Aromânul Istorie şi Cultură Aromână

Login Register
Acasa » Blog » Cântece grămostene de ironie şi glumă în antologia lui D. Cuvată
A+ R A-
Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445
27-05-2011

Cântece grămostene de ironie şi glumă în antologia lui D. Cuvată

Rate this item
(0 votes)

Partea a V a antologiei lirice grămostene alcătuită de scriitorul Dina Cuvată din Macedonia se întitulează Cîntiţi di pizuiri şi di hazi (Cântece de ironie şi glumă) şi cuprinde 21 de cîntece, ale căror versiuni româneşti îmi aparţin.


1. Scoal, lea nveastă (Scoală, tu noră)

- A, lea nveastă - ş-apiri,

Scoal, lea feată, ta s-lucrăm!

- Nu-apiri, că-ntunică,

Bagă-ňi-ti, măle,s-durňim...

- Picurarl'i mulgu oili, -

Scoal, lea nveastă, ta s-lucrăm!

- Nu sunt el'i, sunt cîrvînarl'i, -

Bagă-ňi-ti, măle, s-durňim!...

- Fciorl'i aurlă pit ubor,

Scoal, lea feată, s-nă lucrăm!

- Nu s-ficiorl'i, că-s cîţăl'i,

Bagă-ňi-ti, măle, s-durňim...

- Scoal, lea nveastă - soarli deadi,

Scoal, lea feat-ňi, ta s-lucrăm!!!

- Nu ş-u soarli, că ş-u luna,

Bagă-ňi-ti, măle, s-durňim...

(- A, tu noră - s-a făcut ziuă,

Scoală, tu fată, ca să lucrăm!

- Nu s-a făcut ziuă, că s-a întunecat,

Culcă-mi-te, soacră, să dormim...

- Păcurarii mulg oile, -

Scoală, noră, ca să lucrăm!

- Nu sunt ei, sunt cărăuşii, -

Culcă-mi-te, soacră, să dormim!...

- Băieţii strigă prin curte,

Scoală, tu fată, să lucrăm!

- Nu-s băieţii, că sunt câinii,

Culcă-mi-te, soacră, să dormim...

- Scoală, tu noră - a ieşit soarele,

Scoală, tu fată-mi, ca să lucrăm!!!

- Nu a ieşit soarele, ci luna,

Culcă-mi-te, soacră, să dormim...)


2. Di dicseară pîn tahina (De seara până dimineaţa)

Di dicseară pîn tahina,

Maria ma ş-si ndridzea -

Tut cîciula ma ş-bîga,

Tu cutii ş-si mutrea,

Ta s-îl'i dzîţim maşala -

Ca tini nu-ari iuva!

Tut fustanea ma ş-bîga,

Tu cutii ş-si mutrea,

Ta s'l'i dzîţim maşala -

Ca tini nu-ari iuva!

Tut pîpuţli ş-îndridzea,

Tu cutii ş-si mutrea,

Ta s-l'i dzîţim maşala -

Ca tini nu-ari iuva!

Ta s-l'i dzîţim maşala -

Fcior ti tini nu ari aoa!

(De seara până dimineaţa,

Maria doar se gătea -

Căciula şi-o tot punea,

În oglinda se privea,

Ca să-i spunem să nu-i fie deochi -

Ca tine nu e alta nicăieri!

Rochia tot şi-o punea,

În oglindă se privea,

Ca să-i spunem să nu-i fie deochi -

Ca tine nu e alta nicăieri!

Pantofii şi-i tot pregătea,

În oglindă se privea,

Ca să-i spunem să nu-i fie deochi -

Ca tine nu e alta nicăieri!

Ca să-i spunem să nu-i fie deochi -

Mire pentru tine nu există aici!)


3. Lenă, hu, lai Lenă

Lenă, hu, lea Lenă,

Lea gura ali dadi,

Nu cu pirifanea,

Nu cu sîltînatea -

Ş-nu cu caplu ndzeană...

Ia apleacu-l niheamă,

Nghios, cîtă şi cheptu,

Nghios, pi flurii multi;

Gionli ţi vrea s-l’eai

Easti mbitîtoru -

El ţi-ş bea la hani,

El ţi aspardzî casa...

