Aromânul Istorie şi Cultură Aromână

Login Register
Acasa » Biografii » M-O
A+ R A-
Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/views/itemlist/view.html.php on line 80 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Conform propriei miniautobiografii, Gh. M. Merca s-a născut în Cadrilater, regiune formată din judeţele sud-dobrogene Durostor şi Caliacra, cucerită de România în 1913 de la Bulgaria şi retrocedată în 1940.

Porecla sa este Fărsherotu.

A fost deportat în timpul războiului, probabil cel de al doilea război mondial.

Apoi a locuit în Bucureşti.

A publicat în 1985 la editura Litera din Bucureşti volumul de poezii Cântări ş-suschirări armâneşţă  (Cântări şi suspinări aromâneşti).

Pe saitul ''Agonia'' sunt postate poeziile Ni-aveam un dor di hoară şi Limba noastră.

 

SURSA:

Gh. M. Merca (Fărsherotu), Biografie Gh. M. Merca, ''Agonia'', http://agonia.ro/index.php/author/0010785/index.html?newlang=ron

http://agonia.ro/index.php/poetry/99349/Ni-aveam_un_dor_di_hoara

http://agonia.ro/index.php/poetry/99018/Limba_noastra

Citeşte mai mult... 0

Teohar Mihadaş s-a născut la 9 noiembrie 1918 în comuna Turia din Grecia.


Turia este situată într-un grup compact de aşezări aromâneşti din munţii Pindului, la egală distanţă de centrele culturale Grebena şi Aminciu (Meşovo).


T.M. este fiul Vasilenei, născută Cunduiani, şi al păstorului Mitri (Dumitru) Mihadaş.


Şcoala primară o face în comuna natală, iar cele patru clase gimnaziale la liceul din Grebena (1932-1935), instituţii de învăţământ finanţate de statul român.


În 1935 vine în România, unde urmează liceul la ''Timotei Cipariu'' în orăşelul Dumbrăveni, de pe Tîrnava Mare şi îşi ia bacalaureatul la Blaj în 1939. Ajunge în Ardeal întâmplător, ca urmare a birocraţiei de la Ministerul Învăţământului, deşi ar fi dorit să studieze în Bucureşti.


Ca poet a debutat în 1938 la „Universul literar" şi mai publică în „Gândul nostru". În 1941 îi apare prima carte, Ortodoxie păgână, despre care saitul ''Crispedia'' susţine că '' e cartea unui poet trecut prin şcoala lui Blaga, Barbu şi Arghez''i . Îşi ia licenţa în Drept (H. C.) sau la Litere şi filosofie (''Crsipedia'') în capitală, în 1943.


Urmează în acelaşian Şcoala de Ofiţeri de Rezervă de la Bacău, participând la campania împotriva Germaniei hitleriste.


După întoarcerea de pe front este numit referent de presă la Departamentul Naţionalităţilor (1944-1945), motiv de acuzaţii ulterioare din partea autorităţilor comuniste.


Revine în Ardeal ca profesor de limbile română şi franceză la Bistriţa (1945-1947), apoi de română şi latină la Năsăud (1947-1948).


Este suspectat pentru activitate de subminare a regimului, arestat şi închis în primăvara lui 1949 la Bistriţa. Eliberat, trece printr-o grea perioadă de „reintegrare socială", încercarea de a-şi relua locul în învăţământ (trei luni, în 1956) fiind sortită eşecului, din cauza revoluţiei anticomuniste din Ungaria şi este din nou suspectat. Va fi nevoit să lucreze ca muncitor sezonier, culegător de fructe de pădure, săpător de fântâni, ajutor de tâmplar, paznic, şef de coloană auto, manipulant de mărfuri, om de serviciu etc., ocupaţii pe care le continuă şi după stabilirea sa la Cluj, în 1961.


Abia în 1964 este primit ca secretar literar la Teatrul Naţional din Cluj, iar din 1970 până în 1973, când se pensionează, va face parte din redacţia revistei „Steaua". După o lungă perioadă de interdicţie a semnăturii, revine în presa literară, colaborând mai ales la presa clujeană: „Steaua" şi „Tribuna". Volumul Elegii din 1975 a câştigat premiul Asociaţiei Scriitorilor din Cluj.


