Aromânul Istorie şi Cultură Aromână

Login Register
Acasa » Biografii » P-S » Displaying items by tag: 1948
A+ R A-

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Gogu PuiuBiografia unui erou necunoscut. Aromani in rezistenta anti-comunista


Marii luptatori ai neamului romanesc sunt cei care nu apar in cartile de istorie si nici in documentarele TV. Sunt cei despre care noi cei multi nu stim mai nimic, sunt cei ale caror morminte nu sunt acoperite cu lauri si flori. Adevaratii eroi ai patriei noastre sunt oamenii care s-au sacrificat se indoi de idealurile si credintele radacinilor lor. Sunt barbatii care au lasat in urma lor lacrimi si multa durere, copiii care nu si-au cunoscut niciodata tatii, care nu au avut voie sa intrebe cine sunt si de unde vin…si mai departe nepoti pentru care cuvantul bunic nu inseamna vacanta de vara, ci o permanenta cautare a adevarului.

Astazi, prietena mea Elena mi-a trimis un material biografic despre bunicul sau, Gogu Puiu, unul dintre cei mai importanti stalpi ai rezistentei anti-comuniste din Dobrogea. A lucrat vreme buna sa adune informatii despre bunicul sau, intrucat pana la aceasta ora i se refuza accesul la volumul mare de dosare pe care fosta politie politica le-a intocmit despre el. La prima vedere pare romanul unui destin tragic, insa nici unul dintre noi nu ar trebui sa uitam ca aceasta este o poveste de viata, a unui om care a influentat destinul neamului nostru, sacrificandu-si viata personala si familia.

Kira (Chiraţa, Chira) Iorgoveanu s-a născut la 22 septembrie 1948, în comuna Başkioi, azi Nicolae Bălcescu, din judeţul Tulcea.


Mama, Maria (născută Caracota,), şi tatăl, Sima Iorgovan, funcţionar, erau aromâni originari din Curtova, localitate bulgărească în Munţii Rodopi. Bunicii erau orginari din Kavala, port grecesc la Marea Egee. Părinţii şi bunicii s-au stabilit în România în 1938.


K. I. studiază în satul natal şi apoi la Liceul „Matei Basarab" din Bucureşti (1962-1966). În capitală absolvă în 1971 Facultatea de Limba şi Literatura Română.


Este o cunoscătoare a tuturor graiurilor aromânei.


Lucrează ca redactor sau lector la Editura Minerva, unde activează în publicarea de literatură română.


În 1985 se stabileşte în Germania de vest, lucrând la compania Sëets Blackëell din Frankfurt.


K. I. este prima poetă aromână.


Colaborează cu poezii la revistele literare româneşti „Luceafărul", „Ramuri", „Flacăra", „Steaua" şi „Tribuna", precum şi la postul naţional de radio, cât şi la revistele aromâneşti „Zborlu a nostru", „Deşteptarea", „Frânza vlahă" şi „Dimândarea".

 

Volumul Steaua di dor (1983) are un titlu de rezonanţă eminesciană, fără a fi vorba de o înrudire structurală. În această carte au apărut poeziile Minduieri, Steaua pîpînilor, Grailu armânrscu, Pîpînil'i-a mei, Cînticu ti paplu-a meu, Moscopolea, Fumeal'ie, Aduţerea di-aminte, Fîntîna farăl'ei, Al Eminescu, V'is cu Alexandru Makedon, Cînticu di vreari, Luna nu-s priimnă, Maşi mîni di-arcoari, Distihurii şi Noaptea iara-ni tal'i, ca ună pîni.

Aceleaşi poezii, alături de Ali dadi şi Sîptămîna fîră dumînică, au apărut şi în antologia publicată de scriitoare împreună cu Hristu cândroveanu în 1985.

În acelaşi timp, în ''Luceafărul'' din 12 februarie 1983 apăreau  Minduieri, Cînticu ti paplu-a meu, Fîntîna farăl'ei, Al Eminescu, V'is cu Alexandru Makedon, Cînticu di vreari, Distihuri. În 1982 apăruse în ''Ramuri'' poezia Fumeal'ie.

 

În 1976 realizează cea mai cuprinzătoare antologie de lirică populară aromână, în prefaţa căreia subliniază unitatea aromânilor cu românii.


