Aromânul Istorie şi Cultură Aromână

Login Register
Acasa » Blog » Cântece grămostene de dragoste în antologia lui D. Cuvată
A+ R A-

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445
26-05-2011

Cântece grămostene de dragoste în antologia lui D. Cuvată

Rate this item
(0 votes)

Partea a IV a antologiei lirice alcătuită de scriitorul aromân Dina Cuvată din Macedonia este întitulată Cîntiţi di vreari (Cântece de dragoste) şi cuprinde 46 de cântece, ale căror versiuni româneşti îmi aparţin.


1.Mînili a tali (Mâinile tale)

- More tini feată, mîni va-s lai,

Pri-un ghiube, pri un ghiule,

Pri-ună lea Milcă devoică...

More, na îlica – ta s-ni-u lai,

Pri-un ghiube, pri-un ghiule,

Pri-ună lea Milcă devoică...

- Nu-am sîpuni gione, ta s-ţ-u lau...

- Pri-unghiube, pri-un ghiule,

Pri-ună lea Milcă devoică...

More, mînili-a tali sunt sîpuni,

Pri-un ghiube, pri-un ghiule,

Pri-ună lea Milcă devoică!

(- Măi tu fată, mâine vei spăla

Pe o piuă

Pe o devoică tu Milcă...

- Nu am săpun tinere ca să ţi-o spăl...

- Pe o piuă, pe o ghiulea,

Pe o devoică tu Milcă...

Măi, mâinile tale sunt săpun,

Pe o piuă, pe o ghiulea,

Pe o devoică tu Milcă!)

2. Mi lo somnul (Mă luă somnul)

Mi lo somnul ş-încl'inarea,

Ňi-agîrşii, di ňi durňii

Sum n-aumbră di limoňiu...

Ňi-agîrşii şi distimelea -

Cara s-o-află, s-ňi-u pitreacă,

Pri-un lai gioni ni isusitu...

(Mă luă somnul şi mă întinsei,

Uitai, de-mi dormii

Sub o umbră de lămâi...

Îmi uitai şi prosopul -

Dacă îl va găsi, să mi-l trimită,

Printr-un nenorocos june nelogodit...)


3. Lignai, dado (Obosii, mamă)

Lignai, dado, lignai,

Di anda ňi-mi pitriţeai

La merlu din surinu,

La şopatlu-n pîduri,

Cupaňea-l'i di sturnari...

Mi lamu, ňi-mi aspilam,

Ň-mi lamu tu doauli faţă,

Ňi arcam pi doauli braţă...

Faţîli, meari aroşi -

Braţîli - ca gîtuňiţă...

Ňi-arcai ocl'i ti n-andreapta,

Îňi vidzui un gioni-aleptu,

Cu nelu curat di mînă!

- Gione, cîtu-l vindză nelu?

- Feată, ti-un  lai ocl'iu-a tău...

(Obosii, mamă, obosii,

De când mă trimiteai

La mărul însorit,

La izvorul din pădure,

Copaia-i de cremene...

Mă spălam, mă spălam,

Mă spălam pe ambii obraji,

Mă udam pe ambele braţe...

Obrajii, mere roşii -

Braţele - ca gutuia...

Mi aruncai ochii la dreapta,

Îmi văzui un june ales,

Cu inel curat în mână!

- June, cât îl vinzi inelul?

- Fată, pentru un ochi negru al tău...)


4. Pîduri, lai pîduri (Păduri, nenorocoase păduri)

Pîduri, lai pîduri,

Noi, ţi nă lîimu -

Di lail'i duşmaňi!

Pi frîndzli a voastri,

Ţi galbini ş-cadu -

Va s-ină primveara,

Di iară va-ţ crească...

Numaşi tinireaţa-ňi,

Nîpoi ma nu s-toarnă...

(Păduri, nenorocoase păduri,

Noi, ce ne purtăm doliu - 

Din cauza blestemaţilor duşmani!

Pe frunzele voastre,

Ce galbene îşi cad -

Va veni primăvara,

Încât iarăşi îţi vor creşte...

Doar tinereţea-mi,

Înapoi nu se întoarce...)


5. More, mşata mea (Măi, frumoasa mea)

Dzua-ňi ti mutreamu,

Noaptea-ňi ti nghisamu -

Sum un mer aroşu,

Iu-ňi ti alîxeai,

Fustanea-ţ bîgai,

Cheptu-ţ dişcl'ideai,

Ici nu ti-afireai -

More, mşata mea!

(Ziua-mi te priveam,

Noaptea-mite visam -

Sub un  măr roşu,

Unde te îmbrăcai,

Rochia-ţi puneai,

Pieptu-ţi dezveleai,

Deloc nu te fereai - 

Măi, frumoasa mea)


6. Narga, narga, corlu (Încet, încet, hora)

Narga, narga, corlu -

Hil'iu di domnu!

Nu ňi strindzi mîňili,

Hil'iu di domnu,

Că s-nu-ňi frîndză nealili,

Nealili ş-mîrdzealili...

Narga, narga, corlu,

Hil'iu di domnu,

Că s-nu-ňi muţă pulbiri,

Hil'iu di domnu,

Că va-ňi ncarţă şamurli,

Şamurli ş-pinuşurli!

Narga, narga, corlu,

Hil'iu di domnu,

S-nu-ňi calţă cicioarli,

Hil'iu di domnu,

S-nu-ňi calţă cicioarli,

S-nu-ňi frîndză pîpuţîli...

(Încet, încet, hora -

Fiu de boier!

