și în Bulgaria, pe lângă Vidin și în județul Plevna (100.000), iar în Peninsula Balcanică românii macedoneni sau aromânii sunt răspîndiți în număr de peste o jumătate de million.
Românii aceștia, așezați în afară de granițele țării noastre, sunt ca niște trupe de pază, ca niște posture înaintate, care au de îndeplinit un rost destul de greu, dar nu mai puțin însemnat și folositor, acela de strajă la porțile României întregite, dând alarma ori de câte ori s-ar ivi vreun început de primejdie din partea unor vecini care nu ar vedea tocmai cu ochi buni țara noastră întregită până aproape de hotarele firești ale graiului strămoșesc. Suntem datori a ne gândi și la soarta grea a românilor rămași în afară de granițele de astăzi ale patriei noastre, ajutându-i de câte ori ni se dă prilej, încurajându-i în luptele lor pentru apărarea credinței și a sufletului românesc, ținând totdeauna seamă de adevărul cuprins în cuvintele: despărțit sau depărtat, fratele-i tot frate.”
SURSA
Ioan Lupaș, Istoria unirii românilor, editura Scripta, București, 1993, pp. 291-292
În 1971 istoricul grec Hélène Ahrweiler (născută Glykatzi în 1926 la Atena ) publica o culegere de studii având ca subiecte structurile administrative și sociale ale Imperiului Bizantin.
În articolul referitor la o inscripție grecească din secolul XIV privind statutul administrativ special al tribului slavilor Melingi din regiunea peloponesiacă Laconia (Grecia) face și o comparație cu statutul aromânilor, numiți în textul francez les Valaques. Traducerea din franceză îmi aparține.
”Orice ar fi, totul ne determină să credem că les sebastes-tzaousioi ai Slavilor* din Peloponez** aveau sub ordinele lor un grup etnic distinct, care se bucura de un statut special: ei aveau cu siguranță aceeași jurisdicție ca și le sebaste al Bulgarilor*** din acea epocă. Trebuie să adăugăm la această mică listă Cumanii**** instalați în imperiu de Ioan III Vatatzes***** și menționați un secol mai târziu conduși de un εύγενέστατος? Acest fapt ar fi cu atât mai verosimil cu cât le sebaste-tzaousios du drongue al Melingilor Constantin Spanis avea distincția onorifică de πανευγενέστατος. În orice caz, este probabil că alte grupuri etnice instalate în imperiu în această perioadă, cum sunt Aromânii și Albanezii, se bucurau de același statut administrativ și erau conduși de proprii lor șefi denumiți εύγενέστατοι, σεβαστοί, sau, în cazul în care formau un corp de armată separat, ca tzaousioi. Astfel credem că les φύλαδχι des άβασίλεστοι Άλβανοί din Tesalia******, care recunoșteau autoritatea imperială sub Andronic III******* ar fi putu primi în schimb unul din aceste titluri bizantine care, în afară de onorabilitate, implica recunoașterea de către imperiu a autorității lor asupra propriului popor: o analiză a surselor de la sfârșitul secolului XIII și din prima jumătate a secolului XIV referitoare la Tesalia și Epir******** ar putea fi foarte utilă pentru o mai bună precizare a statutului administrativ pe care imperiul îl acorda străinilor așezați pe teritoriul său și care serveau în armatele sale.”
SURSA
Hélène Ahrweiler, Etudes sur les structures administratives et sociales de Byzance, Varioum Reprints, London, 1971, pp. 37-38. (XV. Une inscription méconnue sur les Mélingues du Taygète pp. 35-38)
NOTE M. T.
*Slavii – Popor din răsăritul Europei care în secolul VI s-a instalat în Câmpia Română de unde efectua incursiuni peste Dunăre, în Imperiul Roman de Răsărit sau Bizantin. În timpul atacului din 602, profitând de criza politică din imperiu, slavii au început să se așeze în provinciile balcanice ale imperiului, împingând în cursul secolului pe bizantini spre țărmurile peninsulei.
**Peloponez – Peninsulă din sudul Greciei legată de restul țării de istmul Corint.
***Bulgarii - Poporul turanic venit din steeple nord-pontice care s-a așezat în 679-681în peninsula balcanică. Ei au fost asimilați de o parte a slavilor, devenind elita lor militară și dîndu-le numele ca popor. După creștinarea în rit orthodox din 863, bulgarii au proclamat țaratul (țar / cezar / împărat) în 917. În 971 bizantinii au început contraofensiva pentru recucerirea Peninsulei Balcanice, desființînd țaratul bulgar în 1018, dar nereușind să dizloce sau să asimileze imediat pe slavii din peninsulă.
****Cumanii – Popor turcic care a venit din stepele nord-pontice și s-a așezat pe teritoriul României în secolele XI-XIII. De aici au efectuat incursiuni în Imperiul Bizantin și după înfrîngerea în fața expansiunii tătarilor în prima jumătate a secolului XIII o parte au fost acceptați în Imperiul Bizantin.
*****Ioan III Vatatzes (1222-1254) – Împărat al Imperiului Bizantin cu capitala la Niceea (Iznik / Turcia), stat format după cucerirea Constantinopolului de către cavalerii catolici ai Cruciadei IV.