(Eleno, hu, tu Eleno,

Tu gura mamei,

Nu cu mândria,/Nu cu fast - 

Şi nu cu capul sus...

Ia apleacă-l puţin,

În jos, spre piept,

În jos, pe galbeni mulţi;

Tânărul cu care vrei să te însori

Este beţiv -

El bea la cârciumă,

El îţi strică căsnicia...)


4. Nveasta-l Dimci

Dzîlili di Stă-Mîrii,

Un gioni fîţea giurtii;

Ş-cîlisi nveastili tuti -

Di-şi mîcară, di-şi biură,

Noaptea tută di-şi cîntară,

Nveasta-l Dimci u mbitară!/

- Măle-lea, fă-mi curbani,

S-nu mi scoţă tu migdani,

S-nu-avdă Dimci di la stani -

Că-ni mi tal’i, mi dinică,

Mi-adară codzîri di pită...

(În zilele de Sfânta Maria

Un tânăr dădea petrecere;

Şi invită nevestele toate -

De mâncară, de băură,

Noaptea toată de cântară,

Nevasta lui Dimci o îmbătară!

- Măi fii drăguţ,

Să nu mă dai de gol,

Să nu audă Dimci de la stână -

Că o să mă taie, o să mă facă bucăţi,

O să mă facă bucăţi de plăcintă...)


5. Ghiurganea (Plapuma)

Vedz - lea dado,

Cum doarmi bichearlu...

Că bichearlu ş-doarmi

Cu ţigara-apreasă,

Cu ocl'i dişcl'işi...

Dă-ňi, lea dada mea  -

Treidzăţ di flurii,

Ta s-ňi l'eau ghiurgani,

Ghiurgani di sirmă,

Hirlu di bîsmei -

Şi-acludi asimi!

(Vezi - tu mamă,

Cum doarme holteiul...

Că holteiul doarme

Cu ţigara aprinsă,

Cu ochii  deschişi...

Dă-mi, tu mama mea -

Treiezeci de galbeni,

Ca să-mi iau plapumă,

Plapumă de mătase,

Firul de basma - 

Şi acul de argint!)


6. Tu trei suti di cîlivi

- Tu trei suti di cîlivi,

Nu-aflaşi un gioni să-ni dai -

Mi dîdeşi la Dimci-al Grasu!

- Casa-l Dimci-i zilipsită...

Ună niercuri tu hîrgii,

Mi c’limară la giurtii,

Cu pîgurlu di-arîchii

(- Din trei sute de colibe de ciobani

Nu găsişi un tânăr să mă măriţi -

Mă dăduşi lui Dimci al lui Grasu!

- Casa lui Dimci este dorită...

Într-o miercuri în zori,

Mă chemară la petrecere,

Cu plosca de rachiu...)


7. Bre, lale (Măi, unchiule)

Aclo-nghios, tu Valea-mari -

Feată lea, ňică lea,

Ma şi-avea nă pirivoli,

Siminată maşi cireşi!

Nicuchirlu şi l'i veagl'i...

Pri lună, featili fură, -

O-acîţă un lali, ună:

- Bre, lale, bre silighea-mi!

Escu feata ali dadi,

Ş-ňi-escu isusită

La prot-nicuchiru -

Oi nimisurati,

Irghiladz, cu suti...

(Acolo în jos, în Valea mare -

Tu fată, tu mică,

Era o grădină,

Plină de cireşi!

Gospodarul şi-i veghează...

Sub lună, fetele fură, -

O prinse pe una un nene:

- Măi, nene, măi slobozeşte-mă!

Sunt fata mamei,

Şi-mi sunt logodită

La un mare gospodar -

Oi nenumărate,

Herghelii, cu sutele...)


8. Cum adraşi (Cum făcuşi)

Di putes mini ni-arîsă -

Cum adraşi, ş-cum făţeşi,

Cum fîţeşi di mi-arîseşi?

Di-ňi giucaşi mintea dincap -

Tora di tini nu-ascap...