Nu-mi strânge mâinile,

Fiu de boier,

Ca să nu-mi frângi inelele,

Inelele şi mărgelele...

Încet, încet, hora,

Fiu de boier,

Ca să nu-mi ridici praful,

Fiu de boier,

Că-mi vei murdări şamurli,

Şamurli ş-pinuşurli!

Încet, încet, hora,

Fiu de boier,

Să numă calci pe picioare,

Fiu de boier,

Să nu mă calci pe picioare,

Să nu-mi rupi pantofii...)


7.Ş-apiri lunea-tahina (Se făcu luni dimineaţa)

Ş-apiri lunea-tahina,

Vini fend-su, u cîfta:

- Iu o-aveţ voi feata mea?

- Cu ficiorlu-i, naparti,

Lilicu galbini ş-adună...

Tumbi-tumbi ş-li liga,

Pi la soaţă li-mpîrţa...

(Se făcu luni dimineaţa,

Veni tatăl său, o căuta:

- Unde o aveţi voi fata mea?

- Cu băiatu-i, departe,

Flori galbene îşi adună...

Tumbi-tumbi şi le lega,

Pe la prietene le împărţea...)


8. Moi, gură di ňeari (Măi, gură de miere)

L'ea, bagă-ţ mintanlu,

Şi-ai tini cu mini,

Moi, gură di ňeari,

Grea, tora ş-zbura!

L'ea, bagă-ţ fustanea,

Şi-ai tini cu mini,

Moi, gură di ňneari,

Ş-grea tora, şzbura...

L'ea., ş-bagă-ţ şcurtaca -

Şi-ai tini cu mini,

Moi gură di ňeari - 

Ş-grea-ňi, zbura-ňi niheamă!

(Ia, pune-ţi mătăniile,

Şi hai tu cu mine,

Măi, gură de miere,

Grăieşte, acum şi vorbeşte!

Ia, pune-ţi rochia,

Şi hai tu cu mine,

Măi, gură de miere,

Şi grăieşte, acum şi vorbeşte...

Ia, pune-ţi ilicul -

Şi hai tu cu mine,

Măi gură de miere -

Şi grăieşte-mi, vorbeşte-mi puţin!)


9. Semtea noastră (Meleagul nostru)

- Ţi stai feată, ningă-amari,

Birbil'io, feată-birbil'io!

- Aşteptu amarea sî-ňi mi neacă...

- Cum s-ti neacă-ahtari mşată?

- Nu-am ni tată nu am ni dadă...

Tindi mîna di-ňi mi scoati,

Ta s-nă fţem soră cu frati,

Doil'i s-neam tu loclu-a nostru,

Loclu-a nostru, semtea noastră!

(- Ce stai fată, lângă mare,

Privighetoare, fată-privighetoare!

- Aştept marea să mă înece...

- Cum să te înece aşa frumoasă?

- Nu am nici tată, nu am nici mamă...

Întinde mâna şi mă scoate,

Ca să ne făcem soră şi frate,

Amândoi să mergem la locul nostru,

Locul nostru, meleagul nostru!)


10. Aseară viňu dit xeani (Aseară venii din străinătate)

Aseară viňu dit xeani,

Adză inşii priimnari,

Priimnari şi-avinari -

Ňi-aflai vruta tu bîhce,

Iu ş-adîpa lilicili,

Lilicili ş-vasileaclu...

- Feată, lea feată, va ti-ntrebu,

Va ti-ntrebu ş-voi s-ňi spuňi -

Cîti frîndză, vasileaclu?

- Gione, lăi gione, mi-ntribaşi,

Mi-ntribaşi şi voi s-ţă spunu:

Cîti gramati-ai tu carti,

Ş-cîti steali sunt pi ţer -

Ari frîndză vasileaclu!

(Aseară venii din străinătate,

Azi ieşii la plimbare,

Plimbare şi vânătoare -

Îmi aflai iubita în grădină,

Unde-şi uda florile,

Florile şi busuiocul...

- Fată, tu fată, te voi întreba,

Te voi întreba şi vreau să-mispui -

Câtă frunză, busuiocul?

- June, măi june, mă-ntrebaşi,

Mă-ntrebaşi şi vreau să-ţi spun:

Câte litere ai în carte,

Şi câte stele sunt pe cer -

Are frunză busuiocul!)


11. Arigeai-ţ fac, lea dado (Rugăciune-ţi fac, tu mamă)

Arigeai-ţ fac, lea dado -

Iarna s-nu-ňi mi dai!

Ma, aşteaptă veara,

Veara ş-prumveara,

S-ină ş-cîrbunarl'i...

Atumţea vrea-ňi l'eau

Grîmîtic din hoară...

Gramă nu şi ştii,

Gramă va şi nveaţă!

(Rugăciune-ţi fac, tu mamă -

Iarna să nu mă măriţi!

Dar, aşteaptă vara,

Vara şi primăvara,

Să vină şi cărbunarii...

Atunci îmi voi lua

Grămătic din sat...

Literă nu-şi ştie,

Literă-şi va învăţa!)


12. Moi, lilicea mea (Măi, floarea mea)

Pi la poarta ta ňi-tricui,

Moi, lilice-lea,

Trandafilă-aroşe -

Galbină trandafl'e,

Boaţea ta ţă u avdzîi, -

Cu mă-ta ti-ncîceai:

- Voi, dado, voi s-mi mîriţ,

S-ňi faţ numtă cu simiţ,

Cu simiţă ş-cu stîfidz!

S-ină cuscril'i hîrsiţ -

Tuţ adraţ, armutulaţ,

Tuţ caleşi ş-mavrumaţ...