******Tesalia – Regiune din centrul Greciei.
*******Andronic III (1328-1341) – Al treilea împărat din dinastia Paleologilor (1261-1453), întemeiată de Mihail VIII, cel care a recucerit Constantinopolul în 1261.
********Epir – Regiune în nord-estul Greciei, la granița cu sudul Albaniei.
Bum bum bumbuneadzâ
Ploaia dipriunâ da,
Bum bum bumbuneadzâ
Anchisii la vruta mea...
(Bum, bum, tuna
Ploaia continua să cadă
Bum, bum, tuna
Pornii spre iubita mea)
Bum bum bumbuneadzâ
Io pi ploai îi dau ninti,
Bum bum bumbuneadzâ
Ca ciâcârdâsii tu minti...
(Bum, bum, tuna
Eu pe ploaie merg înainte
Bum, bum, tuna
Parcă mi-aș fi pierdut mintea)
Bum bum bumbuneadzâ
Io pi ploai nu`am tsâva,
Bum bum bumbuneadzâ
Voi s`u bash pi vruta mea...
(Bum, bum, tuna
Eu pe ploaie n-am nimic
Bum, bum, tuna
Vreau s-o sărut pe iubita mea)
Bum bum bumbuneadzâ
Cu astrindzeri sh`cu bâsheri,
Bum bum bumbuneadzâ
Cu naima îmsheati hări...
(Bum, bum, tuna
Cu îmbrățișări și cu sărutări
Bum, bum, tună
Cu cele mai frumoase însușiri)
SURSA
NOTĂ
Versiune românească de Marius Teja.
Haidi vini oara s'nã fudzimu
Maro, Maro moi mushatã
Haidi vini oara s'nã fudzimu
Maro, Maro moi mushatã
(Haide a venit momentul să plecăm
Maro, Maro, măi frumoaso
Haide a venit momentul să plecăm
Maro, Maro, măi frumoaso)
Haidi shi s'nã njeamu tru loclu a nostru
Maro, Maro moi mushatã
Shi s'nã njeamu tru loclu a nostru
Maro, Maro moi mushatã
(Haide și să mergem la locul nostru
Maro, Maro, măi frumoaso
Și să mergem la locul nostru
Maro, Maro, măi frumoaso)
Haidi more veara , primuvearã
Maro, Maro moi mushatã
Haidi more veara , primuvearã
Maro, Maro moi mushatã
(Haide măi vara, primăvara
Maro, Maro, măi frumoasă
Haide măi vara, primăvara
Maro, Maro, măi frumoasă)
Haidi aclo sh'kiru lea, aclo muri ea
Maro, Maro moi mushatã
Aclo sh'kiru lea, aclo muri ea
Maro, featã cu oclju laiu
(Haide acolo s-a pierdut, acolo a murit ea
Maro, Maro, măi frumoaso
Acolo s-a pierdut ea, acolo a murit ea
Maro, fată cu ochii negri)
Haidi vini oara s'nã fudzimu
Maro, Maro moi mushatã
Haidi vini oara s'nã fudzimu
Maro, featã cu oclju laiu
(Haide a venit momentul să plecăm
Maro, Maro, măi frumoaso
Haide a venit momentul să plecăm
Maro, fată cu ochii negri)
Stefan Popi, Pindu & Lupci - Haidi vini oara, ”giony” / Versuri, 9 ianuarie 2010, http://giony.ro/versuri-p/pindu---lupci---haidi-vini-oara/1292
NOTĂ
Versiune românească de Marius Teja.
Dornji scumpul a`li mani
Dornji scumpa mea fidani…
Dornji pânâ dimineatsa
Va`nhi ti leagăn nani, nani…
(Dormi scumpul mamei
Dormi scumpul meu vlăstar
Dormi până dimineață
Te voi legăna, nani, nani)
Va`s creshtsâ calesh ca tata,
`nalt la trup, mushat la fatsâ…
Ca trandafilâ mushatâ,
Ca lutseafir dimineatsa…
(Vei crește ca oacheș tata
Înalt la trup, frumos la față
Ca trandafirul frumos
Ca luceafărul dimineața)
Va`s creshtsâ calesh ca tata,
`nalt la trup, mushat la fatsâ…
Ca icoanâ zugrâpsitâ
Ca lutseafirlu` dimineatsa…
(Vei crește oacheș ca tata
Înalt la trup, frumos la față
Ca icoana pictată
Ca luceafărul dimineața)
Dornji albul a`li mani
Câ îi noapti shi`arcoari…
A ts`angheatsâ a tali coati
Mirginos` io hiu di soari…
(Dormi nevinovatul mamei
Că e noapte și frig
Îți vor îngheța ale tale mâini
Departe eu sunt de soare)
Va`s creshtsâ calesh ca tata,
`nalt la trup, mushat la fatsâ…
Ca icoanâ zugrâpsitâ
Ca lutseafirlu` dimineatsa…
(Vei crește oacheș ca tata
Înalt la trup, frumos la față
Ca icoana pictată
Ca luceafărul dimineața)
Lângâ pat îshi veagi mana
Nidurnitâ ca shidani…
Dornji somnu fârâ yisi
Dornji scumpul a`li mani..
(Lângă pat veghează mama
Nedormită demult
Dormi somn fără vise
Dormi scumpul mamei)
NOTĂ
Versiune românească de Marius Teja.
Avem 206 vizitatori online