Aromânul Istorie şi Cultură Aromână

Login Register
Acasa » Blog » Cântece grămostene de înstrăinare în antologia lui D. Cuvată
A+ R A-
Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445
24-05-2011

Cântece grămostene de înstrăinare în antologia lui D. Cuvată

Rate this item
(0 votes)

Partea a II a antologie lirice a poetului aromân Dina Cuvată din Macedonia este întitulată Cîntiţi di xinitii (Cântece de înstrăinare) şi cuprinde 20 de cântece, ale căror versiuni româneşti îmi aparţin.


1. Aştearni-ňi, dado (Aşterne-mi, mamă)

Aştearni-ňi, dado,

Să-ňi mi bagu -

Sum aumbra ţea di fagu,

Că ňi-am cali,

Cali lungă -

Pit amari,

Dumnidză s-ţ-u aibă,

Dado-a mea turnari...

(Aşterne-mi, mamă,

Să mă culc -

Sub umbra aceea de fag,

Că mi-am cale,

Cale lungă -

Pe mare,

Dumnezeu să-ţi ajute,

Mamă, la a mea întoarcere...)

2. Ţi-ai, Maruşe (Ce ai, Maruşe)

- Ţi-ai Maruşe di jileşţă -

Moi, Maruşe lea,

Mă-ta ş-fen-tu ţă bîneadz!

- Că bîneadz – las s-bîneadză...

Eu părinţl’i nu-ni jilescu,

Ma îni plîngu lailu ş-lailu -

Că-şi fudzi noaptea pi lună,

Cu ţîruhile-ntru-mînă -

Niţi-l’i dzîşu oară-bună,

L’i dzîşi blîsteami, dipriună...

(-Ce-ai , Maruşe, de jeleşti -

Măi, Maruşe tu,

Maică-ta şi taică-tu îţi trăiesc!

- Că trăiesc- las să trăiască...

Eu părinţii nu-mi jelesc,

Dar îmi plâng nenorocitul şi nenorocitul -

Că a plecat noaptea cu lună,

Cu încălţările în mână -

Nu i-am spus să fie într-un ceas bun,

L-am blestemat continuu...)


3. Ţi-ňi ţ-îndredz bineclu (De ce-ţi pregăteşti calul)

- Ţi-ňi ţ-îndredz bineclu -

Gione, iu va-s nedză?

- Bineclu lu-ndregu, -

- Tu-ascheri a-ňi negu...

- Cara s-nedz tu-aşcheri,

Mini iu-a-ňi mi-alaşi?

- Tini va-ňi ti-alasu

La doauăli mâmîňi...

Una-a-ňi ti hîrsească,

Alta-a-ňi ti jilească...

(De ce îţi pregăteşti calul -

Dragule, unde vei merge?

- Calul îl pregătesc, -

- La armată voi merge...

- Dacă vei merge la armată,

Pe mine unde mă vei lăsa?

- Pe tine te voi lăsa

La cele două mame...

Una te va ferici,

Cealaltă te va jeli...)


4. Nata ş-Chita – cîlîuzu (Nata şi Chita - călăuze)

Nata ş-Chita – cîlîuzu,

Şi scutea ciubănili-n susu...

Dusiră pîn Bîrda-n hoară – ml-erli-a lor cîfta să-s toarnă,

Lele-le, Murihuva!

Murihava – cuşcubeali,

Aua nu-ari ni ţurţeali!/

Hali-unu ş-Toda, doi,

L’eau vilendza dinîpoi/Ş-alagă casă di casă,

Sl’i bagă duneaua s-coasă...’’

(Nata şi Chita – călăuze

Şi scoteau lingurile de lemn în sus...

Se duseră până în satul Bîrda -

Soţiile lor le cereau să se întoarcă,/

Lele-le Murihova!/Murihuva,

Aici nu există nici surcele!

Hali unul şi Toda al doilea/Iau velinţa

Şi aleargă din casă în casă,

Să se angajeze croitori...)


5. Vini oara (Veni momentul)

Vini oara ta s-îňi fug -

Tu xeani, dado, s-mi duc...

Tradzi-ňi calu-agalea-galea,

Că-ňi mi-aşteaptă, dado, calea...

Dado, inima-ňi plîndzea -

Şi-ocl'i-ňi lăcîrňi silighea...

