Aromânul Istorie şi Cultură Aromână

Login Register
Acasa » Blog » Cântece grămostene despre hoţi, voinici şi luptători în antologia lui D. Cuvată
A+ R A-

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445
28-05-2011

Cântece grămostene despre hoţi, voinici şi luptători în antologia lui D. Cuvată

Rate this item
(0 votes)

Ultima parte a antologiei lirice grămostene alcătuită de Dina Cuvată din Macedonia este întitulată Cîntiţi fureşti, di giunatic ş-di alumtă (Cântece de hoţie, de voinicie şi de luptă) şi cuprinde 15 cântece, ale căror versiuni româneşti îmi aparţin.


1.Velis, cîsîbă ma mari (Velis, oraş mai mare)

Velis, cîsîbă ma mari -

Iu ş-avea un gioni bun,

Gioni bun, gioni crîştin,

Lu-acîţară doi cîceaţ:

- Gione, va ti-nturchipsim,

Ili sîndzili-ţ virsăm?

- Voi, cîceaţ, o voi lăi fraţ,

Trei dzîli muhleti-ni daţ,

Că ni-am trei surări să-ni ved...

Ş-trapsi ndrept la sor ma mari:

- Bună-ţ dzua, sor ma mari...

-Ghini vinişi, fratili-a meu...

-Spune-ni , soro, ţi s-ni fac,

Ţi s-ni facu ş-ţi s-adar?

Mi-acîţară doi cîceaţ -

Vor mini s-mi-nturchipsească,/

Ili sîndzili s-ni vearsă!/

-Ma ghini sîndzi virsat,

Dicît turchipsit mîrat...

(Velis, oraş mai mare -

Unde era un tânăr bun,

Tânăr bun, tânăr creştin, 

Îl prinseră doi tâlhari: 

-Tinere, să te turcim sau sângele să-ţi vărsăm? 

- Voi, tâlhari, o voi blestemaţi fraţi

Trei zile răgaz să-mi daţi, 

Că mi-am trei surori să-mi văd... 

Şi s-a dus direct la sora mai mare: 

- Bună-ţi ziua, soră mai mare... 

- Bine venişi, fratele meu... 

- Spune-mi, soro, ce să-mi fac, 

Ce să-mi fac şi ce să fac? 

M-au prins doi tâlhari - 

Vor ca pe mine să mă turcească, 

Sau sângele să-mi verse! 

- Mai bine sânge vărsat, 

Decât sărman turcizat...)

2. Lăi, picurari di la oi (Măi, păcurari de la oi)

– A, lai puil’iu azbuiîtor,

Ţi ţ-azboiri pi nior -

Nu vidzuşi un narhiro?

- C-asear-noaptea lu vidzui, 

Prit munţîl’i di Pirişcol’i;

Ghioghi-Hîsaplu ş-lu-acîţă,

Hali Handuli ş-lu întribă:

- Ia spuni, bre narhiro -

Cîti casi arsit voi,

Ş-cîţ armîni tîl’atu?

- Inghiţ casi arsim noi -

Şi-şapti armîni tîl’emu!

Lăi – picurari di la oi...

(A, nenorocos pui zburător,

Ce-ţi zbori pe la nor -

Nu văzuşi un tâlhar?

– Ieri noaptea-l văzui,

Prin munţii din Pirişoli;

Ghiorghi măcelarul l-a prins;

Hali Handuli îl întrebă:

- Ia spune, măi tâlhare -

Câte case arserăt voi,

Şi câţi aromâni aţi tăiat?

- Douăzeci de case arserăm noi -

Şi şapte aromâni tăiarăm!

Măi – păcurari de la oi)


3. Lăi Cole, lăi căpitane (Măi Nicolae, măi căpitane)

Lăi Cole, lăi cîpitane,

L-ea-ţ pala cu iatagani,

Ieşi îndzeană la cutare -

Iu şi-are tîburi,

Trei tîburi - treoli di furi!

Şi-aminară trei tufechi,

Trei tufechi afuviroasi -

Coli lu-agudea tu oasi...

- Iu, lăi Cole, iu lăi frate? 

- Ia, aoşeia, nanîparti,

Nanîparti – tu hicati!

Pri lună, Coli, pri lună,

S-ţ-afl’i iatru din Sîrună,

Pri steauă, Coli, pri steauă,

Ş-ţ-afl’i iatru dit Mureauă...

(Măi Nicolae, măi căpitane,

Ia-ţi sabia cu iataganul,

Ieşi pe deal la stână -

Unde sunt trei cete,

Trei cete – toate trei de hoţi!

Şi traseră cu trei puşti,

Trei puşti înfiorătoare -

Pe Nicolae îl loveau în oase...

- Unde, măi, Nicolae, unde măi frate? 

-Ia, aicişea, într-o parte,

Într-o parte – în ficat! 

Pe lună, Nicolae, pe lună,

Să-ţi găseşti doctor în Salonic,

Pe stea, Nicolae, pe stea, 

Să-ţi găseşti doctor în Moreea...)


