Aromânul Istorie şi Cultură Aromână

Login Register
Acasa » Blog » Cântece grămostene de vrajă în antologia lui D. Cuvată
A+ R A-

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445
25-05-2011

Cântece grămostene de vrajă în antologia lui D. Cuvată

Rate this item
(0 votes)

Partea a III a a antologiei lirice a scriitorului aromân Dina Cuvată din Macedonia este întitulată Cîntiţi di mîipsiri (Cântece de vrajă) şi este alcătuită din 13 cântece, ale căror versiuni româneşti îmi aparţin.


1. Na-lea ş-harlu (Uite moartea)

Pul'i alghi, lânduri lăi -

Eu putes nu-ňi lîndidzam!

Dupu trei lai aňi di dzîli

Bîgai masturi, s-ňi-adar casă,

Cu trei-patru patomati,

Cu patrudzăţ di geamuri -

Di o-adrai, ňi-u nîscîrsii...

Mi-alinai, şidzui analtu,

Bîgai caplu tu firidă,

Di-ňi  vidzui cîmpurli tuti, -

Na-lea ş-harlu, iu-şi inea,

Tut adrat, armutusit,

Pîn di coati scumbusit!

Pisti scări - s-alină-analtu,

Tradzi-ndreptu la muşeata:

- Cască gura, s-ţă l'eau geanlu!

- Corbe, cum mi cîidiseşti?

Albă-aroşi, mavrumată,

Slabă-analtă, ca fidană,

Cari s-mi l'ea, va-şi treacă bană...

(Pui albi, rândunici negre -

Eu deloc nu mă îmbolnăveam!

După trei ani de zile de nenoroc

Pusei meşteri, să-mi fac casă,

Cu trei-patru patomati,

Cu patruezeci de geamuri -

De-o făcui, mi-o curăţii...

Mă urcai, mă aşezai sus,

Mă uitai pe fereastră,

De-mi văzui câmpiile toate, -

Uite moartea că-şi venea,

Gătită toată, armutusit,

Pân' de coate suflecată!

Pe scări - se urcă sus,

Se opreşte drept la frumoasa:

- Cască gura, ca să-ţi iau sufletul!

- Nenorocito, cum îndrăzneşti?

Blondă-roşcată, cu ochi negri,

Slabă ănaltă, ca vlăstarul,

Cine mă va lua, va avea viaţă bună...)


2. Carahaxă chindisită (Coţofană colorată)

Carahaxă chindisită -

Ţi ţ-aladzî casă di casă,

Di vinişi ş-la casa noastră,

Casa noastră, nfîrmîcoasă -

Di la uşă pîn la vatră?

Scoal,lea nveastă, Chir-Marie -

S-ţă frimiţ nă luturii,

Luturii ş-pirindari -

Costandini cîdzu tu-amari...

Tu amari ş-tu nigl’ină -

Gura ş-nărli maş arină!

(Coţofană colorată-

De ce alergi din casă în casă,

Casa noastră întristată -

De la uşă până la vatră?

Scoală-te, tu nevastă, Doamnă Marie -

Să-ţi frămânţi o prescură

O prescură şi aluat -

Costandin căzu în mare...

În mare şi-n lut -

Gura şi nările doar nisip!)


3. Ună dzeană (Un deal)

Ună dzeană cu mîloahă -

Iu ş-avea un gioni mortu,

Gioni mortu ş-ningrupatu...

Lu-aduc corghil'i anvîrliga;

''Ah, voi corghi, ah - voi fraţ!

Tutu ş-tutu s-mi mîcaţ,

Ndreptul oclliu s-ňi-alîsaţ,

S-ină dada, s-mi cînoască...

Ndreapta mînă s-ňi-alîsaţ,

S-ină fendi, s-mi cînoască...''

(Pe un deal -

Unde zăcea un tânăr mort,

Tânăr mort şi neîngropat...

Îi dau corbii târcoale;

''Ah, voi corbi, ah - voi fraţi!

Tot şi tot să mă mâncaţi,

Ochiul drept să mi-l  lăsaţi,

Să vină mamă, să mă recunoască...

Mâna dreaptă să-mi lăsaţi,

Să vină tata, să mă recunoască...'')


4. La patru-ţinţi marmuri (La patru-cinci marmure)

La patru-ţinţi marmuri -

Ş-la şeasili feati fîntîni,

Aclo-agîrşi feata di-şi durni,

Singură şi isusită.

Dusi mă-sa di ma-l’i grea,

Ma-l’i grea şi-u plîcîrsea: - Ia scoală, scoal Maruşea-mea,

Că ş-in cuscrîl’i s-ti l’ea!