După decembrie 1989 intră în primele structuri democratice ale Clujului, rămânând până în ultimele clipe un apărător al democraţiei. Este primit în redacţia revistei „Atlas. Clujul cultural", .şi colaborează la „Clujul liber"şi „Nu".


Locurile în care atrăit vor fi prezente în poeziile sale. Astfel, tumultoasa apă a Bistriţei de lângă Grebena o va evoca în Tărâmul izvoarelor, iar anii de liceu de la Dumbrăveni în Frumoasa risipă, ambele poezii fiind scrise în româneşte.

Tot în româneşte vor apărea vplumele de versuri Ţărâna serilor, Reminescenţe, Trecerea pragurilor, Elegii şi În lumina înserării. Scriitorul aromân Hristu Cândroveanu aprecia că T. M. ocupă ''un loc inconfundabil în lirica românească de după război, bucurîndu-se de preţuirea unanimă a criticii noastre literare'' şi că T. M. este ''cel mai de seamă poet pe care l-a dat lliteraturii române frîntura noastră de neam sud-dunăreană''.


Despre lirica aromână a poetului, acelaşi H. C. consideră că aparţine ''unei spiritualităţi de mistere ancestrale şi de neliniştitoare premoniţiii ce ne-au păstrat fiinţa naţională distinctă''. Aceste poezii, în care autorul ''cîntă şi suferă, plînge şi se bucură'', sunt ''mărturie a unei limbi de prospeţime şi vigoare totodată, revelată în metafore de o mare frumuseţe şi profunzime''. Numai după ''stăruitoare insistenţe'' ale lui H. C. şi Kira Iorgoveanu, T. M. a acceptat să le pună la dispoziţie, ''cu ''atâta zgîrcenie'', şapte din numeroasele sale poeme în aromână pentru antologia publicată de ei: Cale-ambar (Drum bun), Afirnăsiri (Vedenii), Remember, Cîntic di sărmăniţă (Cîntec de leagăn), Cîntic di vreare (Cîntec de dragoste), Măghistra (Măiastra) şi Tu Chipită (Pe culme).


Saitul ''Crispedia'' caracterizează astfel opera poetului: ''Exponent al unei comunităţi străvechi din Munţii Pindului, Mihadaş poartă încrustată în efigia sa nobleţea şi puterea de rezistenţă a strămoşilor săi viforoşi. O lume solemnă şi gravă, ocrotită de zeii locului domină confesiunea poetului, care se simte chemat, ca altădată Orfeu, să oficieze un cult al cuvântului ca pe un ritual cu virtuţi sacerdotale: . O protoistorie fabuloasă, aşezată sub semnul unor zeităţi antice, purtătoare de puritate şi de har, îi populează încă de la debut lirica, aflată în prelungirea lirismului gândirist.''

Volumul Frumoasa risipă are ca temă anii de elev şi student la Dumbrăveni şi Bucureşti, precum şi perioada de profesorat la Bistriţa şi Năsăud, marcată de ofensiva proletcultismului şi a stalinizării. Aceleaşi din urmă aspecte sunt evocate de romanul În colţ lângă fereastră, în care autorul îşi exprimă speranţa ''într-un fel de justiţie divină a istoriei'', conform ''Crispedia''.

Pe muntele Ebal, Steaua câinelui şi Străinul de la miezul nopţii, sunt dedicate perioadei cele mai zbuciumate - detenţia şi trecerea prin închisorile morţii de la Aiud, Canalul Dunăre - Marea Neagră, Mărgineni şi Piteşti, De asemenea, Steaua câinelui este romanul fostului deţinut politic în detenţia mai largă a „lagărului socialist", cu umilinţele la care este supus de politrucii regimului, care îl tratează ca pe un lepros, refuzându-i şi dreptul la muncă. Un episod important pentru istoria literară este relaţia sa cu poetul Constant Tonegaru, implicat fără voia sa în arestarea lui T. M., din cauza faptului că regimul a considerat realitatea poezia de ficţiune Pistolul lui Werther. ''Crispedia'' apreciază că ''Literatura gulagului şi a detenţiei îşi găseşte în memo­rialistica lui Mihadaş o reuşită de excepţie''.