Featili cu gioňi di guşi,

Eu, laia-mproastă la uşi...

(Niciodată eu păcălită -

Cum făcuşi, cum nu făcuşi,

Cum făcuşi de mă păcălişi?

De-mi jucaşi mintea în cap -

Acum de tine nu mai scap...

Fetele cu juni de gât,

Eu, nefericita în picioare la uşă...)


9. Ţîni-ţ bîrnul

Pri lună,Mincă, pri lună,

Ţîni-ţ bîrnul – s-nu-ţ asună,

Că s-avde pînă-n Sărună!/

N-Sărună i hani mari -

S-adună gionl’i pi beari...

Minca clo şi fţea pîzari,

Ti calu ş-didea mulari!

(Pe lună, Mincă, pe lună,

Ţine-ţi brâul – să nu-ţi sune,

Că se aude până în Salonic!

În Salonic este o cârciumă mare -

Unde se adună tinerii să bea...

Minca acolo îşi făcea piaţa,

Pentru cal dădea catâri!)


10. Balchiţa-n curie

Balchiţa-n curie,

Feati nveaste s-duc ti leamni

Tuti-adnară, şi-ncîrcară.

Laia Nghelă u-alîsară...

-Iu earai, di-ni ti chiruşi?

Iasi Dencu priimnari -

Cu tufechea pi pîltari,

S-siligheaşti ş-u-aricheaşti,

Nghela-aurlă şi zghileaşti!/

Lea Nghelă,gură di niari,

Şuţă-ţ faţa cătră cheari,

S-treacă gionil’i di mpîzari,

Va ţ-arucî gorţă şi meari...

(Balchiţa-n pădure

Fete şi neveste se duc să ia lemne

Toate adunară şi-ncărcară.

Nenorocoasa Vanghela o lăsară...

- Unde erai, de mi te-ai pierdut?

Iese Dencu la plimbare -

Cu puşca la spate,

Se aruncă şi o răpeşte,

Vanghela urlă şi ţipă!

-Tu Vanghelă, gură de miere,

Întoarce-ţi faţa 

Să treacă tinerii dinspre piaţă,

Îţi vor arunca pere şi mere...)


11. Tana mea

Tana mea, Tana ali dadi,

Di putes şidzută mpadi...

Trei piti tu stîmînă -

N-si-alichi şţala di mînă!

Frimtări trei tu stîmînă -

N-si-alichi sistra di mănă!

Trei lări tu nă stîmînă,

N-si-alichi mailu si mînă...

(Tana mea, Tana mamei,

Niciodată nu stă locului...

Trei plăcinte pe săptămână -

Mi s-a lipit făcăleţul de mână!

Frământări de trei ori pe săptămână -

Mi s-a lipit sita de mână!

Trei spălări pe săptămână,

Mi s-a lipit maiul de mână...)


12. Doauă moaşi (Două bătrâne)

Doauă moaşi, pal'iu-moaşi

Tut imna, ma-şi ciuciura,

Ti mîrtari şi zbura,

''Ma auşlor - ţi l'adrăm,

Tu cuprii s-l'i ngrupăm!

Lail'i dinţă nă cîndzură -

Di fisul' va nă bîgăm...

Perli'i-arău nă alghiră -

Cu buaiaă va l'i dăm...''

(Două bătrâne, foarte bătrâne

Tot mergeau, doar şopteau,

De măritiş îşi vorbeau,

''Dar bătrînilor - ce să le facem,

În gunoi să-i îngropăm!

Dinţii negri ne căzură -

De fasole ne vom pune...

Perii rău ne albiră -

Cu vopsea îi vom da...)


13. Şi-nchisi furniga

Şi –nchisi furniga -

La moară ş-si ducă,

S-maţină fîrină,

Fîrină ti numtă,

S-frîmită culaţ...

- Calea ni nchisii,

Cruşuva s-mi ducu,

La soaţă vrea-ni iesu...

Eali tu fustăni,

Mini tu cînduşi ...

Na-lea ş-nica ndoauă -

Ş-si adrară multi,

Ună numtă ntreagă!