(Pe la poarta ta-mi trecui,

Măi, floare tu,

Trandafir roşu -

Galben trandafir,

Vocea ta o auzii, -

Cu mama ta te certai:

- Vreau, mamă, vreau să mă măriţi,

Să-mi faci nuntă cu pâine albă,

Cu pâine albă şi cu stafide!

Să vină cuscrii bucuroşi -

Toţi gătiţi, armutulaţ,

Toţi oacheşi cu ochi negri...)


13. Iu earai  (Unde erai)

Iu  earai -

Lea dulberă, lea pirifană?

Maş nă oară ňi-ti-am vidzută -

Tu munţ îňi ţ-alîgai,

Plîmtă ş-lîcrimată...

Îňi purtam turma -

Pit pîdurli şcreti,

Fîră di apă. fîră di iarbă...

Li dipuş oili, tu Valea-mari,

Iu suntu, mşati -

Livădzli-a dzîňilor!

Tuţ s-l'i-aňurdzească,

Feati s-isusească...

Cîlisii ş-dzîňili -

Ş-trapsiră corlu...

S-ciudusea horli,

O, moi dulberă,

Moi - pirifane!

(Unde erai -

Tu fermecătoare, tu mândro?

Doar o dată mi te-am văzut -

În munţi îmi umblai,

Plânsă şi înlăcrimată...

Îmi duceam turma -

Prin pădurile blestemate,

Fără apă, fără iarbă...

Le coborâi oile, în Valea-mare,

Unde sunt, frumoase -

Livezile zânelor!

Îmi adunam trandafiri -

Toţi să înmiresmeze,

Fete să logodească...

Poftii şi zânele -

Şi conduseră hora...

Se minunau satele,

O, tu fermecătoareo,

Tu - mândro!)


14. A curi s-l'i spun (Cui să-i spun)

- Ah, mi vedz, dado,

Că arîdu ş-că zburăscu -

Ş-ňi dzîţ, lea dado,

Că nu-am caimo!

Caimo ş-fîrmac,

Pi geanlu-a meu -

Ah, că nu-am, dado,

A curi s-l'i spun!

- Ia spuni-ţ, hil'e

A maril'ei...

- Cara l'i spuş,

E ami vîrghi...

Spuni-ňi, lea dado,

A curi s-l'i dzîc?

- Spuni-l'i, lea hil'e,

Aţl'ei di mesi...

- Ş-a l'ei l'i spuşu,

Ş-mi-nturchipsi!

(- Ah, mă vezi, mamă,

Că râd şi vorbesc -

Şi-mi zici, tu mamă,

Că nu am mâhnire!

Mâhnire şi otravă,

În sufletul meu -

Ah, că nu am, mamă,

Cui să-i spun!

- Ia spune-i, fiică

Surorii mai mari...

- Dacă îi spusei,

Ea mă certă...

Spune-mi, tu mamă,

Cui să-i să-i zic?

- Spune-i, tu fiică,

Surorii mijlocii...

- Şi ei îi spusei,

Şi mă turci!)


15. Aidi, la bîhce (Haide, în grădină)

- Aidi, lea feată -

Aidi, lea ňeată,

Doil'i la bîhce!

- Tani, nani, na -

Eu nu-ňi ghin, lăi gione,

Nu-ňi ghin la bîhce -

Şi s-ţă spun tră ţe:

Că dada, c-aseară,

Va-ňi mi-ncaci iară...

(- Haide, tu fată -

Haide, tu tânără,

Amândoi în grădină!

- Tani, nani, na -

Eu nu-mi vin , măi june,

Nu-mi vin în grădină -

Şi s-ţi spun de ce:

Că mama,că seara,

Mă va certa iar...)


16. Lea, nveastă (Tu, nevastă)

- Lea, nveastă cu ocl'iu laiu -

Ţi-alîgai aclo tu plaiu?

- Ňi-aveam gionli picuraru,

Lîndidză, corbul ţel lailu -

Nu-avea vîră t as-lu plîngă,

Ni lumbardă s-l'i aprindă...

(- Tu, nevastă cu ochi negri -

Ce căutai acolo pe plai?

- Îmi aveam soţul păcurar,

Bolnav, nefericitul cel nenorocos -

Nu avea pe nimeni ca să-l plângă,

Nici lumânare să-i aprindă...)


17. Dzî-l'i, feată (Zi-i, fată)

Ia dzîl'i, feată-a mă-ta ta -

Tini la mini s-ti da!

- Taţ, lăi gione, nu zbura,

Dad-a ţîia nu mi da...

Arîvoaňea-a ş-u vindea -

Ş-ea la tini nu mi da!

- Dzîl'i, lea feată-afendu tău -

Tini la mini s-ti da!

- taţ, lăi gione, nu zbura,

Tati-a ţîia nu mi da!

El ciuflechea-a u vindea -

La tini nu va-ňi mi da!

- Dzîl'i, feată-a fraţlor a tăi -

Tini la mini s-ti da!

 -Taţ, lăi gione, nu zbura -

Ş-nîşi la tini nu mi da!

Zivghiarea fraţl'i-a u vindă,

Ş-la tini nu va-ňi mi da...

(Ia zi-i, fată maică-ti -

Mie să mi te dea!

- Taci, măi june, nu vorbi,

Mama ţie nu mă dă...

Semnul de logodnă îl va vinde -

Şi ţie nu mă va da!

- Zi-i, tu fată lui taică-tău -

Mie să mite dea!

- Taci, măi june, nu vorbi,

Tata ţie nu mă va da!