Poeta a transpus mult din Eminescu în aromână şi, la iniţiativa sa, împreună cu I. Cutova, C. Guli şi G. Perdichi (primul traducător al Luceafărului), a publicat volumul Poezii - Puizii (1981), semnat Chiraţa Iorgoveanu.


Saitul ''Crispedia'' îi caracterizează astfel creaţia: ''Versurile îi sunt înfiorate de nostalgii, regrete şi doruri pentru graiul „de-acasă", vorbit, cum spune poeta, de „părinţâli" ei. Autoarea vibrează la cântecele aromânilor, la frumuseţea rostirii lor, cu inflexiuni de cronică străveche. Adevărata măsură şi-o dă însă în lirica erotică (...) În Ramura de măslin (1985) simbolul păcii, ocrotitor al vieţii şi al armoniei, este proiectat în desfăşurări lirice care recuperează elogiul rădăcinilor, al străbunilor, bucuria existenţei bucolice, refuzul însingurării şi aspiraţia spre împlinire.''


Poeta a vizitat în mai multe rânduri locurile natale ale strămoşilor săi, mergând pe firul amintirilor părinţilor şi bunicilor. H. C. aprecia astfel impactul acestor călătorii asupra operei K. I.: ''Lecţia de suflet însă, a acestor contacte ale poetei cu universul concret şi cu spiritualitatea aromână balcanică, au ajutat-o pe Kira Iorgoiveanu să realizeze, surprinzător de fidel, atmosfera aromânesc, în specifica lui arhaitate, pe care ni-l şi restituie în poemele sale, copleşitor de autentic în pregnanţa lui, de învăluitor, în sonurile şi maginile ce îl circumscriu.'' Poemele sale''înfiorate de nostalgii, de regrete şi doruri pentru graiul de acasă, vorbit de pîpînnil'i (buniciii) poetei, ca şi faţă de locurile, meleagurile de departe, din sud, ale părinţilor, faţă de datinile lor străvechi, venind neapărat de la traci, din negura vremii''. Poezii ca Cînticu ti paplu-a meu, Moscopolea, V'is cu Alexandru Makedon, sînt ''străbătute de sentimentul istoriei şi încărcate de o profundă reflecţie''. De asemenea, poeta ''vibrează la cîntecele aromânilor, la frumuseţea, la euforia aspră-dulce a acestui grai romanic, cu inflexiuni de cronică moldavă''.  În ceea ce priveşte peozia de dragoste, H. C. este de acord cu ''Crispedia'': ''Excelenţa acordurilor erotice ale autoarei rămînînd preeminentă însă! Kira Iorgoveanu avînd, în cazul lor, în mod subliniat, şi ştiinţa şi darul coborîrii sentimentului iubirii într-însele atît de învăluitor, în toată plenitudinea lui, deşi mereu cu discreţia caracteristică poeziei aromâne de dragoste, şi folclorice şi srise. Îmbinînd tradiţia şi modernitatea sonurilor prozodice şi ale versului liiber, într-o spunere mereu metaforică şi de substanţă, aşa cum nu au făcut-o mulţi pînă acum, dintrte cei care au scris şi mai scriu în grai aromân.''


Poetul aromân Atanasie Nasta aprecia că poezia K.I. se remarcă prin ’’imaginaţie şi lirism profund’’, fiind o poezie ’’tradiţională şi intimistă rară’’, aşa cum se observă şi în volumul Steauă di Dor din 1983. A.N. o considera ’’reprezentativă’’ pentru poezia feminină cultă aromână. De aceea i-a inclus 10 poezii în antologia sa lirică publicată în 1985: Minduieri (Gânduri), Steaua chirută (Steaua pierdută), Cînticu ti paplu-a meu (Cântec pentru bunicul meu), Fumeal’ie (Familie), Zîrcada (Căprioara), Fîntîna farăl’ei (Fântâna neamului), Tahinima (Dimineaţa), Aduţirea di-aminti (Aducerea aminte) şi Picurarlu-a cupiilor di zboară (Păstorul turmelor de vorbe).

 

 

Opera

 

Antologie de poezie populară aromână, prefaţa editorului, Bucureşti, 1976;

Dacica, prefaţă de Paul Anghel, Bucureşti, 1978;

Mihai Eminescu, Poezii - Puizii, ediţia româno-aromână, Bucureşti, 1981 (în colaborare).