S-lă dzîţ, dado-a gioňilor,

S-ină, corghil'i, tu ubor,

Ta s-lă dzîcu ş-un lai zbor -

Zborlu-ňi nu i alţiva,

S-nu treacă ti iciţiva

Gioňil'i, pit avlia mea,

Ca s-ňi-u veadă vruta mea!

(Veni momentul să-mi plec -

În străinătate, mamă, să mă duc...

Trage-mi calul agale-agale,

Că-mi mă aşteaptă, mamă, calea...

Mamă, inima-mi plângea -

Şi-ochii lacrimi slobozeau...

Să le zici, mamă junilor,

Să vină în curte,

Ca să le zic şi un nefericit cuvânt -

Cuvântu-mi nu e altceva,

Să nu treacă pentru nimic

Junii, prin curtea mea,

Ca să nu-mi vadă draga mea!)


6. Chihîiadz –s-nu daţ di bun (Bacilor să nu daţi de bun)

Chihîiadz – s-nu daţ di bun,

Ţi n-adrat un cîti un -

Zori s-n-adunăm deadun!

Ţi n-adrat doi cîte doi -

Zori s-nă turnăm nîpoi!

N-alîsăm muşat ahoară,

Cu bîsearică ş-cu şcoală,

Nearsim Sel’ea – ti ma ghini -

Anda s-vedz ţi lai dai ghini,

Cheţîri goali – şi-apă nu ari!

Cîndu in oili la bară,

Ti l’eanila cumu-şi zgeară...

O,lea feată, fărşiroată -

S-l’eau stamna s-u dau di cheatră,

S-ină noatinl’i s-bea apă!

(Bacilor – să nu daţi de bun,

Ce n-aţi făcut unul câte unul -

Repede să ne strângem împreună!

Ce n-aţi făcut doi câte doi -

Repede să ne întoarcem înapoi!

Ne-am lăsat frumosul sat,

Cu biserică şi cu şcoală,

Ne-am mutat la Selea – pentru mai bine -

Ca să vezi ce nenorocit de bine,

Doar pietre – şi apă nu e!

Când vin oile la lac,

Te ia mila cum zbiară...

O, tu fată, fărşeroată -

Să iau ulciorul să-l dau de piatră,

Să vină mieii să bea apă!)


7. Tradzi, scoati-ni pîrpîduşea (Trage, scoate-mi ciorăpelul)

- Lea, Maruşcă, nveastă nică,

Ţi stai ahît mîrită,

Ca cîr feată isusită?...

- Îni fudzi gionli tu xeani,

Ni-am dzaţi-abni, di cînd lu-aşteptu,

Va lu-aşteptu nica ţinţi,

Ta să-s facă ţisprîdzaţi,

Dipreapoia mîritu...

- Eu ţă iescu gionli-a tău!

- Taţ, lăi gione, nu mi-arîdi...

- Gionli-a tău şi-avea un semnu:

Tu ciciorlu-aţel îndreptul

Şi-avea şeasi dzeadziti...

Lea, Maruşcă, nveastă nică

Tradzi, scoati-ni pîrpîduşea!

(Tu, Maruşcă, nevastă mică,

Ce stai atât de mândră,

Ca o fată logodită?...

Mi-a plecat soţul în străinătate,

Sunt zece ani de când îl aştept,

Îl voi aştepta încă cinci,

Ca să fie cincisprezece,

Apoi mă voi mărita...

- Eu sunt soţul tău!

-Taci, măi tinere, nu mă păcăli...

- Soţul tău avea un semn:

La picorul drept

Avea şase degete...

Tu, Maruşcă, nevastă mică

Trage, scoate ciorăpelul!)


8. Cîntă, dado (Cântă, mamă)

Cîntă, dado – s-mi hîrseşti,

Că va-ni negu lai tru xeani,

Tru xeani largu, diparti,

Largu, largu, tu-Arbinşii -

Ş-arbinşeaşti nu ni ştiu...

Mi şuţ, dado, mi-anvîrtescu,

Aclo cană nu-ni cînoscu...

Ocl’i, dado, ma-ni mîrescu,

Ş-ca nă ţeară n-mi tuchescu!

(Cântă, mamă – să mă bucuri,

Că voi pleca nefericită în străinătate,

Departe, departe în Albania -

Şi albaneză nu ştiu...