4. Vini nă hîbari-n hoară (Veni o veste în sat)

Ună luni di cîtră seară,

Vini nă hîbari-n hoară -

Nă hîbari fuviroasă, /

S-aspîreară hoara tută, 

Că Ianota-l vîtîmară, 

S-ciudusiră nicu ş-mari, -

Cum, Ianota-l vîtîmară?!

Di tu feariţ l’i-aminară,

Trei tufechi l’î plîscîniră,

Tu frîmti lu agudiră,

Mîdua l’i-u-aruzvuiră!

(Într-o luni către seară,

Veni o veste în sat - 

O veste înspăimântătoare,

Tot satul se speriară,

Că pe Ianota-l omorâră, 

Se uimiră cu mic şi mare, -

Cum, Ianota-l omorâră?! 

Din ferigi îl ţintiră, 

Trei puşti îl împuşcară, 

În frunte îl loviră,

Măduva-i răspândiră!)


5. Sterghiu-al Danguli

- Lăi Steghiu, Sterghiu-al Danguli,

Eu ţă dzîşu fur s-nu ieşi!

- Ah, lailu, cara să ştiam,

Eu furu nu va-ni ieşeam... 

Tu cîmpu di Velis-Ştipu - 

Clo şi-avea un plup anltu, /

Plup analtu ş-fuvirosu;

Clo ş-si-adnară ful’ii stogu -

Ta s-bagă Sterghia tu locu!

Bagă sor-sa s-înghiseazdă... 

- Dado, Steria nu ş-i ghini,

Că vidzui chiusteţ, di-asimi...

Lele, neatili a meali,

Cari li-a poartă,chiusteţ greali!

(- Măi Stere, Stere al lui Danguli,

Eu îţi spusei hoţ să nu te faci! 

- Ah, nenorocosul, dacă ştiam,

Eu hoţ nu mă făceam... 

Pe câmpia de la Velis-Ştipu - 

Colo era un plop înalt, 

Plop înalt şi înspăimântător;

Colo se adunară hoţii grămadă -

Ca să-l omoare pe Stere! 

Se culcă soră-sa şi visează... 

- Mamă, Stere nu e bine... 

Că văzui un chiusteţ de argint... 

Lele, frumuseţile mele, 

Cine le va purta chiusteţi grele!)


6. Pri-aţea dzeană (Pe acel deal)

Pri-aţea dzeană ş-pri mîgulă,

Îňi avdzîi nă boaţi bună,

Boaţi corbă di armînă,

Iu-şi plîndzea pi-a l'ei cîrună -

Pi nă ploaci di mirminti,

Un mîxîn ţînea dininti...

Ma-l ţînea, ma-l urnipsea:

- Mîxîne, cara s-bînedz,

Aoa doarmi afendî-tu,

Fendî-tu s-nu lu-agîrşeşţă,

A duşmaňilor s-lă pîlteşţă!

(Pe acel deal şi pe movilă,

Îmi auzii o voce frumoasă,

Voce nefericită de aromâncă,

Unde-şi plângea pe-a ei cunună -

Pe o lespede de mormânt,

Un copilaş ţinea în braţe...

Îl ţinea, îi cânta :

- Băiete, dacă vei trăi,

Aici doarme tatăl tău,

Pe tatăl tău să nu-l uiţi,

Duşmanilor să le plăteşti!)


7. Gioni armân, ţi s-vîtîmă (June aromân, care fu ucis)

Ca tut loclu – soari avea,

Ma, Sîruna ş-si lîia,

Ş-si şîia ş-cutrimbura,

Di-un armân ţi s-vîtîma,

Giono armân,

Vasili al Vlahu... 

- Ia scoal, scoal – Vasili al Vlahu, 

Că-ni ti aşteaptă cetili,

Cetili aţeali di furi

Trei tîburi, treili d ifuri!

- Griţ-l’i s-ină a dascalui - 

S-îngrîpsească ună carti,

Carti albă – gramă lai,

S-l’i-u pitrecu ali dadi, 

Ali dadi ş-al afendi...

(Ca orice loc de pământ – soare avea, 

Dar, Salonicul se întuneca,

Se întuneca şi se cutremura,

Pentru un aromân ucis,

Tânăr aromân, Vasile al lui Vlahu... 

- Ia scoală, scoală – Vasile al lui Vlahu, 

Că mi te-aşteaptă cetele,

Cetele acelea de hoţi 

Trei cete, toate trei de hoţi! 

- Grăiţ-i dascălului să vină 

- Să scrie o scrisoare, 

Scrisoare albă – literă neagră, 

Să i-o trimit mamei, 

Mamei şi tatălui...)


8. Tu valea di Ianina (În valea Ianinei)

Tu valea di Ianina, 

Ună nveastă ma ş-plîndzea, 

Ma ş-plîndzea, pîlîcîrsea, 

Perl’i din cap ş-l’i-arupea!