în ceea ce priveşte personalitatea sa, H. C. îl caracteriza ca ''o apariţie insolaită, impunătoare şi pitorească în acelaşi timp, cuceritor prin farmecul volubilităţii lui, afectuos şi prietenos cu toată lumea şi îndeosebi cu tinerii, pe care îi cultivă cu generoziitate''. Acest ultim aspect, editorul îl explica prin faptul că ''tînăr a rămas el însuşi, în ciuda anilor-tăvălug ce au trecut peste sine.'' Amintirile din munţii Pind, revigorate de călătoriile în munţii Apuseni,''îi mai săgetează inima şi acum, adumbrindu-i, cînd şi le împărtăşeşte, ochii cu luciri de oţel, peste care tronează, ca o streaşină de pădure, sprâncenele lui stufoase şi asprite de vreme''.

Astăzi, în Cluj-Napoca, un cenaclu litearar îi poartă numele lui T. M.

 

SURSE:

Hristu Cândroveanu şi Kira iorgoveanu (editori), Un veac de poezie aromână, Cartea Românească, Bucureşti, 1985, pp. 421-422.

***, Teohar Mihadaş. ''Crispedia'', http://www.crispedia.ro/Teohar_Mihadas

Ortodoxie păgână, Bucureşti, 1941;

Ţărâna serilor, Bucureşti, 1967;

Tărâmul izvoarelor, Bucureşti, 1968;

Reminiscenţe, Bucureşti, 1969;

Trecerea pragurilor, Bucureşti, 1972;

Elegii, Bucureşti, 1975;

Nimburi, Cluj Napoca, 1977;

Pâinile punerii nainte, Iaşi, 1979;

Frumoasa risipă, Cluj Napoca, 1980;

În lumina înserării, Bucureşti, 1982;

Înstelatele oglinzi, Cluj Napoca, 1984;

Înaltele acele vremi, Cluj Napoca, 1987;

Orfica tăcere, Cluj Napoca, 1988;

Pe muntele Ebal, Cluj Napoca, 1990;

Steaua câinelui, Cluj Napoca, 1991;

Pinii de pe Golna, Cluj Napoca, 1993;

Crepuscularele vitralii, Cluj Napoca, 1993;

Chemări spre nicăieri şi niciodată. Poezii 1985-1995, Bucureşti, 1996;

Străinul de la miezul nopţii, Cluj Napoca, 1996;

Catrene, Cluj Napoca, 1999;

În colţ lângă fereastră, Cluj Napoca, 2000.

Alex Ştefănescu, ''Memoria'', http://www.memoria.ro/?location=view_article&id=984

 

Citeşte mai mult... 0

Redau C.V.-ul literar al poetei Irina Lucia Mihalca aşa cum mi l-a transmis pe e-mail pe 23.09.2011.

''Data nasterii: 05. 05. 1967

Experienţa redacţională:

   COLABORĂRI

2011-2010 Revista virtual-literară “Faleze de piatră”- redactor-colaborator,

                     “Cititorul de proză”- secretar de redacţie

2002-2005   Revista IT “Era Comunicaţiilor “ - rubrica Software de la A la Z - redactor editor

Educaţie şi formare:

Academia de Studii Economice Bucureşti- specializarea Finanţe-Bănci-Gestiune Economică

Academia de Studii Economice Bucureşti Curs postuniversitar - Femei în lumea afacerilor

Academia de Studii Economice Bucureşti - curs post-universitar management economic

Institutul Politehnic Iaşi- Facultatea de Chimie - specializarea Tehnologia Chimiei Anorganice

Concursuri

2010 - Finalistă câştigatoare - premiu I pentru Concursul naţional literar, poezie, proză şi scenarii „Incubatorul de condeie ” IDC 2010, editia I - secţiunea poezie romantică

2010 - Menţiune publicaţie“Algoritm literar”Concurs de poezie, noiem 2010“Poezie şi Suflet”