Mă întorc, mamă,mă învârtesc,

Acolo pe nimeni nu cunosc...

Ochii, mamă, dacă îi fac mari,

Şi ca o lumânare mă topesc!)


9. Oară bună (Să fie într-un ceas bun)

- Cîntă, dado, s-mi hîrseşţă,

Eu tu xeani va-ňi mi ducu...

- Oară-bună, hil'ea mea,

Trandafilă s-aniurdzeşţă -

Dada ta s-nu o-agîseşţă...

Ş-s-ai hîiri tu-a ta casă,

Că-a mea, pustă ari-armasă!

- Cântă, mamă, să mă bucuri,

Eu în străinătate mă voi duce...

- Să fie într-un ceas bun, fata mea,

Trandafirul să-l miroşi -

Mama ta să nu o uiţi...

Şi să ai fericire în a ta casă,

Că a mea, pustie a rămas!)


10. Bună-ţ dzua, bre numtare (Bună ziua, măi nuntaşule)

Ună luni, cîtră seară -

Şi s-pîrea chiro di veară,

Tu nă padi di sum hoară

Ş-si fîţea nă numtă mari,

Numtă mari ş-arhundească!

deadi capu ş-un xinitu:

- Bună-ţ dzua, bre numtare!

- Ghini vinişi, a bre xinite!

- Numtare, s-închirdîsească -

Ia scuteţ-u nveasta aoaţi,

Că ňi-o-am cusurină-veară...

- Nveastă, naca ňi-mi cînoşti?

Ai îndreptu s-mi-agîărşeşti...

Nu-i un anu, nu-s doi aňi,

Suntu noauă aňi di dzîli!

Na-ţ şi nelu di-arâvoană,

Tihea-ţ fu aşi ngrîpsită -

Em a ţăia, em a ňiea...

Nveasta atumţea ş-si ducheaşti -

Cîtă xenlu s-sîlîgheaşti!

(Într-o luni, către seară -

Şi se părea vreme de vară,

Pe un câmp de lângă sat

Şi se făcea nuntă mare,

Nuntă mare şi boierească!

Apăru şi un străin:

- Bună-ţi ziua, măi nuntaşule!

- Bine ai venit, măi străine!

- Nuntaşule, să fie cu noroc -

Ia aduceţi mireasa aici,

Că îmi este verisoară primară...

- Mireasă, nu cumva mă recunoşti?

Ai dreptate să mă uiţi...

Nu-i un an, nu-s doi ani,

Sunt nouă ani de zile!

Uite-ţi inelul de logodnă,

Soarta-ţi fu aşa scrisă -

Şi ţie, şi mie...

Mireasa atunci şi înţelese -

Către străin se repede!)


11. Pul'iu, lăi (Pui, măi)

Pul'iu, lăi - cara s-nedz-acasă,

Cara s-nedz-acasă,

Tu patrida noastă -

Pisti avlii s-ti aruţ,

Ncl'inăciunis-lă duţ

Ali dadi ş-cu-al afendi;

S-lă spuňi că mi-nsurai,

Ňi-loai ş-nă învistică,

Multu-i muşutică,

Ňică ş-ageamită...

(Pui, măi - dacă vei merge acasă,

Dacă vei merge acasă,

În patria noastră -

Peste curte să te arunci,

Plecăciuni să le duci

Mamei şi tatălui;

Să le spui că mă însurai

Îmi luai şi o nevestică,

Multu-i frumuşică,

Mică şi inocentă...)


12. Şed ş-mi minduiescu  (Şed şi mă gândesc)

Şed ş-mi minduiescu -

Mari zori ni-vini,

Că ni-u ved giunamea

Cum s-duţi tu xeani!

Dip tu mai nîpoi -

Doi lai fărşiroţ,

Doi lai fraţ di-anoşţă...

Dzeană pisti munţă -

Nu-ari vîrnu s-cîntă,

Nu-ari vîrnu s-plîngă,

Maşi auşl’i gol’i...

Vini sîrbîtoari -

Nu-ari zaiafeţ,

Maşi auşl’i gol’i...

Casili ca şcreti – Ocl’i ma lă plîngu,

Mînili lă si-adună

Ti-un bîrţat i leamni,C-un cîlcîniţ di pîni...