-Cara ş-in , lea dada-mea,

Dă-lă s-mîcă, dă-lă s-bea -

Ş-pitreaţi –l’i, oară bună...

(La patru-cinci marmure -

Şi la cele fântâni,

Acolo a uitat fata când dormea,

Se duse maică-sa şi zicea,

Îi zicea şi o ruga:

- Ia scoală-te, scoală Maruşea-mea,

Că vin cuscrii să te ia!/

- Dacă vin, tu mama mea,

Dă-le să mănânce, dă-le să bea -

Şi trimite-i, să fie într-un ceas bun...)


5. Islu-al Taşa (Visul lui Taşa)

Dzîlili di Aiu-Thanasi -

Bîgă Costa s-facă numtă.

Ş-însoară Taşa ma-mari,

Ş-lu-nsură ti nă stîmînă,

Ş-lo pîni ş-dusi la oi.

Dusi, dusi pîn ma-n cali,

Anda ş-veadi arîulu mari...

Şeadi Taşa, s-minduiaşti -

Si ş-lu calcă, s-nu ş-lu calcă;

Si ş-lu calcă – l’i-eara frică,

S-nu ş-lu calcă – l’i easti arşini;

Greaşti Steriea, cusurin-su:

-Taşa,ţi-ni ti minduieşti?

Fă-ni-ţă cruţea, ş-dă-ţ-u ndreptu!

Ş-feaţi cruţea, ş-deadi ndreptu,

M-arîţeaşti ş-bundiseaşti...

Pînă seara, la cîlivă

S-adunară soţl’i-al Taşa...

Tuţ m aarîdu şizburăscu,

Di Taşa ma-şi pizuescu!

Greaşti ş-Taşa un lai zbor:

-Eu,lăi Tega, ma nu-ni potu!

Greaşti ş-Steriea, cusurin-su:

- L’ea-ţ-u calea ş-du-ti acasă...

Şeadi Taşa, s-minduiaşti,

Si-şi si ducă l’ieasti frică...

Lo calea ş-si dusi acasă!/

Dşcl’idi –ni,lea dado,uşa...

- Lăi Taşa, tora-ni fudzişi,

Ţî turnari-ahînt aonea?

-Eu,lea dado, ma nu-ni potu,

Ňi-vidzui islu că va s-moru...

(Zilele Sfântului Tănase -

Hotărî Constantin să facă nuntă.

Şi-l însoară pe Taşa cel mai mare,

Şi-l însură pentru o săptămână,

Şi luă pâine şi se duse la stână.

Se duse, se duse până mai încolo,

Când vede râil mare...

Şede Taşa, se gândeşte -

Să-l treacă, să nu-l treacă;

Să-l treacă- îi era frică,

Să nu-l treacă – îi era ruşine;

Zice Stere, vărul său:

Taşa, ce-mi stai şi te gândeşti?

Fă-ţi crucea şi du-te drept înainte!

Îşi făcu crucea – şi o luă drept înainte,

Dar îl prinde frigul şi umezeala...

Până seara, la colibă

S-au strâns prietenii lui Taşa...

Toţi râd şi vorbesc,

Pe Taşa îl iau în râs!

Grăieşte şi Taşa o nefericită vorbă:

-Eu,măi Tega, dacă nu am putere!

Grăieşte şi Stere, vărul său:

Ia-o pe drumul tău şi du-te acasă...

Şede Taşa, se gândeşte,

Să se ducă îi este ruşine,

Să nu se ducă îi este frică...

Porni la drum şi se duse acasă!

-Deschide-mi, tu mamă, uşa...

-Măi,Taşa, acum plecaseşi,

De ce te întorseşi aşa repede?

- Eu, tu mamă, dacă nu am putere,

Mi-am văzut visul că voi muri...)


6. Nauli nveasti (Cele nouă neveste)

Un auş din Pal’iu-hori,

Ş-nica un, di Measi-hori -

Dusiră tu-arniu s-arneadză.

Ni ş-arnară, ni nvirară...

Ş-avea noauă nii di oi

Ş-patrudzăţ di picurari,

Vîră treidzăţ di cîni -

Ş-nauă-lai hil’i avea, a lor.

Easi lamnea cu stihiulu,

Di-şi-l’i ngl’ită noaul’i hil’i,

Ş-armaseră taţl’i gol’i,

Cu mularea di cîpestru...

Deadră nsus,deadră înghios -

Ş-ai-oa ndzari nă cîrvani!

-staţ, voi soţ, ia staţ, voi fraţ,

Ună carti s-îngrîpsim,

Carti albă – gramă lai,

S-agiungă la noauli nveasti,

Nauli nveasti nviduiti -

Tuti, tuti s-bagă lăili,

Aţea nica ş-bagă morţî,

Că şi-u nică ş-nitricută,

oaspită nipitricută...