Vaja Pşavela, Cântăreţii naturii, Bucureşti, 1982. traducere în colaborare cu Zaira Samharadze

Steaua di dor, Bucureşti, 1983;

Un veac de poezie aromână, introducere de Hristu Cândroveanu, Bucureşti, 1985 (în colaborare cu Hristu Cândroveanu).

Ahapsi lingvisticâ – Condamnare Lingvistică, Editura Cartea Românească, Bucureşti, 1997.

Steaua di doru, a doaua editsi, adâvgatâ, Editura Zborlu a Nostru, Freiburg, 2004.


 

SURSE:

***, ''Crispedia'', http://www.crispedia.ro/Kira_Iorgoveanu

***, ''Poezia Armănească'', 17 decembrie 2007, http://poeziarmaneasca.blogspot.com/2007/12/kira-iorgoveanu-manu.html

Hristu Cândroveanu şi Kira Iorgoveanu (editori), Un veac de poezie aromână, Cartea Românească, Bucureşti, 1985, pp. 457-458, 482-483.

 

Nasta Atanasie (editor), Ecou de cântec aromânesc, editura Litera, Bucureşti, 1985, pp.125-137.

 


 

Zicu A. Araia s-a născut la 1 iulie 1877 (H. C.) sau 1 augiust 1877 (saitul ''Crispedia''), în comuna aromânească Samarina din munţii Pindului, cea mai înaltă aşezare din Balcani.


Urmează şcoala primară din comuna natală, gimnaziul din Ianiuna pînă în 1894 şi liceul din Bitolia, tioate insituţii de învăţământ finanţate de statul român în Macedonia otomană. În 1897 vine în România, unde în 1898 începe Facultatea de Litere din Bucureşti, pe care o abandonează din cauza problemelor financiare. Devine bursier la Şcoala Superioară de Agricultură din capitala României, dar nu o termină.


Revine în Macedonia în 1900, în funcţia de inspector (H. C. ) sau institutor (saitul ''Crispedia'') în Aminciu (Meţovo) şi apoi la Pretori. Ulterior va funcţiona ca institutor-director în Samarina şi institutor la Vlahulani. Din 1924 are o catedră la liceul din Grebena În această parte a vieţii a cutreierat numneroasele aşezări aromâneşti din Pind.


Se stinge din viaţă în Macedonia în 1948 (H. C.) sau 1949 (saitul ''Căntitsi shi poezii armâneshti'') sau în 1945 (saitul ''Crispedia'').


Este singurul scriitor aromân care s-a întors în Macedonia.


Saitul ''Aromanii'' îl include în categora poeţilor clasici aromâni.


A colaborat la revistele aromâneşti din România şi din Balcani: „Lumina" (liceul din Grebena), „Calendarul aromânesc", „Lilicea Pindului", „Flambura", „Peninsula Balcanică", „Almanahul aromânesc «Frăţia»", „Revista aromânească", o altă „Lumină" (1936-1937), precum şi în „Dimândarea", „organ de luptă românească".


Poeziile sale au apărut pentru prima dată după cum urmează: Fudzi haraua di la noi (dedicată lui Tache Papahagi), Calea şi Toamna-n Pind în Antologia aromânească a lui Tache Papahagi (1922); Armânescul sîndză strigă şi Mailu şi Pindul în Almanaul aromânesc. Frăţil'ea (1928); Dor şi jale şi Nă cunache al Hagigogă în ''Peninsula Balcanică'' (1926 şi 1924); Vanghiliţa şi Samarina în ''Lumina'' (1907). Toate aceste poezii au fost publicate şi în 1985, în antologia lui Hrsitu Cândroevanu şi Kira Iorgoveanu, având ataşate transpuneri româneşti ale celor doi editori şi o biografie redactată de H. C.


T. P. îl va publica şi în 1932, în volumul Poeţii Z. A. Araia şi Tache Caciona. Este inclus şi Antologie lirică ariomână, publicată în 1975. În 1993 editura Cartea Aromână din SUA îi publică volumul Fudzi haraua di la noi.


Poeziile Calea şi Toamna-n pind (fişier audio) au fost postate pe saitul 'Căntitsi shi poezii armâneshti'', iar cea de-a doua şi pe saitul ''Giony''.