El ferma o va vinde -

Ţie nu mă va da!

- Zi-le, fată fraţilor tăi -

Mie să mi te dea!

- Taci, măi june, nu vorbi -

Şi ei la tine nu mă vor da!

Plugul fraţii îl vor vinde,

Şi ţie nu mă vor da...)


18. Xinit ňi-earam (Înstrăinat îmi eram)

Xinit ňi-earam - şi-ňi lîndzidzîi,

Arustico nu-aveam,

Di-şi vini-aţea ma ňica:

- Ia-ňi scoal, xinite, scoală,

Ţi ai di nu-ňi m apoţă?

S-nu ţă ticni ti-arustico,

Ti un lai mer aroşu -

Dir merlu-aţel di-aghnanghea,

Di tu bîhcelu-aţelu?

Ş-vini ş-aţea di mesi,

Di lu-ntribă şi nîsă:

- Ia-ňi scoal, xinite, scoală.

Ţi ai di nu-ňi ma poţă?

S-nu ţă ticni ti-arsutico -

Ti un lai gîiruşu

Di pi aghita ţea,

Di tu bîhcelu-aţelu?

Ş-iar vini-aţea ma ňica,

Diznou di lu întreabă:

- Scoal, xinite, scoală,

Ţi ňi-ai, di nu-ňi ma poţă?

Ňi ţă ticni ti-arustico,

Tichicută di apă -

Di tu apuclu-aţelu,

Di tu avlia ţea,

Dit izvurli dit ocl'i-ňi...?

(Înstrăinat îmi eram - şi mă îmbolnăvii,

Dulciuri nu aveam,

De-şi veni cea mai mică:

- Ia scoală-mi, străine, scoală,

Ce ai de nu mai îmi poţi?

Nu cumva te-ai gândit la dulciuri,

La un nenorocit măr roşu -

Din mărul acela de vis-a-vis,

Din grădina aceea?

Şi veni cea mijlocie,

De-l întrebă şi ea:

- Ia scoală-mi, străine, scoală,

Ce ai de nu mai îmi poţi?

Nu cumva te-ai gândit la dulciuri -

La un nenorocit de strugure

De pe via aceea,

Di grădina aceea?

Şi veni şi cea mai mică,

Şi-l întrebă:

- Scoal, străine, scoală,

Ce mi-ai, de nu mai îmi poţi?

Nu cumva te-ai gândit la dulciuri,

La o picătură de apă -

Din apuclu acela,

Din curtea aceea,

Din izvoarele din ochi-mi...?)


19. Lea, Maruşe (Tu, Maruşe)

Lea,Maruşe,nveastă nică,

L’eaţ vasili şi du-te ntreapă -

L-aţel şopat di sum hoară,

Iu îşi trec gionl’i la stani...

Tuţ tricură,ş-can nu-ni gri,

Maş Constantini – gioni ma nicu:

- Dă-ni, Maruşe, niheam apă!

- Di iu ştii că-ni dzîc Maruşa?

- Di pi cruţea di şcurtacă,

O, că-ni eşti feată bînoată!’’

(Tu, Maruşe, nevastă mică,

Ia-ţi vaseleşi du-te afară -

La acel şipot din josul satului,

Pe und trec tinerii spre stână...

Toţi trecură, şi nici unul nu grăi,

Doar Constantin – tânăr mai mic:

- Dă-mi, Maruşe, puţină apă!

- De unde ştii că mă cheamă Maruşa?

- De pe crucea de pe ilic,

O, că-mi eşti feată aromână!)


20. Ş-arîi Coli (Cutreieră Nicolae)

Ş-arîi Coli pit munţă,

Lele, lăi Mandili, lăi chihăie -

Obo-bo, lăi Coli-mîscîră!

Pitu munţîl’i di Giumaia,

S-iasă-Ariaşlu,la cîlivi,

La cîlivi, Ramna-Buca -

S-arîchească Tana nică,

Tana nică şi-agiamită...’’

(Cutreieră Nicolae munţii,

Lele, măi Mandili, măi baciule -

Obo-bo, măi Nicolae ocară!

Prin munţii din Giumaia,

Să iasă Ariaşul, la colibe,

La colie, Ramna-Buca -

Să o răpească pe Tana cea mică,

Tana cea mică şi inocentă...)


21. Haidă, mbitîtoară (Haidă, vrăjitoare)

Haidă, mbitătoară,

Di zboarîli-a tali -

Muşlu inşi furu,

Fur, prot cîpitan!

Ş-elu-n capu ş-poartă

Ună lai şapcă,

El pi-anumir poartă

Cusa - malihera,

El di mesi poartă

Galbini fuşechi!

(Haidă, vrăjitoare,

Din cauza vorbelor tale -

Muşi se făcu haiduc,

Haiduc, prim căpitan!

Şi el pe cap îşi poartă

O nenorocoasă şapcă,

El pe umăr poartă

Cusa - malihera,

El al mijloc poartă

Galbene cartuşe!)


22. Piha (Piha)

Ună veară, veară mari,

Zborlu-a li Pihă la stani

La cîrarea di muldzeari...

Ş-cîfta Piha cîşcîvali -

Picurarl’i-l’i didea dali...

- Ai, lea Pihă, s-ti mîritu,

S-ţă dau gioni tinisitu!

- La-esti di-aoa cîlivi,

Nu-ari gioni cum voi mini...

Gionl’i ţi suntu pri-aoaţi -

Tru-an nă oară s-la tu faţi!

- Pihă, ţi-ţ lo Giogea hari?

Că nu oi, ni capri ari,

Oili ş-căpri l’i psusiră...

