Aromânul Istorie şi Cultură Aromână

Login Register
Acasa » Biografii » G-I » Displaying items by tag: 1865
A+ R A-

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445


Este primul poet cult aromân.


Opera sa s-a păstrat datorită lui I.G. Massimu, care în gramatica alcătuită pentru aromânii din Balcani s-a folosit de cele 14 poezii ale sale, între care a fost remarcată Spuni-nji bre gione, oclji di amure! (Spune-mi tu june, ochii ca mura!)


Conştient de faptul că aromâna era datoare rimei şi vocabularului poetic, M.N. a făcut apel la neologisme româneşti şi la grecisme. De asemenea, lipsa ortografiei a suplinit-o printr-un ’’simţ înnăscut al armoniei’’. Astfel, în Flori de Macedonia, primul vers al strofei este format din repetarea unui cuvânt, procedeu folosit mai târziu şi de poetul român George Bacovia (am redat eu în româneşte în paranteze):

Foculu, focu, foclu,

mi-arde ca ma multu

cîndu inima îni plîndze

di loclu ameu vrutu...

Imnu ş-imnu, , imnu ş-imnu

ş-tot nu-ni aflu loclu...

(Focul, focul, focul,

mă arde şi mai mult

când inima îmi plânge

de locul meu drag...

Merg şi merg, merg şi merg

şi tot nu-mi aflu loc...)

 

A.N. îl citează pe Nicolae Iorga în ce priveşte destinul poeziei lui M.N., a cărei creaţie lirică a fost subiect al cântecelor populare: <Cîntecul e călăuz şi tovarăş, care merge el înainte şi face ce vrea din ce vine după dînsul >. De asemenea, A.N. compară rolul lui M.N. în evoluţia poeziei aromâne cu cel al contemporanului acestuia, Vasile Cârlova, pentru poezia românească.

.

Poeziile Scalvulu, Pita, Chora la Unirea. Principatiloru Rumania şi Moldova au fost incluse de poetul aromân Atanasie Nasta în antologia publicată în 1985.

 


SURSE:

Iorga Nicolae, Istoria literaturii româneşti, I, 1925

***, Lingua Aromunica,’’Proel’’,http://www.proel.org/index.php?pagina=mundo/indoeuro/italico/romance/balcanorromance/macedoru

Nasta Atanasie (editor), Ecou de cîntec aromânesc, editura Litera, Bucureşti, 1985, pp. 11-17

 

 

Evanghelie Zappa s-a născut în localitatea Labova (Lampobo/Lamparo) din Zappa Evanghelieprovincia otomană Epir, actualmente în Albania, ca fiul cel mai mic dintr-o familie cu 3 copii (Anastase, Evanghelie, Marina). Tatăl său – Vasile Zappa – a fost comerciant, iar mama – Sotira – provenea dintr-o familie vestită de aromâni, a Megiaţilor. Evanghelie şi-a petrecut copilăria în satul natal. Tot acolo a urmat şi primele clase şcolare.

Pitu Guli s-a născut în 1865 în localitatea Cruşevo, pe atunci în Macedonia otomană. A fost unul din liderii revoltei antiotomane din 1903, proclamând o efemeră Republică multietnică la Cruşevo.

Poetul aromân Dina Cuvată din fosta republică iugoslavă a Macedoniei a cules în Guli Pituţara sa un cântec de luptă despre Pitu Guli şi tovarăşul său de luptă macedonean Goţe Delcev.

Goţe Delcev ş-Pitu Guli (Goţe Delcev şi Pitu Guli)

Ieşi –lea dado, tu ubor, 

S-mi pitreş cu mşatlu-ţ dor...

Ieşi –lea dado,s-mi pitreţ -

Berdanca tini s-u vedz, 

Tîş Pirin tu munţ, diparti, 

Ceta-l Delciu iu s-alumtă! 

Tuţ alepţă-s el’i bîrbaţ, 

Cu maliherli di braţ, 

Maş di bumbi încîrcaţ - 

<Nu vrem turţl’i s-l’iavem fraţ!>

Daţ bre fraţ, s-nă ascîpaţ!,

Macedonia ş-o-ari planlu! 

S-nu plîndz, dado – nu jilea, 

Ş-alt Goţe că va s-fîţea, 

Macedonia va-şi dubea - 

Di Cîcuş pîn Giumaia, 

Sinur aclo va şi-avea,

Nume-l Delciu nu-şi chirea -

Pitu Guli soţ l’i-eara, 

Cruşuva el şi-u ţînea, 

Meciţin Camen ş-si bîtea, 

Tiniri gioni aclo s-tuchea, 

Macedonia-şi libera – 

Cruşuva şi-l’i alîvda, 

Numa-l Pitu tinisea! 

Ieşi -lea dado, s-mi pitreţ - 

Viuvudălu-a nost s-ţ-lu vedz...

(Ieşi, tu mamă, în curte, 

Să mă petreci cu frumosu-ţi dor... 

