Aromânul Istorie şi Cultură Aromână

Login Register
Acasa » Biografii » G-I » Displaying items by tag: poetă
A+ R A-

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Kira (Chiraţa, Chira) Iorgoveanu s-a născut la 22 septembrie 1948, în comuna Başkioi, azi Nicolae Bălcescu, din judeţul Tulcea.


Mama, Maria (născută Caracota,), şi tatăl, Sima Iorgovan, funcţionar, erau aromâni originari din Curtova, localitate bulgărească în Munţii Rodopi. Bunicii erau orginari din Kavala, port grecesc la Marea Egee. Părinţii şi bunicii s-au stabilit în România în 1938.


K. I. studiază în satul natal şi apoi la Liceul „Matei Basarab" din Bucureşti (1962-1966). În capitală absolvă în 1971 Facultatea de Limba şi Literatura Română.


Este o cunoscătoare a tuturor graiurilor aromânei.


Lucrează ca redactor sau lector la Editura Minerva, unde activează în publicarea de literatură română.


În 1985 se stabileşte în Germania de vest, lucrând la compania Sëets Blackëell din Frankfurt.


K. I. este prima poetă aromână.


Colaborează cu poezii la revistele literare româneşti „Luceafărul", „Ramuri", „Flacăra", „Steaua" şi „Tribuna", precum şi la postul naţional de radio, cât şi la revistele aromâneşti „Zborlu a nostru", „Deşteptarea", „Frânza vlahă" şi „Dimândarea".

 

Volumul Steaua di dor (1983) are un titlu de rezonanţă eminesciană, fără a fi vorba de o înrudire structurală. În această carte au apărut poeziile Minduieri, Steaua pîpînilor, Grailu armânrscu, Pîpînil'i-a mei, Cînticu ti paplu-a meu, Moscopolea, Fumeal'ie, Aduţerea di-aminte, Fîntîna farăl'ei, Al Eminescu, V'is cu Alexandru Makedon, Cînticu di vreari, Luna nu-s priimnă, Maşi mîni di-arcoari, Distihurii şi Noaptea iara-ni tal'i, ca ună pîni.

Aceleaşi poezii, alături de Ali dadi şi Sîptămîna fîră dumînică, au apărut şi în antologia publicată de scriitoare împreună cu Hristu cândroveanu în 1985.

În acelaşi timp, în ''Luceafărul'' din 12 februarie 1983 apăreau  Minduieri, Cînticu ti paplu-a meu, Fîntîna farăl'ei, Al Eminescu, V'is cu Alexandru Makedon, Cînticu di vreari, Distihuri. În 1982 apăruse în ''Ramuri'' poezia Fumeal'ie.

 

În 1976 realizează cea mai cuprinzătoare antologie de lirică populară aromână, în prefaţa căreia subliniază unitatea aromânilor cu românii.


Poeta a transpus mult din Eminescu în aromână şi, la iniţiativa sa, împreună cu I. Cutova, C. Guli şi G. Perdichi (primul traducător al Luceafărului), a publicat volumul Poezii - Puizii (1981), semnat Chiraţa Iorgoveanu.


Saitul ''Crispedia'' îi caracterizează astfel creaţia: ''Versurile îi sunt înfiorate de nostalgii, regrete şi doruri pentru graiul „de-acasă", vorbit, cum spune poeta, de „părinţâli" ei. Autoarea vibrează la cântecele aromânilor, la frumuseţea rostirii lor, cu inflexiuni de cronică străveche. Adevărata măsură şi-o dă însă în lirica erotică (...) În Ramura de măslin (1985) simbolul păcii, ocrotitor al vieţii şi al armoniei, este proiectat în desfăşurări lirice care recuperează elogiul rădăcinilor, al străbunilor, bucuria existenţei bucolice, refuzul însingurării şi aspiraţia spre împlinire.''