- Neata-l Giogea l’i-zilipsii!

Giogea-ansari trap di trap,

Ma livendu di vîr ţap!

(Într-o vară, vară mare,

Mergea Piha la stână

Unde se mulg oile

Şi cerea Piha caşcaval -

Ciobanii îi dădeau lapte bătut...

- Hai, tu Pihă, să te mărit,

Să-ţi dau un tânăr cu onoare!

- La aceste colibe de aici,

Nu sunt tineri cum vreau eu...

Tinerii care sunt pe aici -

O dată la un an se spală pe faţă!

- Pihă, ce, ţi-a plăcut Giogea?

Că nici oi, nici capre nu are,

Oile şi caprele i-au murit...

- Frumuseţea lui Giogea o doresc!

Giogea sare din vale în vale,

Mai repede ca un ţap!)


23. Piha (variantă)

Ună veară, veară mari,

Piha mea s-avdza la stani...

Piha, Giogea vrea lu-alasă!

- Pihă, ţi-ţ lo Giogea hari?

Că ni oi, ni căpri ari...

- Neata-l Giogea l’i zilipsii

(Într-o vară, vară mare

Piha se auzea la stână...

Piha, Giogea vrea să-l lase!

- Pihă, de ce îţi place Giogea?

Că nici oi, nici capre nu are...

- Frumuseţea lui Giogea o doresc...)


24. Dada mea (Mama mea)

- Dada mea, vrei vîtîmari -

Cu nă cheatră cama mari:

Ţi feată ai ti mîrtari?

- Am nă feată, numaşi ună,

Nu-ari tu lao ma bună!

Di noauă-ani, cîlcă pi dzaţi -

Dada alta ma, nu-şi faţi...

- Şi eu pi dimîndat mi feaţi -

Albă-aroşi, ca mirgeană,

Naltă-analtă, ca fidană,

Cari s-mi l’ea va-s treacă bană:

Numa ni-easti Constandină!

(Mama mea, meriţi să fii ucisă -

Cu o piatră ceva mai mare:

Ce fată ai de măritat?

- Am o fată, numai una,

Nu există la aromâni alta mai bună!

De nouă ani, merge pe zece -

Mama alta nu face...

- Şi pe mine din dorinţă m-a făcut - 

Albă-roşie, ca mărgeană,

Înaltă-înaltă, ca un vlăstar,

Cine mă va lua va avea o viaţă bună:

Numele îmi este Constantina!)


25. Cum s-ňi facu (Cum să-mi fac)

Cum s-ňi fac şi cum s-ňi adar,

Eu Bitule s-mi duc,

La lail’i, corghi di iaţră?

- Voi, lai iaţră, ş-voi lai fraţ,

Nu mutriţ pîradz ţi-a s-loaţ -

Feata estă s-o-ascîpaţ!

Ş-si-adunară iaţîrl’i tuţ –

Ocl’i-ntr-ocl’i ş-si mutrescu,

Cu gura nu şi zburăscu...

- Feata estă nu si scoală,

Corba aonea că va s-moară...

(Cum să-mi fac şi cum să-mi fac,

Eu la Bitolia să-mi mă duc,

La nenorociţii de doctori?

-Voi, doctori nenorociţi şi voi fraţi nenorociţi,

Nu vă uitaţi la banii pe care îi veţi încasa -

Fata asta s-o scăpaţi!

Şi se adunară doctorii toţi –

Ochi în ochi se privesc,

Cu gura nu-şi vorbesc...

- Fata asta nu se ridică,

Nenorocita repede va muri...)


26. Pri doi ocl’i (Pentru doi ochi)

- Pri doi ocl’i chindisiţ,

Lenă, lea,

S-in astară, s-îni ţ-l’i fur!/

Cara va-l’i furi, iu val’i duţ?

- Aidi, vrea-ni-l’i ducu

Pri-aţea dzeană,

Pri-aţea dzeană, pri mîgulă;

Aclo ş-ari ş-trei udaţ:

Unlu i tieu ş-ti nveastă,

Alant i ti fciorl’i-anoşţă,

Ş-unlu easti di pîradz...

(Cei doi ochi fardaţi,

Elenă, tu,

Să vin astă seară să ţi-i fur!

- Dacă îi vei fura, unde-i vei duce?

- Haide, îi voi duce

Pe acel deal,

Pe acel deal, pe acea movilă;

Acolo sunt trei odăi:

Una este pentru mine şi nevastă,

Alta este pentru feciorii noştri,

Şi una este pentru bani...)


27. Ah, moi dado (Ah tu mamă)

Ah, moi dado, ş-moi caimenă,

Ţi-ni ţă loaşi mintea li teti,

Ţ-aminaşi prota-amaneti -

Manetea di la Ghiurhiţlu!

Cum s-îni fac, dado, s-adar -

Nu-ari arîu, ta s-mi necu,

La cîlivi eu s-nu –ni iesu,

Că ni-u-arşini di Ghiurghiţlu:

Ş-ari Muşa ti mîrtari,

Ş-ari Culachi ti ndrizeari...

(Ah, măi mamă, şi măi sărmano,

Ce te-ai luat după mintea mătuşii,

Că ai dat prima cuvântul -

Cuvântul lui Gheorghiţă!

Cum să-mi fac, mamă, cum să-mi fac -

Nu e vreun râu ca să înec,

La colibele ciobanilor eu să nu mă duc,

Că mi-e ruşină de Gheorghiţă:

O are pe Muşa să o mărite,

Îl are pe Nicolae să-l însoare...)