Ieşi –tu mamă, să mă petreci - 

Berdanca tu s-o vezi, 

Tocmai la Pirin în munţi, departe,

Unde ceata-l Delciu se luptă! 

Toţi aleşi ei bărbaţi, 

Cu armele pe braţe, 

Doar cu plumbi încărcate - 

<Nu vrem turcii să-i avem fraţi!> 

Daţi măi fraţi, să ne scăpaţi! 

Macedonia nu o lăsaţi... 

Goţe este căpitanul - 

Macedonia o are în plan! 

Să nu plângi mamă – nu jeli, 

Şi alt Goţe dacă se va naşte, 

Macedonia o va dubea -

Din Câcuş până în Giumaia, 

Graniţă acolo va fi, 

Numele lui Delciu nu se pierdea - 

Pitu Guli tovarăş îi era, 

Cruşova el o apăra, 

La Meciţin Camen se lupta, 

Tinerii viteji acolo se topeau,

Macedonia îşi eliberau -

Cruşova îi lăuda, 

Numele lui Pitu îl cinstea! 

Ieşi - tu mamă, să mă petreci - 

Voievodul nostru să ţi-l vezi....)

 

SURSE:

Dina Cuvată (editor), Carabeu, lăi carabeu. Lilici dit lirica armânească grămosteană, Minerva, Bucureşti, 1985, pp. 58-59

Sava Gârleanu, Pe urmele lui Pitu Guli, ''Libertatea''/supliment ''Frătila'', New York/SUA, an VI, nr. 58-59, iunie-iulie 1987, http://miscarea.net/libertatea-pitu-guli.htm

***, Pitu Guli, ''Wikipedia'', http://en.wikipedia.org/wiki/Pitu_Guli

***, Pitu Guli, ''Wikipedia'', http://ro.wikipedia.org/wiki/Pitu_Guli


Ciclul de poezii Macedonele a fost publicat pentru prima dată în volumul Poezii de D. Bolintineanu atît cunoscute cît şi inedite, apărut în 1865 la Tipografia lucrătorilor asociaţi din Bucureşti.

Poezii de Bolintineanu D. în română

Vineri, 23 Septembrie 2011 18:20

În 1865 poetul Dimitrie Bolintineanu publica ciclul de poezii Macedonele, inspirat de călătoria făcută în Macedonia oromană în 1854. Am găsit pe Wikipedia următoarele 5 poezii: Românele din Cavaia, San-Marina, Ioana, Păstorul murind şi Edessa.

 

 

Românele din Cavaia


Tropotă, bubuie plaiul Candavii,
Lîngă Cavaia,
Caii se spumegă, pui ai Moravii
Rărind bătaia,
Iată-i alunecă ! Umbra pămîntului
Nu îi soseşte :
Comoara lor flutură p-aripa vîntului,
Nara lor creşte.

<NO. 1 BUCUREȘTI,  IANUARIE 1921 ANUL LIII

În ziua de 13 ianuarie 1921 a încetat din viață bătrânul profesor de limba și literatura elină la Universitatea din Iași, Ioan Caragiani.

Născut în ziua de 11 fevruarie 1841 i-a lipsit numai o lună ca să împlinească vârsta de 80 de ani. Studiile secundare și superioare Caragiani le-a făcut la Atena și era un bun cunoscător al istoriei și literaturii vechi eline, pentru care avea o dragoste deosebită. Totuși el n-a voit să rămîie în Grecia, ci, bun Român de origine și sentimente, el a emigrat în 1864 în România unde i s-a încredințat catedra care a ocupat-o mai bine de jumătate de secol.

La înființarea Academiei Române în anul 1867, printre membrii din toate provinciile locuite de Români care aveau a reprezenta unitatea culturală și națională a României a fost numit și Caragiani, apoi, ultim supraviețuitor al celor ce compuseseră instituțiunea în 1867, a avut mulțumirea să asiste la serbarea solemnă pe care a organizat-o Academia la împlinirea unei jumătăți de secol.

Așezîndu-se în Iași în 1865, el făcu parte din membrii societății „Junimea”, frecventând regulat ședințele ei hebdomadare timp de 20 de ani; în „Convorbiri literare” Caragiani a publicat un șir de traduceri din Homer, Aristoteles și Theocrit, precum și articole originale despre Românii din Macedonia și poezia lor populară. El a făcut parte și dintre membrii societății „Junimea” care țineau prelegeri populare, filosofice, literare și istorice la Universitatea din Iași.

Caragiani avea un caracter egal, plăcut și totdeauna vesel. Vestit din cauza anecdotelor pe care le povestea cu o artă și un humor extraordinar, chiar pînă la bătrînețe. Caragiani era apreciat de toți cunoscuții săi și lasă o amintire dureroasă în cercul numeroșilor săi prieteni. >

 

SURSA

Al. Tzigara-Samurcaș, Necrologul unui junimist. Ioan Caragiani, Almanah „Convorbiri literare”, Iași, 1981, p. 16.

Login

Register

*
*
*
*
*

* Field is required