Poeta a vizitat în mai multe rânduri locurile natale ale strămoşilor săi, mergând pe firul amintirilor părinţilor şi bunicilor. H. C. aprecia astfel impactul acestor călătorii asupra operei K. I.: ''Lecţia de suflet însă, a acestor contacte ale poetei cu universul concret şi cu spiritualitatea aromână balcanică, au ajutat-o pe Kira Iorgoiveanu să realizeze, surprinzător de fidel, atmosfera aromânesc, în specifica lui arhaitate, pe care ni-l şi restituie în poemele sale, copleşitor de autentic în pregnanţa lui, de învăluitor, în sonurile şi maginile ce îl circumscriu.'' Poemele sale''înfiorate de nostalgii, de regrete şi doruri pentru graiul de acasă, vorbit de pîpînnil'i (buniciii) poetei, ca şi faţă de locurile, meleagurile de departe, din sud, ale părinţilor, faţă de datinile lor străvechi, venind neapărat de la traci, din negura vremii''. Poezii ca Cînticu ti paplu-a meu, Moscopolea, V'is cu Alexandru Makedon, sînt ''străbătute de sentimentul istoriei şi încărcate de o profundă reflecţie''. De asemenea, poeta ''vibrează la cîntecele aromânilor, la frumuseţea, la euforia aspră-dulce a acestui grai romanic, cu inflexiuni de cronică moldavă''.  În ceea ce priveşte peozia de dragoste, H. C. este de acord cu ''Crispedia'': ''Excelenţa acordurilor erotice ale autoarei rămînînd preeminentă însă! Kira Iorgoveanu avînd, în cazul lor, în mod subliniat, şi ştiinţa şi darul coborîrii sentimentului iubirii într-însele atît de învăluitor, în toată plenitudinea lui, deşi mereu cu discreţia caracteristică poeziei aromâne de dragoste, şi folclorice şi srise. Îmbinînd tradiţia şi modernitatea sonurilor prozodice şi ale versului liiber, într-o spunere mereu metaforică şi de substanţă, aşa cum nu au făcut-o mulţi pînă acum, dintrte cei care au scris şi mai scriu în grai aromân.''


Poetul aromân Atanasie Nasta aprecia că poezia K.I. se remarcă prin ’’imaginaţie şi lirism profund’’, fiind o poezie ’’tradiţională şi intimistă rară’’, aşa cum se observă şi în volumul Steauă di Dor din 1983. A.N. o considera ’’reprezentativă’’ pentru poezia feminină cultă aromână. De aceea i-a inclus 10 poezii în antologia sa lirică publicată în 1985: Minduieri (Gânduri), Steaua chirută (Steaua pierdută), Cînticu ti paplu-a meu (Cântec pentru bunicul meu), Fumeal’ie (Familie), Zîrcada (Căprioara), Fîntîna farăl’ei (Fântâna neamului), Tahinima (Dimineaţa), Aduţirea di-aminti (Aducerea aminte) şi Picurarlu-a cupiilor di zboară (Păstorul turmelor de vorbe).

 

 

Opera

 

Antologie de poezie populară aromână, prefaţa editorului, Bucureşti, 1976;

Dacica, prefaţă de Paul Anghel, Bucureşti, 1978;

Mihai Eminescu, Poezii - Puizii, ediţia româno-aromână, Bucureşti, 1981 (în colaborare).

Vaja Pşavela, Cântăreţii naturii, Bucureşti, 1982. traducere în colaborare cu Zaira Samharadze

Steaua di dor, Bucureşti, 1983;

Un veac de poezie aromână, introducere de Hristu Cândroveanu, Bucureşti, 1985 (în colaborare cu Hristu Cândroveanu).

Ahapsi lingvisticâ – Condamnare Lingvistică, Editura Cartea Românească, Bucureşti, 1997.

Steaua di doru, a doaua editsi, adâvgatâ, Editura Zborlu a Nostru, Freiburg, 2004.


 

SURSE:

***, ''Crispedia'', http://www.crispedia.ro/Kira_Iorgoveanu

***, ''Poezia Armănească'', 17 decembrie 2007, http://poeziarmaneasca.blogspot.com/2007/12/kira-iorgoveanu-manu.html

Hristu Cândroveanu şi Kira Iorgoveanu (editori), Un veac de poezie aromână, Cartea Românească, Bucureşti, 1985, pp. 457-458, 482-483.

 

Nasta Atanasie (editor), Ecou de cântec aromânesc, editura Litera, Bucureşti, 1985, pp.125-137.