28. Tu bîhce, nă feată (În grădină, o fată)

Ună hoară ňică -

Mplină di trandafil'i,

Ş-tu bîhce, nă feată,

Feată cruşuveană,

- Mea-ai s-u lom, lea dado,

- Mea nu-u da, lăi hil'iu,

Că bîhce nu-avem noi,

- Mea bîhce vrea s-lom,

Ş-ţeapi-a-s siminăm -

Ş-feata va u lom!

(Un sat mic -

Plin de trandafiri,

În grădină, o fată,

Fată cruşoveană,

- Dar hai să o luăm, tu mamă,

- Dar nu o dau, măi fiule,

Că grădină n avem noi,

- Dar grădină vom face,

Şi ceapă vom semăna -

Şi fata o vom lua!)


29. Ňi-amină ş-un meru (Mi-aruncă şi-un măr)

Pi chiupe ňi-şideam,

Ncap mi chiptinam -

Cheaptinli svîrliciu;

Mea tricu ş-un gioni -

Percea chiptinată,

Perl'i-l'i hrisusea,

Ňi-amină ş-un meru,

Merlu ňi-lu mîşcai,

Tumţea ňi-mi duchii

Că mi turchipsii...

(Pe un chiup îmi şedeam,

În cap mă pieptenam -

Pieptenele svîrliciu;

Dar trecu şi  un june -

Părul pieptenat,

Păru-i strălucea,

Mi-aruncă şi un măr,

Mărul mi-l muşcai,

Atunci înţelesei

Că mă turci...)


30. Mînili-a tali – chelchi (Mâinile tale  - oţelite)

Nchisiră ti ehlă -

Cu cari nchisiră,

Cu Ghiorghi, cumnat-su...

Dimci ş-lo tufechea,

Ta s-vatîmă Ghiorghi!

- Apă, că-ni cripai, lea -

Piruşeană lai!

- Nu-am tu ţi s-ţă dau, lăi...

- Dă-ni tu mînili-a tali,

Mînili-a tali – chelchi...

(Porniră pentru înşelăciune -

Cu cine porniră,

Cu Ghiorghi – cumnatul său...

Dimci ş-luă puşca,

Ca să-l ucidă pe Ghiorghi!

– Apă, că-mi murii, tu -

Fată cu bucle nefericită!

- Nu am în ce să-ţi dau, măi...

- Dă-mi în mâinile tale,

Mâinile tale - oţelite...)


31. Aoa s-ti agiung (Aici să te ajung)

Aoa s-ti-agiung, aclo s-ti agiung,

Vinită, salbită,

Ti-agiumşu ş-ti nîstricui,

Ti bîşai tu dauli faţă,

Dauli faţă - meari-aroşi,

Ňi-si mbupsiră dauli budză,

Loai ilica ta s-mi-aştergu,

Ňerşu la arîu, ta s-u lau,

Să mbupsi şi-arîulu tut!

(Aici să te ajung, acolo să te ajung,

Venită, palidă,

Te ajunşi şi te întrecui,

Te sărutai pe ambii obraji,

Ambii obraji - mere roşii,

Mi se colorară ambele buze,

Luai ilicul ca să mă şterg,

Mi se coloră ilicul tot,

Mersei la râu, ca să-l spăl,

Se coloră şi râul tot!)


32. S-vedz, lea feată (Să vezi, tu fată)

Vrui nă oară, vrui dau-ori,

Vrui tu ahînti sîrbîtori,

Tu turnată di al oi,

Vrui, lea feată, s-ghin la voi...

Viňu acasă şi-ňi ti-aflai,

Îňi ti-aflai bîgată ghini;

- Şuţă-ţ faţa cîtă mini,

S-mîţă ş-tini, s-mîcu ş-mini,

Ta s-nă facă-a doilor ghini!

(Am vrut o dată, am vrut de două ori,

Am vrut de atâtea sărbători,

La întoarcerea de la oi,

Am vrut, tu fată, să vin la voi...

Venii acasă şi mi te aflai,

Mi te aflai culcată bine;

- Întoarce-ţi faţa către mine,

Să vezi, tu fată, ce adusei eu,

Să mănânci şi tu, să mănânc şi eu,

Ca să ne facă la amândoi bine!)


33. Ňi-alîvdară nă muşeată (Îmi lăudară o frumoasă)

- Naparti di-Amarea Lai,

Ňi-alîvdară nă muşeată, -

Cum s-ňi fac s-mi duc s-u vedu?

- Eu s-ţă spun, a bre giuname!

Ncalică-ţ atlu, duriul,

Ieşi îndzeană, l-Aghiu-Ghiorghi,

Iu-şi si meaşti pîrmîtia -

Sirmă-aroşi, sirmă veardi,

Sirmă di noauă lughii...

(- Dincolo de Marea Neagră,

Îmi lăudară o frumoasă, -

Cum să-mi fac să mă duc să o văd?

- Eu să-ţi spun, măi june!

Încalecă-ţi calul, roibul,

Ieşi sus, la Sfântul Gheorghe,

Unde se cinstesc mărfurile vândute -

Mătase roşie, mătase verde,

Mătase de nouă feluri..)

 

 

34. Ţi stepsu-l'i feciu (Cu ce-i greşii)

Dada mea, dzî-l'i aţilui -

Ţi stepsu-l'i feciu mini-a lui,

Di mi pimsi, di-ňi cîdzui,

Moartea cu ocl'i-ňi vidzui,

Fluria aclo ňi-u chirui -

El u lo, ş-mini-l vidzui

Elu-ňi grea s-mi-alin analtu

Ňi-iara fricî s-nu-aibî ş-altu.