(Porni furnica -

La moară să se ducă,

Să macine făină,

Făină pentru nuntă,

Să frământe colaci...

- La drum pornii ,

La Cruşova să mă duc,

La prietene mă voi duce...

Ele în fuste,

Eu în haină lungă...

Uite tu şi încă două -

Şi se făcură multe,

O nuntă întreagă!)


14. Mult ti-alavdă lumea (Mult te laudă lumea)

- Feată, lea muşată,

Mult ti-alavdă lumea -

S-ţă dau nă scîmanghi,

S-ňi-adari nă ilică,

S-ňi-o-aruc ş-pi dzînucli!

- Gione, ş-lăi giuname,

Mult ti-alavdă lumea,

Că eşti lucrîtoru,

Hrisic eşti în hoară -

Na-ţ un top di-asimi,

S-ňi-adari arîzboiu -

Ş-ţi va ţă armînă -

Fă-ţ ş-un nel aţîia...

(- Fată, tu frumoasă,

Mult te laudă lumea -

Îţi voi da bumbac,

Să-mi faci un ilic,

Să mi-o arunc şi pe genunchi!

- June, şi măi june,

Mult te laudă lumea,

Că eşti harnic,

Argintar eşti în sat -

Ia-ţi un bulgăre de argint,

Să-mi faci un război d eeţsut - 

Şi-ţi va rămâne,

Să-ţi faci şi un inel...)

 

15. La, bîrbaţl’i-n vali (Spală, bărbaţii în vale),

Nî dzuă ti prîndzu-oară,

Ňi-inşii a priimnari -

Ş-ţi ciudii mari!

La, bîrbaţl'i-n vali -

Straňili vor lari,

Vor ş-împiticari...

Ar-ndoi di-anoşţă -

Mult l-acaţă mîna

Ti-mpilteri pîrpodză...

Un peatic s-lu bagă -

Tahina lu-ahursescu,

Ş-ma s-agunisescu -

Seara-l bitisescu!

(Într-o zi la prânz,

Îmi ieşii la plimbare -

Şi ce minune mare!

Spălau, bărbaţii-n vale -

Hainele trebuie spălate,

Trebuie şi peticite...

Sunt doi de-ai noştri -

Cu mâini îndemânatice

La împletit de şosete...

Un petec ca să-l pună -

Dimineaţa îl încep,

Şi dacă se grăbesc -

Seara îl termină!)


16. Ţi-ni stai, Dinca

- Ţi-ni stai, Dinca,

Ahînt nvirinatu,

Hînt pîrîpînsitu?

De si di tată, de si di dadă?

- Ni ţi dadă, niţi di tată...

Că-ni dzîc ficiorl’i -

Cînd va-ni ti-ansori?

(Ce-mi stai Dinca,

Atît de supărat,

Atît de mâhnit?

Din cauza tatălui, din cauza mamei?

- Nici de mamă, nici de tată...

Că-mi spun feciorii -

Când te vei însura?)


17. Siţirai şi triirai (Secerai şi treierai)

Siţirai şi triirai,

Trei cîrnici ghipt adnai -

Două-ňi li ded împrumut,

Ş-unu ňi-armasi a ňeia...

Bîgai ghifţîl'i - lu-nţirnură,

Loai gumara ş-lu-ncîrcai,

L-duş la moară, l-mîţinai.

Silighii gumara s-pască -

Ea fîrina ňi-o-angl'ită,

Inşi luplu dit mireauă,

Di-ňi mîcă gumara greauă,

Lele-le, gumară lai -

Ţi-a-ňi fitai ti Arisal'i!

(Secerai şi treierai,

Trei saci de grâne adunai -

Doi le dădui cu împrumut,

Şi unul îmi rămase mie...

Tocmii ţiganii - îl cernură,

Îl încărcai pe măgăriţa,

Îl dusei la moară, îl măcinai.

Slobozii măgăriţa să pască -

Ea făina mi-o înghiţi,

Ieşi lupul din islaz,

De-mi mâncă măgăriţa gravidă,

Lele-le, măgăriţă nenorocită -

Ce mi-ai fi fătat la Arisali!)