(Un bătrân din Paliuhori,

Şi încă unul din Measihori -

Se duseră la locul de iernat ca să ierneze...

Nici nu iernară, nici nu vara nu o trecură...

Aveau nouă mii de oi

Şi patruzeci de ciobani,

Vreo treizeci de câini -

Şi nouă nenorocoşi fii aveau, ai lor.

Apăru balaurul,

De-i înghiţi pe cei nouă fii/

Şi-au rămas taţii singuri,

Cu catîrii de căpăstru...

Dădură în sus, dădură în jos -

Şi iată în zare o caravană!

- Staţi,voi prieteni, ia staţi, voi fraţi,

O scrisoare să scriem,

Scrisoare albă – literă neagră,

Să ajungă la cele nouă neveste,

Cele nouă neveste văduve -

Toate, toate să îmbrace doliul,

Cea mică îşi pune pentru morţi,

Că e mică şi netrecută prin viaţă

Musafiră necondusă...)


7. Lea, chai-mana-i man ()

Polea tută ňi-u-alîgai,

Lea, chai-mana-i man,

Ca a mea nveastă nu-ňi aflai,

Ni armînă, ni-arbineasă -

Maşi nă hil'e di prifetasă,

Ş-corba, cu lumbardă-apreasă...

(Oraşul tot l-am umblat,

Lea, chai-mana-i man,

Ca a mea nevastă nu-mi găsii,

Nici aromâncă, nici albaneză -

Doar o fiică de preoteasă,

Şi nefericita, cu lumânarea aprănsă...)


8. Aidi, pri-aţel munti (Haide, pe acel munte)

Aidi, pri-aţel munti,

Dado, ţi nviramu,

Aidi, prota seară,

Dado, ţi inşimu,

Aidi-ňi biu apă,

Dado, ş-lîndidzîi;

Aidi-ňi mi bîgai,

Dado, di-ňi durňii,

Aidi, di-ňi vidzui,

Dado, un is mşatu,

Aidi, taha mini,

Dado, mi nsuramu;

Aidi, loamu ş-plosca,

Dado, ş-cîliseamu,

S-bea, giunamea tută!

(Haide, pe acel munte,

Mamă, unde păşteam vara,

Haide, prima seară,

Mamă, când am mers,

Haide, băui apă,

Mamă, şi mă îmbolnăvii;

Haide mă culcai,

Mamă, de-mi dormii,

Haide, de-mi avui,

Mamă, un vis frumos,

Haide, parcă eu,

Mamă, mă însuram;

Haide, luam şi plosca,

Mamă, şi rugam,

Să bea, tineretul tot!)


9. Alasă-ňi-mi nica (Lasă-mă încă)

Ţi ňi-aveam, ţi nu ňi-aveam,

Ţi ňi-aveam un cal arap -

Loai lighenea să-ňi lu-adap.

Dedu-nsusu, dedu-nghiosu...

Nica-nghiosu, la fîntînă,

 

Ňi-aflai maia tu cupaňi:

- Bună-ţ dzua, maie soro!

- Ghini vinişi, fratili-a meu,

Fă-ti nclo, s-nudai di mini,

Că eu escu puşcl'i ntreagă,

Puşcl'i ntreagă, heavră ii...

- Mutrea-ňi, maie, tu tifteri,

Nica cîţ aňi va-s bînedzu?

- Va-ňi bînedz nica trei dzîli!

- Alasă-ňi-mi nica trei aňi,

Că ňi-am fciorl'i nica ňiţ,

Ş-ml'earea, nica nitricută...

(Ce mi-aveam, ce nu mia-aveam,

Ce mi-aveam un cal negru -

Luai oala să-l adap.

Am mers în sus, am mers în jos...

Mai în jos, la fântână,

Mi-o găsii bunica în copaie:

- Bună-ţi ziua, bunico soro!

- Bine venişi, fratele meu,

Fă-te încolo, să nu mă atingi,

Că eu sunt ciumă întreagă,

Ciumă întreagă, febră vie...

- Uită-te, bunico, în catastif,

Câţi ani voi mai trăi?

- Îmi vei trăi încă trei zile!

- Lasă-mi încă trei ani,

Că mi-am băieţii încă mici,

Şi nevasta încă tânără...)



10. Bîgă Costa s-facă numtă (Hotărâ Constantin să facă nuntă)

Bîgă Costa s-facă numtă,â

Fciorlu ta-s şi nsoară.