(Mama mea, întreabă-l pe acela -

Cu ce-i greşii eu lui,

De mă împinse, de-mi căzui,

Moartea cu ochi-mi văzui,

Salba acolo mi-o pierdui - 

El o luă, şi eu îl văzui

El îmi grăia să mă urc sus

Îmi era frică să nu fie şi altul.)


35. La livădzli verdzî (La livezile verzi)

- Feată lea feată -

Ţi ti-ncaci mă-ta?

- Dada nu mi-ncaci,

Ni ţiva nu-Ňi greaşti,

Maşi îňi mi pitreaţi

S-umplu apă-araţi.

Apa aţea araţea

Nu ştiu iu şi zvoami...

- Nsus lea feată - nsusu,

La livădzli verdzî,

La ţităţli anălţă;

Aclo s-vîtîmară

Doi lai pîrmîtefţă,

Dol'i gioňii-alepţă...

(- Fată tu fată -

De ce te ceartă maică-ta?

- Mama nu mă ceartă,

Nimic nu-mi grăieşte;

Doar mă trimite

Să aduc apă rece.

Apa cea rece

Nu ştiu unde izvorăşte...

- În sus tu fată - în sus,

La livezile verzi,

La cetăţile înalte;

Acolo unde au fost ucişi

Doi nenorocoşi negustori,

Doi juni aleşi...)


36. Mşeată albeaţă (Frumoasă cu ten alb)

Mi bîgai ş-mi sculai,

Dada aghionea ňi u ntribai:

- Iu lu-ai gionli-aţel ţi-a-ňi dai?

Fîr di el, mini s-nu mi-ai...

- Taţ hil'e, nu-ţ bagă-amaru,

C-a-ňi-ţ aspardză mşata albeaţă,

Mşeata albeaţă cu-aruşeaţă...

(Mă culcai şi mă sculai,

Mama iute mi-o întrebai:

- Unde e junele ce mi-l vei da?

Fără el, pe mine nu mă vei avea...

- Taci fiică, nu te amărî,

Că-ţi vei strica frumosul ten alb,

Frumosul ten alb cu roşeaţă...)


37. L’ea-ni-ţ, Maruşe (Ia-mi-ţi, Maruşe)

L’ea-ni-ţ, Maruşe, furca-ţă,

Toarţi, s-turţem ustura –

Dada mea s-l’i-amurţă gura!

Intră, Maruşe, tu-arîzboiu,

Ţasi , s-ţîsem doaga -

Dada mea, s-nu n-avdă soacra!

Intră-ţ, Maruşe, tu-arîzboi,

Ţasi, s-ţîsem saţl’i -

Dada mea, s-nu n-avdă fraţl’i!

Intră-ţ, Maruşe, tu-arîzboiu,

S-nă ţîsem virdica -

Dada mea s’l’i intră frica!

(Ia-mi-ţi, Maruşe, furca-ţi,

Toarce, să toarcem urzeala -

Mamei mele să-i tacă gura!

Intră, Maruşă, la războiul de ţesut,

Ţese, să ţesem velinţa -

Mama mea, să nu ne audă soacra!

Intră-şi, Maruşe,la războiul de ţesut,

Ţese, să ţesem sacii -

Mama mea, să nu ne audă fraţii!

Intră-ţi, Maruşe, la războiul de ţesut,

Să ne ţesem cuvertura -

Mamei mele să-i intre frica!)


38. Lailu Voici (Nenorocosul Voici)

Partizan ni-earam,

Tu cîmpul di Coceani,

La rîulu di Zletuva,

La puntea di heru;

Nă bîgăm nă mină,

Mina plîscîneaşti,

Puntea-o-arcuteaşti,

Voici lu-agudeaşti,

Vruta lui s-alceaşti,

Tu lăili s-nveaşti.’’

(Partizan îmi eram,

Pe câmpia de la Coceani,

La râul de la Zletuva,

La podul de fier;

Am pus o mină,

Mina explodează,

Podul îl distruge,

Pe Voici îl loveşte,

Iubita lui albeşte,

În doliu se îmbracă)


39. Featili (Fetele)

Featili-a armânilor,

Vrutili-a pîrinţilor -

Ia bîgaţ-vă jubirl’i,

Jubirl’i cu nasturl’i,

S-v-arisească masturl’i;

Masturl’i cu tehnea rauă,

Loară calea dit Mureauă...

(Fetele aromânilor,

Dragele părinţilor -

Ia puneţi-vă hainele,

Hainele cu nasturi,

Să vă placă meşterii;

Meşterii cu meşteşug rău,

Au luat drumul spre Moreea...)


40. Ňi-aflai nă feată (Îmi găsii o fată)

Nă dumînică dimneaţa,

Ňi-arîii pit mîhîladz,

Ňi-aflai nă feată uvreauă -

Mîhîladzl'i-aţel'i uvreşţă:

- Vrei, lea feată, sî-ňi ti l'eau?

Eu crîştină va ti fac,

Sîmbîtli va ţă lucredză,

Dumîniţli va ti ndredză,

La bîsearică va-s ňerdză...

(Într-o duminică dimineaţa,

Umblam prin mahalale,

Îmi găsii o fată evreică -

În cartierul evreiesc:

- Vrei, tu fată, să te iau?

Eu creştină te voi face,

Sâmbetele vei lucra,

Duminicile te vei găti,

La biserică vei merge...)


41. Nathima (Blestem)

Nathima di măta, feată,

Ţi ti feaţi ahatri mşeată,

Di-ňi-arcai ocl'i pi tini -

Di-ňi-intrară oili tu-agru!