2009 - revista Esenţe – participare şi publicare concurs poezie şi proză, publicarea textelor într-un volume colectiv

Articole şi alte publicaţii

2011 – Antologia de versuri - „Lanţul Prieteniei” - Editura Contrafort- Craiova 2011

2010 - Antologia de poezii - „ Insemne ”- Editura Docucenter- Bacau 2010

2010 - Antologie tipărită de poezie a finaliştilor câştigători ai concursului naţional literar „Incubatorul de condeie” IDC 2010- secţiunea poezie romantică, antologie electronică a scriitorului amator din România      

   Publicatii in reviste literare:          

„Climate literare” ; „ Constelaţii diamantine ” ; „Vatra”; „Armonii culturale”

„Familia noastră” - Israel

“Faleze de piatră ” ; „Confluenţe româneşti ”

„Colţul literar” << No.14 plus minus >>

„ Izvoare”; „ Visul ”; „ Actualitatea Literară ” nr. 3 – ian. 2011

„ Algoritm literar ” nr. 3 – dec. 2010                                                  

     Bloguri literare:

http://reteaualiterara.ning.com/

http://junimeadigitala.ning.com/

http://negrupealb.ning.com/

http://casa-gandului.ning.com/

http://cuvintealese.ning.com

http://cititordeproza.ning.com  

http://dhyeata.wordpress.com/2011/09/03/irina-lucia-mihalca-poezii-i/                      

Cenaclu virtual literar:

http://lucianblaga-sebes.ning.com/profile/IrinaMihalca?xg_source=activity    

Există un loc numit ~ poezie, un loc departe daca ne grăbim spre el, dar atunci când ne plimbăm până la el e foarte aproape! Asemeni naturii, poezia îşi arată forţele sale, dar câteodată le ascunde adânc în sine, fiind limitată şi fără bariere, luminoasă şi întunecată, eternă şi trecătoare, săracă şi bogată, haotică şi armonioasă, lină şi repezită.

Poezia are puterea de a ne transpune din lumea înconjurătoare, limitată, într-o lume interioară, a fanteziei veşnice, transformând, ceea ce este imposibil în realitate, în a fi posibil în imaginaţie.

Poezia e vocea omului şi a pământului, e drumul căutării după iubire, frumos şi lumina vieţii, folosind imaginaţia, amestecând realul cu lumea interioară din subconştient, conferind noi forme, înnobilând şi îmbogăţind cu noi semnificaţii interioare.''


Poeta locuieşte în Bucureşti, conform paginii web a Cenaclului literar Lucian Blaga din Sebeş.

Pe acelaşi website a postat în 2011 poeziile: Două clipe, mai mult decât una! / Dauâ clipiti, ma multu di unâ!, Atât de aproape şi totuşi departe... - Ahâtu di aproapi şi ahâtu di alargu..., ELEGIA X pe firul gândului călător, Priveşte marea întâmplare/ Mutrea marea fţiari, În lacrimă e împletită iubirea.../ Tu lacrimâ-i împlititâ vrearea...

Pe saitul Cuvinte Alese a postat în 2011 următoarele poezii în versiune română - aromână: Priveşte marea întâmplare/ Mutrea marea fţiari, În lacrimă e împletită iubirea.../ Tu lacrimâ-i împlititâ vrearea...,Timp de-amintire, timp de uitare.../ Chiro di aminteari, chiro di agârâşeari...,Culegătoarea de stele.../ Adunâtoarea di steali...,Tu... Eu / Tini....Mini

Am publicat pe sait pe 14.09.2011 următoarele 7 poezii în versiune română - aromână primite pe e-mail de la poetă: Tu... Eu - Tini... Mini, Culegătoarea de stele... - Adunâtoarea di steali..., Atât de aproape şi totuşi departe... - Ahâtu di aproapi şi ahâtu di alargu..., Priveşte marea întâmplare - Mutrea marea fţiari, Timp de-amintire, timp de uitare... - Chiro di aminteari, chiro di agârâşeari..., În lacrimă e împletită iubirea...-Tu lacrimâ-i împlititâ vrearea..., O fată ţi-a traversat timpul - Unâ featâ ţâ tricu pri chirolul a tău

Citeşte mai mult... 0


T. M. s-a născut într-o familie de megleniţi în satul Lugunţa şi a murit la 12 septembrie 1982 la Bucureşti.

Citeşte mai mult... 0

George Murnu s-a născut la 1 ianuarie 1868, în cătunul Brazi din Macedonia otomană, azi în Grecia.