 


 

În 1985 Atanasie Nasta a publicat o antologie de poezie aromână, în care a selectat şi 9 poezii de Chira Iorgoveanu (22.09.1948 N. Bălcescu/ Tulcea - ) Dintre aceste poezii 4 sunt incluse în antologia H. Cândroveanu - C. Iorgoveanu (1985) cu transpuneri româneşti ale autoarei, în timp ce versiunile româneşti ale celorlalte 5 îmi aparţin.

 

1. Steaua chirută (Steaua pierdută)

N-asprîndim tu tută lumea,

Steaua noastă, ta-s ti-aflăm,

N-ampîrţîm di soie şi-locuri

Ş-fîr di tini nî turnăm!...

(Ne-am răspândit în toată lumea,

Steaua noastră, ca să te găsim,

Ne-am rupt de rude şi de locurile natale

Şi fără de tine ne-am întors!...)

În 1985 Hristu Cândroveanu şi K. I, publicau Un veac de poezie aromână, antologie în care au selectat 18 poezii ale K. I., transpuse de autoare şi în română.

 

Distihuri (Distihuri)

Steaua mea cu steaua ta

T-ună apă-şi dînîsea.

(Steaua mea, cu steaua ta,

Într-o apă se oprea.)

 

Ocl'iu-a meu cu ocl'iu-a tău

Alidzea Bunlu di-Arău.

(Ochiul meu, cu ochiul tău,

Binele-alegea de rău.)

 

Mîna mea cu mîna ta

Idghea cheatră u hîrsea.

(Mîna mea cu mîna ta,

Doar o piatră mîngîia.)

 

Frîmtea mea cu frîmtea ta

Unîî Carti minduia.

(Fruntea mea, cu fruntea ta,

La o Carte se gîndea.)

 

Gura mea cu gura ta:

Ţii birbil'iu muşat cînta!

(Gura mea, cu guta ta:

Mierlă ce duios cînta!)

 

Tihia mea cu tihia ta

Cî ţe calea nu-şi afla?)

Soarta mea, cu soarta ta,

De ce drumul nu-şi găsea?)

 

Vis cu Alexandru Makedion (Vis cu alexandru Makedon)

Armatili-al Alexandru

Îńi cutreairâ minduierli…
Bat vimturi fuviroasi şi-ańiľii
Ca seamchili-a gîrnului azboairâ…
,,Mackedonia!” ,,Makedonia!”
Cari aurlâ
Noapti di noapti tu visili-a meali?
Dişcľid porţîli-a ocľior
Ş-tu Antuneariclu
ţi mi-anvîrligheadzâ
Ved Prosuplu-a lui ţi-alagâ:
El, Marii, Mackedoneanlu,
Singurlu-a meu
vrut di daimâ:
Ţi va-l hîrneam cathi dzuâ
Cu suflitlu-a meu,
Şi va-ľi lam
cathi dzuâ cicioarli

A calui a lui, pi cari
Ma multu ca pi mini va-l hîrsea!
Ma El di multu iasti alargu
Ş-cîmeaşea lui
di multu-i putridzîtâ!
Voi s-mi fac înveastâ dealihea
Ş-mi-nvescu cu Makedonia
Cîmeaşea-a
mea albâ şi-asprâ
Ş-imnu s-lu-andîmusescu
pri El
Mackedoneanlu-Anviat

(Armatele lui Alexandru

Îmi cutreieră gîndurile...

Bat vînturi fioroase şi anii

Precum seminţele grîului zboară...

''Macedonia''! ''Macedonia''! cine strigă

Noapte de noapte în visele mele!

Deschid porţile ochilor

Şi-n întuinericul ce mă-nconjoară,

Văd chipul Lui alergînd.

El, Marele, Macedoneanul,

Singurul meu iubit dintotdeauna

Pe care l-aş fi hrănit zi de zi

Cu sufletul meu,

Şi aş fi spălat picioarele

Calului său, pe care sigur,

Mai mult decît pe mine l-ar fi mîngîiat!

Dar El de mult este departe!

Cămaşa Lui de mult este puttrezită!

Vreau să mă fac mireasă-adevărată

Şi mă-brac cu Macedonia

Cămaşa mea aspră şi albă -

Şi merg în întîmpiunarea Luii,

A macedoneanului înviat!)



SURSA:

Hristu Cândroveanu şi Kira Iorgoveanu, Un veac de poezie aromână, Cartea Românească, Bucureşti, 1985, pp. 459-473

 


Login

Register

*
*
*
*
*

* Field is required