18. Calcă, gione, ma pi şauă (Urcă-te, june, în şa)

Chihîielu ş-faţi numta -

Ş-cîlisi noauăli hori,

Noauă hori - giunamea tută,

Alîxîsiţ, armutusiţ,

Cu fustăňi ş-cu giumidăňi...

Calcă, gione, ma pi şauă,

S-aduţem nă nveastă noauă!

(Marele oier îşi face nunta -

Şi pofti cele nouă sate,

Nouă sate - tinerimea toată,

Îmbrăcaţi, armutusiţ,

Cu rochii şi cu ilice...

Urcă-te, june, în şa,

Să aducem o mireasă!)


19. Ţă nicaşi laia tîmbari

Lăi Culachi – cu caplu balcă,

Ţi cîftai tini la baltă?

Nu videai că-i balta mari,

Mari – mari, ti nicari?

Ţă nicaşi laia tîmbari...

Ti-adunaşi cu Cola-l Cota:

- Spune-ni, Cola, pri iu s-trecu?

- Pi la apuntea din vali,

S-nu ţă iasă vîrn în cali

Di ţă l’ea cicioarli-a tali...

(Măi Niculachi – cu capul mare,

Ce căutai tu la baltă?

Nu vedeai că-i balta mare,

Mare – mare, că te puteai îneca?

Ţi-ai înecat nenorocoasa haină...

Te-ai întâlnit cu Nicola al lui Cota:

- Spune-mi, Nicola, pe unde să trec?

- Pe la podul din vale,

Să nu-ţi iasă vreunul în cale

De-ţi ia picioarele tale...)


20. Dada mea (Mama mea)

Dada mea, ţi-adari aţia?

Nveasta-ňi virsă arîchia!

Dado, s-nu ňi-încaci înveasta,

Că va-s fugă, di-a-ňi mi-alasă,

Va-ňi mi-alasă tu lîeţ,

Tu lîeţli fîră nveţ...

(Mama mea, ce faci acolo?

Nora-mi vărsă rachiul!

Mamă, să nu-mi cerţi nevasta,

Că va fugi, mă va lăsa,

Mă va lăsa în necazuri,

În necazuri fără ajutor...)


21. Ah,lăi Ghiorghi

- Ah, lăi Ghiorghi-lu-ali dadi,

Ţi cîftaşi tini-n Sîrună?

Nveasta ni-ţu aveai – gîrgulă!

- Ah,moi dado ş-moi caimenă,

Ca s-eara ca gîrgulă,

Ghiorghi nu s-duţea-n Sîrună,

S-l’ea cîconă camabună...

- Ah, lăi Ghiorghi-lu-ali dadi,

Nu vrei casă, nu vrei parti,

Că-ţ vrei liri misurati,

Făr sudoari amintati!

(- Ah, lăi Ghiorghi al mamei,

Ce căutaşi tu în Salonic?

Nevasta-ţi era -titirez!

- Ah, măi mamă şi măi sărmano,

Dacă ar fi fost titirez,

Ghiorghi n se ducea la Salonic,

Să ia cucoană mai bună...

- Ah,măi Ghiorghi al mamei,

Nu vrei casă, nu vrei parte din moştenire,

Că vrei lire numărate,

Fără sudoare câştigate!)



SURSA:

Cuvată Dina, Carabeu,lăi Carabeu.Lilici dit lirica armânească grămosteană, Protuzbor şi adrari de ediţii di Hristu Cândroveanu, Minerva, Bucureşti, 1985, pp.78-88

 

Last modified on Miercuri, 19 Octombrie 2011 12:12
Marius Teja

Marius Teja

M-am născut în 1969 în Constanţa, dintr-un tată fărşerot şi o mamă cipană (Nurciu). Am absolvit în 1997 Facultatea de istorie a Universităţii Bucureşti. Am lucrat în Bucureşti în învăţămîntul preuniversitar şi în presă. În prezent sunt pensionat şi locuiesc în Constanţa.

Website: www.aromanul.ro

Leave a comment

Make sure you enter the (*) required information where indicated.
Basic HTML code is allowed.

Login

Register

*
*
*
*
*

* Field is required