Brazi se află în apropiere de râul Bistriţa şi oraşul Veria, într-o zonă compactă de localităţi aromâneşti: Maruşea, Sel'ea de Sus, Sel'ea de Jos, Xirulivad. Spre nord-vest se continuă către muntele Caimaccealan cu un alt grup de localităţi aromâneşti: Neaguşte, Grămăticova, Cândrova, Fetiţa, Paticina. Spre nord şi est se învecinează cu câmpia Sărunei (Salonic), iar spre vest şi sud-vest cu munţii Veriei şi apoi cu cei ai Olimpului, lăcaşul zeilor grecilor antici.


A studiat la Veria, Bitolia (oraş în Macedonia otomană, azi în Republica Macedonia), Budapesta, Bucureşti şi Munchen (Germania).


A fost profesor titular al catedrei de Arheologie a Universităţii din Bucureşti.

A fost ales membru al Academiei Române.


A efectuat călătorii de studii în Dobrogea, la Roma şi la Atena, în urma cărora a publicat lucrări de istorie veche: Vlahia Mare (aromânii în Evul Mediu), Istoria Românilor din Pind, Noi săpături în cetatea Tropaeum (Adamclisi, Dobrogea), Monumente antice din Roma, Arheologie clasică, Atena şi ruinele ei, Aromânii în primejdie, Pentru Românii din Peninsula Balcanică etc.


Dar renumele în cultura română şi l-a cucerit prin ''magistrala traducere'' (cf. criticului literar aromân Hristu Cândroveanu ) în română a epopeilor Iliada şi Odiseea ale poetului antic grec Homer. Criticul literar român George Călinescu aprecia că aceste traduceri ''constituie un moment fundamental în evoluţia limbii literare (corespunzător Iliadei lui Gnedici în literatura rusă)''. G. C. le considera ''capodopere superioare'' Eneidei în versiunea Annibale Caro, Iliadei lui V. Monti, Iliadei şi Odiseei lui I. V. Voss. A mai tradus şi alţi autori antici greci: Pindar, Eschil, Sofocle, Euripide.


De asemenea, scrie poezii în română, publicate în volume: Gînduri şi vise, Alme Sol, Altare, Ritmuri pentru sine etc. H. C. observa că aceste creaţii lirice se remarcă prin ''euforia lor transparentă, prin tonul sacerdotal al emisiei, decît prin profunditatea gîndului''.


În aromână a publicat în 1931 un ''seducător'' (cf. H. C.) volum de versuri, întitulat Bair di cîntic armânescu (Salbă de cîntec aromânesc cf. H. C.). Subîntitulat Ritmuri macedonene, volumul reuneşte, aşa cum arată autorul în prefaţă, armonii din adolescenţă, tinereţe şi maturitate. Tematica acestor poezii include subiecte specifice autorilor aromâni ca apărarea limbii străbune, păstoritul, cărăuşia, înstrăinarea, haiducia, dragostea. Criticul literar caracterizează poemul Grailu armânescu ca ''un cutremurător recviem pentru o limbă ce piere sub ochii noştri, de fapt pentru o etnie ce se stinge'': Scumpa mea fîntînă ţe anarga cură,/Mîne, poate mîne, di duşmani biută,/Va si-armîni tu etă pondă şi tăcută (Scumpa mea fîntînă ce agale cură,/Mîine, poate mîine, de duşmani băută,/Veşnic vei rămîne seacă şi tăcută). Cunoscutele balade Chita şi Bură sau Miha şi furlu sunt apreciate de H. C. ca fiind ''un excelent poem epico-eroic'' şi, respectiv, ''o micro-tragedie specifică existenţei în furtună a aromânilor din Peninsula Balcanică''. În ceea ce priveşte lirica de dragoste, aceasta este ''învăluitor sentimentală, discretă, metaforică''.