Tematica păstorească, observată la faţa locului, este reprezentată de poeziile: Toamna-n Pind (caracterizat de H. C. ca ''un pastel viu, trăit parcă şi de cititor, în timp ce-l parcurge''), Calea (caracterizată de H. C. ca ''o spendidă Transhumanţă de fapt poate chiar scrisă sub influenţa lui D. Bolintineanu, desigur, cu mult mai mult simţ al realului decît acesta'') şi Nă cunache-al Hagigogă.

Acelaşi H. C. apreciază că în aceste poezii, precum şi în Fudzi haraua di la noi şi Mailu şi Pindul , Z.A.A. ''este de o specificitate de-a dreptul desăvîrşită, pe care doar Nuşi Tulliu a mai realizat-o, cu o voce lirică mai plină şi mai profundă, e adevărat''. În unele versuri ale sale, Z. A. A. ''pare a scrie cu penelul pe pînză, pictînd peisaje aromâneşti recognoscibile''. dovedind ''migală artistică, la îndemîna numai a celui ce, dinclo de talent, este şi un perfect cunoscător al lumii explorate de el''.


T. P. susţinea că poetul ''rămîne şi mai aproape de inspiraţia modestă şi neafectată a poporului''. Această afrimaţie, destinată în a reduce proproţiile poetului faţă de N. T. şi George Murnu, este considerată ''nedreaptă'' de H. C. Acesta chiar remarcă faptul că inspiraţia poporului a produs creaţii valoroase: ''caracterul folcoric al unei literaturi - şi este şi cazul celei aromâneşti - nu înseamnă servitute, nici mimetism, ci implinire şi vitaliitate.'' Este dat ca exemplu din literatura română celebrul Luceafărul lui Eminescu.


Saitul ''Crispedia'' îl caracterizează astfel: ''În dispoziţie elegiacă, melancolia găsindu-şi un spaţiu de rezonanţă în decorul autumnal, samarineanul cântă de , atent la ritmuri şi chiar la muzicalitatea rostirii. Îşi împărtăşeşte mâhnirile, iar alteori revolta, în versuri ce mărturisesc hotărât influenţa lui G. Coşbuc (...) Creionând, cu stângăcii şi asperităţi, pasteluri în care încearcă să dea contur unor crâmpeie senine, idilice din viaţa păstorească, punând, răzleţ, câte un accent satiric, Araia nu uită nici o clipă că . Biruindu-şi de­primarea, el îşi aspreşte glasul, vrând să se exprime cât mai energic, mai răspicat. Numai că, temperamental, gesticulaţia combativă nu i se prea potriveşte. Samarineanul rămâne un poet strict dialectal.''


H. C. consideră că poetul traduce ''admirabil'' din poezia lui G. Coşbuc, realizînd ''echivalenţe artistice uimitoare'' după Nunta Zamfirei, Moartea lui Fulger şi El Zorab.

De asemenea, probează prin traduceri ''exxpresivitatea nelimitată a graiului în care scria'', cum ar fi Enoh Arden de Alfred lord Tennyson, cîntăreţ aristocrat al epocii victoriene a Marii Britanii.


Numele poetului  a fost dat unei colecţii a editurii Unia ti cultură-a armânjlor dit machidunii din capitala Republicii Macedonia, Skopje.

 

SURSE:

Hristu Cândroveanu şi Kira Iorgoveanu (editori), Un veac de poezie aromână, Cartea Românească, Bucureşti, 1985, pp. 176-177

Hristu Cândroveanu (editor), Antologie lirică aromână, UVPA, Bucureşti, 1975.

***, *Aromanii'', http://www.aromanii.ro/arte/literatura.html

Tache Papahagi, Antologie aromânească, Bucureşti, 1922, pp. 155-158.

''Peninsula Balcanică'', II/1924, pp 110-111.

''Peninsula Balcanică'', IV/1926, p. 53.

''Luminiţa'', V/1907, pp. 184, 224.

Almanahul Aromânesc. Frăţil'ea, 1928, pp. 110-111, 113-115.

Alfred Tennyson, Enoh Arden, traducere Z.A.A., Monastir (Bitolia), 1911

Zicu A. Araia, Fudzi haraua di la noi, editura Cartea Aromână, SUA, 1993.

Florin Fafier,l, ''Convorbiri literare'', decembrie 2003, http://convorbiri-literare.dntis.ro/FAIFERdec3.html

http://toread.bjbraila.ro/opac/bibliographic_view/121202;jsessionid=3BADBF6BC40E480C82E8C249059B4761


Login

Register

*
*
*
*
*

* Field is required