(Şed şi mă gândesc -

Că mult greu îmi veni

Că-mi văd tinerimea

Cum se duce în străinătate!

Chiar la urmă -

Doi nenorocoşi fărşeroţi,

Doi nenorocoşi fraţi ai noştri...

Pe dealul de peste munţi -

Nu e nimeni să cânte,

Nu e nimeni să plângă,

Doar bătrânii singuri...

Veni sărbătoarea -

Nu se face petrecere,

Doar bătrânii singuri...

Casele parcă-s pustii -

Ochii că le plâng,

Mâinile strâng

Un braţ de lemne,

Cu un codru de pâine...)


13. Carabeu, lăi carabeu (Ciocănitoare, măi ciocănitoare)

- Carabeu, lăi carabeu,

Nu-l vidzuşi fratili-a meu?

- Ţ-ul vidzui, ţ-ul cunoscui!

-Nu-l’i dzîţeai ta s-ină acasă?

Că ugeacurli ş-cîdzură,

Stiznili ş-si-azvîrnuiră,

Porţîli l’i-si vulusiră,

Cucuticil’i ş-amuţîră...

(Ciocănitoare, măi ciocănitoare,

Nu-l văzuşi pe fratele meu?

- Îl văzui, îl cunoscui!

- Nu-i ziceai să vină acasă?

Că hornul căzu,

Pereţii sunt pe jos,

Porţile se blocară,

Cocoşeii amuţiră...)


14.Şapti gioni (Şapte juni)

Şapti gioni – tuţ nă turlii,

Fugu noaptea tu hârii,

S-nu-l’i duchească tu cîrşii,

Di lă l’ea laia tinii...

- Voi, lăi gioni, mîraţ-mîraţ,

Cara loaţ di v-însuraţ,

Nveastili iu li-alîsaţ?

- Pi la fraţ, pi la cumnaţ,

Chiruti pit măhăladz...

(Şapte tineri – toţi pe un gând,

Fug noaptea în zori,

Să nu-i prindă în încurcătură,

Că îşi pierd nenorocoasa cinste...

- Voi,măi bieţi tineri,

Dacă tot v-aţi însurat,

Nevestele unde le lăsaţi?

- Pe la fraţi, pe la cumnaţi,

Pierdute prin vecinătate...)


15. Nă nveastă (O nevastă)

Nă nveastă - aseară,

Ş-u scoasiră ntreapă...

Multu-i nîrîită!

Nu ş-u nîrîită,

Că ş-u nvirinată...

Gionli ţi vrea-l'i da,

Vrea ş-fugă tu xeani,

Tu xeani ş-diparti,

Nă iarnă - nă carti!

(O nevastă - aseară,

O trimiseră să ia apă...

Mult e supărată!

Nu e doar supărată,

Că e mâhnită...

Junele ce vrea să-i dea,

Vrea să plece în străinătate,

În străinătate şi departe,

O iarnă - o scrisoare!)


16. Lo pădurea frândză s-da (A început pădurea să înfrunzească)

Lo pîdurea frândză s-da -

Cuclu iuva nu s-avdza!

Nu-ari ni cuc, ni chipuru s-bată -

Americă s-nu eşţă aflată!

Fug ficiorl’i di la tată,

Trei lai meşi i imnîtură,

Tu pampori priimnitură...

Cînd inea oili la bară -

Ti loa nila cumu zghiară...

Ni-aflai feată fărşiroată:

- Iu nedz, feată fărşiroată?

- Neg la şopat, s-umplu apă,

Şopatlu cari lu-ari adrată -

Stamna vrea dari di cheatră...

(A început pădurea să-nfrunzească -

Cucul nicăieri nu se auzea!

Nu există nici cuc, nici clopot să bată -

Americă să nu fi existat!

Părăsesc feciorii pe taţi,

Trei luni nenorocite de mers,

Cu vaporul traversare...

Când veneau oile la lac -

Te lua mila cum zbierau...

Îmi găsii fată fărşeroată:

- Unde mergi, fată fărşeroată?

- Merg la şipot să iau apă

Şipotul care l-a făcut -

Ulciorul trebuie trântit de piatră...)


17. Gione-avdzîi (June auzii)

- Gione-avdzîi c-a s-fudz tu xeani -

Mini, gione, iu-ňi mi-alaşi,

Fără fumeal'i?