Cîlisi ş-nauli hori,

Nauli hori ş-pal’iu hori,

Cîl’iseaşti ş-furl’i tuţ,

Cîl’iseaşti ş-patrl’i cîpitani,

Lu cîl’iseaşti ş-l’ipurarlu -

El nun ta s-l’i ncîrună.

L’ipurarlu s-minduiaşti -

Ţi hari sîl’i ducă?

S-ducă l’epuru – l’easti arşini,

S-ducă birbecu – nu poa-l poartă!

Feaţi –nsus ş-azbuiră,

Ş-azbuiră, analt tu niori,

Vidzu zîrcăili iu-şi pîştea -

Ş-arîchi ună zîrcavi...

(Hotărî Constantin să facă nuntă,

Feciorul să-l însoare.

Invită nouă sate

Nouă sate şi vechi sate

Invită şi hoţii toţi,

Invită şi pe cei patru căpitani,

Invită şi vulturul -

El mirii să-i cunune.

Vulturul se gândeşte -

Ce cadou să le ducă?

Să ducă un iepure- îi este ruşine,

Să ducă un berbec – nu poate să-l poarte!

O luă în sus şi zbură,

Şi zbură, înalt în nori,

Văzu căprioarele care păşteau -

Şi răpi o căprioară...)


11. Tu-aţea padi (Pe acea câmpie)

Tu-aţea padi, padi mşeată -

Tîrnînă, ghurnînă

Tîrnînă oi, tu chernină,

Padi mşeată şi-chindisită,

Cu lilici îngîrdită,

Clo s-juca dzînili-n cor,

Nauă aňi, aradha-aradha...

Tu naul'i-aňi, tu bitisită,

Deadi cap un gioni-aleptu,

Gioni-aleptu dram tu cheptu -

Ş-acîţă caplu di cor,

Trapsi trei ori anvîrliga,

S-alîsă, s-deadi ş-di padi,

Dzînili di s-ciudusiră!

(Pe acea câmpie, câmpie frumoasă -

Tîrnînă, ghiurnînă

Tîrnînă oi, în chernînă,

Câmpie frumoasă şi împodobită,

Cu flori presărată,

Acolo unde jucau zânele hora,

Nouă ani, unul după unul...

După nouă ani, la sfârşit,

Apăru un june ales,

June ales dram în piept -

Se prinse în capul horei,

Conduse de trei ori împrejur,

Se lăsă şi bătu pământul,

Zânele se minunară!)


12. Mardzina di-amari (La ţărmul mării)

Mardzina di-amari

Şi-ari ş-nă mîgulă;

Pi mîgulă-analtu

Paşti ş-nă cupii,

Cupii di stearpi.

Tu-amiridz li-adnară,

Stirparl’i s-bîgară.

Anda ş-si sculară -

Oili nu li-aflară,

Lele, ş-li vidzură,

Lamňea iu li mîcă!’

(La ţărmul mării

Este o movilă;

Pe movilă sus

Paşte şi o turmă

Turmă de stearpe.

Pentru odihnă le-adunară,

Ciobanii se culcară.

Când se treziră -

Oile nu le găsiră.

Lele, şi le văzură,

Acolo unde balaurul le mâncase!


13. Di tu amari (Din mare)

Di tu-amari - nă lîiaţă,

Dit lîiaţă ies niori,

Ies niori curmaţ, curmaţ...

S-iasă soarli s-hrisusească -

Neaua tută s-u tuchească!

 

Ňiarcai ocl'i cîtă-amari -

Îňi si spusi semnu mari...

(Din mare - o negură,

Din negură iesnori

Ies nori înţărcaţi, înţărcaţi...

Să iasă soarele, să strălucească -

Neaua toată s-o topească!

Îmi aruncai ochii către mare -

Mi se spuse semn mare...)



SURSĂ:

Cuvată Dina, Carabeu,lăi carabeu. Lilici dit lirica armânească grămosteană, protuzbor şi adrari di ediţii di Hristu Cândroveanu, Minerva, Bucureşti, 1985, pp. 45-53


Last modified on Miercuri, 19 Octombrie 2011 07:32
Marius Teja

Marius Teja

M-am născut în 1969 în Constanţa, dintr-un tată fărşerot şi o mamă cipană (Nurciu). Am absolvit în 1997 Facultatea de istorie a Universităţii Bucureşti. Am lucrat în Bucureşti în învăţămîntul preuniversitar şi în presă. În prezent sunt pensionat şi locuiesc în Constanţa.

Website: www.aromanul.ro

Leave a comment

Make sure you enter the (*) required information where indicated.
Basic HTML code is allowed.

Login

Register

*
*
*
*
*

* Field is required