În acest volum au apărut următoarele 26 poezii, preluate de scriitorii aromâni H. C. şi Kira Iorgoveanu (1948 - ) în antologia publicată de ei în 1985, cu transpunerile lor în română: Grailu armânescu (Graiul aromânesc), Tră armâname (Pentru aromânime), Ti vruta (Iubitei), Nu plîndze (Nu plînge), Acl'imare (Chemare), Dorlu a gionilui (Dorul flăcăului), Dor di vruta (Dor de draga), Bana (Viaţa), Păriguria (Mîngîiere), Mirache (Dor), Măraze (Alean), Sîmbăta a morţilor (Sîmbăta morţilor), Vruta al Gioga (Alesul meu), Veria (Veria), Picurarlu (Ciobănaşul), Sirma (Sirma), Toamna, cînd fug Rumânil'i tu arniu (Toamna, cînd pleacă aromânii la iernat), Flambura noastră (Flambura noastră), Plîngute tră soia noastră (Lacrimi pentru neamul nostru), Sghic di moarte (Strigăt de moarte), Jalea di xinitie (Jalea străinătăţii), Lîndura (Rîndunica), Miha şi furlu (Mihu şi lotrul), Aumbra (Stafia), Cînticlu al Done (Cîntecul lui Done), Chita şi Bură (Chita şi Bură).


H. C. l-a cunoscut pe G. M. în 1950, când l-a vizitat la domiciliul din strada Louis Blanc din Bucureşti.Îl compara cu bătrânul înţelept Nestor din Iliada şi-l descria astfel: ''Mic, tuciuriu, fizionomie pronunţat mediteraneană, caracteristică aromânilor, volubil şi afectuos, povestea cu şart, ca înţelepţii''. I-a subliniat în conversaţia avută că graiul aromân ''nu trebuie lăsat să piară'': ''Să-ţi aduci şi d-ta obolul, pentru aceasta, să faceţi toţi, voi tinerii, cîte ceva, ca să nu piară!''. Îi plăcea apelativul străbun lale Ghiorghi (unchiule Gheorghe), aromânii neavând în limba lor pronume de reverenţă şi apelative de distincţie. Nu-i plăcea formula ''maestre'', H. C. explicând acest lucru astfel: ''Maeştrii adevăraţi nedorind să li se amintească ceea ce, oricum, ştiu că sînt''.

 

 

SURSE:

Hristu Cândroveanu şi Kira Iorgoveanu (editori), Un veac de poezie aromână, Cartea Românească, Bucureşti, 1985, pp. 47-49, 480.

George Călinescu, Istoria literaturii române de la origini pînă în prezent, 1941.


Citeşte mai mult... 0


V.M. s-a născut la 15 martie 1895 în satul Pleasa din Albania otomană.


După absolvirea liceului românesc din Bitolia, Macedonia otomană, emigrează în România.


Se înrolează voluntar în armata română ce luptă în primul război mondial (1916-1918).


După război absolvă Facultatea de Drept a Universităţii Bucureşti şi profesează ca avocat.


Începând din 1924 activează în mişcarea culturală aromână prin colaborarea la publicaţia ’’Tribuna Românilor de peste Hotare’’.


De asemenea, este unul din promotorii colonizării aromânilor în judeţele Durostor şi Caliacra din Cadrilater în anii ’20-’30.A încetat din viaţă la 29 noiembrie 1961.


Cele cinci poezii ale sale au fost publicate în revistele epocii: Tru amurgiş (În amurg), Sclavlu (Prizonierul), Dzuă di sărbătoare (Zi de sărbătoare), Rufei cădzură (Fulgere căzură) şi Hurolu fărşerotesc (Hora fărşerotească).

În 1985 au fost incluse în antologia de poezie aromână publicată de poetul aromân Atanasie Nasta.

 

SURSA:

Nasta Atanasie (editor), Ecou de cîntec aromânesc, editura Litera, Bucureşti, 1985, pp. 18-26.

Citeşte mai mult... 0

Login

Register

*
*
*
*
*

* Field is required