- Va-ňi ti alas la mă ş-la tată...

- Dadă ş-tată ş-mini am,

Ma ţi s-facu făr di tini?...

Du-ti gione, oară bună -

Ca lilicea din Sîrună;

Du-ti gione, calea-mbar -

Ca lilicea di-arguvan...

Ia-ţ - nă cali, ia - ş-alantă,

Ia-ţ - aestă pit amari,

Tini gione nu-ai turnari...

(- June auzii că vei pleca în străinătate -

Pe mine, june, unde mă laşi,

Fără familie?

- Te voi lăsa la mamă şi la tată...

- Mamă şi tată eu am,

Dar ce să fac fără de tine?...

Du-te june, să fie într-un ceas bun -

Ca floarea din Salonic;

Du-te june, drum bun -

Ca flaorea de liliac...

Ia-o pe un drum, ia-o pe celălalt,

Ia-ţi - aceasta pe mare,

Tu june fără întoarcere...)


18.Ţî-ňi calu (Ţine-mi calul)

Ţîni-ňi calu, să-ňi dipun,

Cu-a meu lali să-ňi mi-adun,

Ncl'inîciuňi multi-ali dadi

Şi-al afendi s-lă pitrecu.

Nu vru dada s-mi-aibă-n hoară,

Ca s-nu-ňi avdă laili zboară!

Nu vru fendi s-l'i-esc viţină,

Că vrea -l'i negu seara pi ţină!

(Ţine-mi calul, să-mi cobor,

Cu al meu unchi să mă întâlnesc,

Plecăciuni multe mamei

Şi tatei să le transmit.

Nu vru mama să mă mărite în sat,

Ca să nu audă vorbe rele!

Nu vru tata să-i fiu vecină,

Că-i mergeam seara la cină!)


19. Dzeană lai (Deal nenorocit)

Dzeană lai, dzeană corbă -

Ia-ňi ti-apleacă, fă-ňi-ti padi,

Ta să-ňi ved casa-li dadi!

Dada ş-ari şeapti feati,

Mini mi deadi diparti;

S-mi fac pul'u azbuirîtor,

Ta s-azboir pit nior,

S-cad la dada tu ubor,

s-pot s'li grescu un lai zbor,

S-ňi treacă lailu di dor...

(Deal nenorocit, deal nenorocos -

Ia apleacă-mi-te, fă-te câmpie,

Ca să-mi văd casa mamei!

Mama are şapte fete,

Pe mine m-a măritat departe;

Să mă fac pui care zboară,

Ca să zbor prin nor,

Să ajung la mama în curte,

Să pot să-i grăiesc un cuvânt greu,

Să-mi treacă nefericitul dor...)


20. Frîndză veardi (Frunză verde)

Frîndză veardi di sicară,

Cuclu ş-bati aclo stri hoară,

Clo stri hoară, ananghea hoară -

Gionl’i s-ducu, gionl’i ş-inu,

Gionli ali Ieani nu-ari s-ină,

Zverca-n cali el ş-u frăngă -

Anda s-ină şi nu-şi ină!

(Frunză verde de secară,

Cuclu cântă acolo sus în sat,

Colo sus în sat, sat mic -

Tinerii se duc, tinerii vin,

Iubitul Ianei nu va veni,

Gâtul pe drum el îşi rupe -

Când vine şi nu vine!)



SURSĂ:
Cuvată Dina (editor), Carabeu, lăi carabeu. Lilici dit lirica armânească grămusteană, Protuzbor şi adrari di ediţii di Hristu Cândroveanu, Minerva, Bucureşti, 1985, pp. 34-44

Last modified on Luni, 24 Octombrie 2011 19:59
Marius Teja

Marius Teja

M-am născut în 1969 în Constanţa, dintr-un tată fărşerot şi o mamă cipană (Nurciu). Am absolvit în 1997 Facultatea de istorie a Universităţii Bucureşti. Am lucrat în Bucureşti în învăţămîntul preuniversitar şi în presă. În prezent sunt pensionat şi locuiesc în Constanţa.

Website: www.aromanul.ro

Leave a comment

Make sure you enter the (*) required information where indicated.
Basic HTML code is allowed.

Login

Register

*
*
*
*
*

* Field is required