Greu lai girime va-ňi dau -

Pasa pail'u, ş-pail'u oaia,

Pasa schiclu, ş-birbichiţlu!

(Blestemată fie mama ta, fată,

Ce te făcu aşa frumoasă,

De mi-aruncai ochii către tine -

De-mi intrară oile în ţarină!

Grea pedeapsă îmi voi da -

Fiecare pai, şi oaia -

Fiecare spic, şi berbecuţul!)


42. Cum s-ňi fac (Cum să-mi fac)

Ţi-ni vidzură ocl’i -

Nă lilici-aroşi,

Roşi ca mergeană,

Naltă ca fidană,

Tu grădină xeană,

Namisa di dzeană!

Cum s-ni fac, s-adar -

lilicea s-u-arup,

Cruşuva s-u duc, /

Tu firîdz s-u-aruc,

Fciorl’i s-anurdzească,

Feati s-isusească...

(Ce-mi văzură ochii,

O floare roşie,

Roşie ca o mărgea,

Înaltă ca vlăstarul,

În grădină străină,

În mijloc de deal!

Cum să-mi fac -

Floarea s-o rup,

În Cruşova s-o duc,

La ferestre s-o arunc,

Feciorii s-o miroasă,

Cu fete să se logodească...)


43. Di pi-avdzît (Din auzite)

Di pi-avdzît, n-avdzam – lea nică,

Dol’i nu nă ştiam/tora nă vidzum,

Pri-un lai munti-analt,

Naltu tu irnii,

S-treţ tu Vîrgîrii –

Va ţă faţ ciudii

Pi sîrăili-al Puşu,

Pi cunăchili-al Naşu!

(De auzit, nu ne auzeam – tu mititico,

Noi doi nu ne ştiam

Acum ne văzum,

Pe un nenorocos de munte înalt,

Înalt în pustiu,

Să treci în Bulgaria -

Te vei minuna

Pentru seraiurile lui Puşu,

Pentru conacurile lui Atanase!)


44. Lenă, feată (Eleno, fată)

Lenă, feată lîndzidă,

Ia du-ňi-ti Lenă la ghiatru,

La ghiaturlu di Verghea.

- Dă-ňi, lea Lenă, mîna ta,

Ta s-ţă ved, lea Lenă,

Niputearea ta.

Niputearea-ţ, Lenă,

Nu-i di alt ţiva,

Ma-i di dor ş-mirachi!

(Eleno, fată bolnavă,

Ia du-mi-te Eleno la doctor,

La doctorul din Veria.

- Dă-mi, tu Eleno, mâna ta,

Ca să-ţi văd, tu Eleno,

Neputinţa ta.

Neputinţa ta, Eleno,

Nu-i de altceva,

Ci e de dor şi de pasiune!)


45. Aidi Chie (Haide Chie)

Aidi, Chie, s-n-adrăm vatra,

Că dada nu easte-aoaţi,

Dada s-dusi împîzari,

Împîzari ti –Arisal’i;

Voi s-in, Chie, pasa oară,

Ma ni-arşini di lai zboară -

Laili zboară di nafoară,

Di nafoară, dit uboară.

(Haide, Chie, să ne facem,

Că mama nu este aici,

Mama se duse în piaţă,

În piaţă pentru Arisai;

Vreau să vin, Chie, în fiecare ceas,

Dar mi-e ruşine de vorbe nenorocite -

Nenorocite vorbe de afară,

De afară, din târg.)


46. Cara da di ini toamna (Când va începe toamna)

Toamnă - di-astă-toamnă!

Cara da di ini toamna -

Fug giunamea pi tu xeani,

Fudzi ş-vrutlu-ali muşati...

- Ieşi muşeată, s-ţă-l pitreţ!

- Ňi-l pitrec, ňi lu lîescu:

A-lăi, avdză ţi dzîc mini -

Cînd a s-ini, s-ňi faţ hîbari,

Să-ňi mi-adar, s-mi-armutusescu,

S-ies la poartă - s-îňi ti-aşteptu,

Să-ňi ti baş tu doauli faţă,

Ş-anamisa di mustaţă...

(Toamnă neplăcută - de astă toamnă!

Când începe toamna -

Pleacă junii prin străinătate,

Plecă şi dragul frumoasei...

- Ieşi frumoasă, să ţi-l conduci!

- Mi-l conduc, mi-l plâng:

Măi, auzi ce zic eu -

Când vei veni, să-mi dai de evste,

Să mă gătesc, să mă împodobesc,

Să ies la poartă - să mi te aştept,

Să te sărut pe ambii obraji,

Şi la mijloc de mustaţă...)



SURSA:

Cuvată Dina, Carabeu, lăi carabeu. Lilici dit lirica armânească grămusteană, Protuzbor şi adrari de ediţii di Hristu Cândroveanu, Minerva, Bucureşti,1985, pp. 54-77.

Last modified on Luni, 24 Octombrie 2011 19:57
Marius Teja

Marius Teja

M-am născut în 1969 în Constanţa, dintr-un tată fărşerot şi o mamă cipană (Nurciu). Am absolvit în 1997 Facultatea de istorie a Universităţii Bucureşti. Am lucrat în Bucureşti în învăţămîntul preuniversitar şi în presă. În prezent sunt pensionat şi locuiesc în Constanţa.

Website: www.aromanul.ro

Leave a comment

Make sure you enter the (*) required information where indicated.
Basic HTML code is allowed.

Login

Register

*
*
*
*
*

* Field is required