Vale-sor, fă-ni –ti ma-ncoa,

Să-ni ti-ntreb ti Ianina -

Ianina, hoară di furi, 

Vîtîmară gionli-a meu, 

Gionli-a meu, prot cîpitan;

N mi doari neata-a lui,

Ma mi doari-armata-a lui,

Armata-l’i di Ianina,

Ş-chiusteca di Bituli...

(În valea de la Ianina,

O nevastă îşi plângea, 

Îşi plângea, se ruga, 

Părul din cap şi-l rupea! 

Vale soră, fă-mi-te mai încoa,

Să te întreb de Ianina - 

Ianina, sat de hoţi,

Iubitul meu îl omorâră,

Iubitul meu, primul căpitan;

Nu mă doare frumuseţea lui,

Dar mă doare armata lui din Ianina,

Şi chiusteca din Bitolia...)


9. Costa, lăi (Constantine, măi)

Ază n-avem Paştili, Costa – lăi,

Paşti nou, Paşti diznou... 

Fciori, înveasti s-alîxescu, 

Feati, nveasti gioacă-n cor,

Costa doarmi ncl’is ahapsi,

Cu mînili tu biligiţ, 

Cu hearli di cicioari...

(Azi este Paşti, Constantin – măi, 

Paşte nou, Paşte iarăşi... 

Feciori, neveste se gătesc,

Fete, neveste joacă hora, 

Constantin doarme închis în puşcărie,

Cu mâinile în cătuşe,

Cu fiare la picioare...)


10. Trei gîgoşi (Trei gloanţe)

- Trei gîgoşi di teli

Ňi-deadiră tu frîmti...

- Birbil'ilu-ali dadi,

Caleşlu-ali dadi!

- Şcreta di bîruti,

Ňi-asparsi suratea...

(- Trei gloanţe de teli

Mă loviră în frunte...

- Privighetoarea mamei,

Oacheşul mamei!

- Blestematul praf de puşcă,

Îmi răniră faţa...)


11. Livendlu (Voinicul)

Vini hîbari – oi-ş-bobo! 

Eta ş-si cutrimbură – Di-un Livendu, di-un zurbă...

Nachi Pîşoti ş-lu ligară, 

Cu nor-sa ş-lu adunară, 

Giumaiaua ş-l’i tricură... 

Nor-sa-l Nachi aclo-nfîşă,

Capitanlu-l pîtidză, 

Numa Livendu-l’i bîgă,

Cîciula l’i-u ngîlbidă!

(Veni o veste – oi-şi-bobo! 

Timpurile se cutremurară -

De un Voinic, de un rebel...

Nachi Pîşoti îl legară,

Pe nora sa o aduseră,

Giumaiaua îi trecură... 

Nora lui Nachi acolo înfăşă copilul, 

Căpitanul îl boteză, 

Numele Voinicul îi puse, 

Căciula i-o umplu de galbeni!)


12. Mi-alinai pi Eleamlu (Mă urcai pe Eleamul)

Mi-alinai pi Eleamlu: 

Mutream şi nsus,

Mutream şi nghios

Mutream şi-amarea 

Cum ş-si arca, 

Chimata cum şi-amina;

Ş-aclo ş-avea ţindzăţ di furi, 

Ţindzăţ di furi – tuţ cîpitani! 

Un-alantu ş-si ncîcea... 

Greaşti-auşlu fur un zbor: 

- Tîţeţ, fciori, nu vă ncîciaţ! 

Că lumea fac bunîtăţ, 

Mîrită feati urfani...

(Mă urcai pe Eleamul:

Priveam şi în sus,

Priveam şi în jos, 

Priveam şi marea 

Cum se agita, 

Chimata cum îşi arunca; 

Şi acolo erau cincizeci de hoţi, 

Cincizeci de hoţi – toţi căpitani! 

Unul cu altul se certau... 

Grăieşte bătrânul hoţ o vorbă:

- Tăceţi, feciori, nu vă certaţi! 

Că lumea face fapte bune, 

Mărită fete orfane...)


13. Un grambo (Un mire)

Un grambo di trei dzîli -

Viniră furi ş-lu loară,

Doisprîţ di-ani, sclav la furi... 

- Cană seară nu-ni durnii,

Di-ni vidzui un is nibun; 

Mi sculai şi îni uhtai... 

Cîpitanlu, d-iu-şi şidea, 

Cîpitanlu întribă: 

- Di voi, treil’i, cari uhtă?

- Eu earamu,ţi-niuhtai! 

Am aoţi-ahît chiro, 

Cană seară nu-nidurnii, 

Tora seara, ma-ni durnii, 

Di-ni vidzui un is nibun;

Că – ni-aveam năpiturnichi, 

Pi dzîncl’iu ni-u giucam,

Vini, viniun xinitu -

Teas i mîna şi ni-u lo... 

Cîpitanlu s-minduiaşti,

Deadi zbor, ş-mi siligheaşti: 

  -Intră-ţ, Costa, tu ducată,

L’ea-ţ un cal, cari ţă vrei, 

Vrei araplu – tor di tor, 

Vrei diotlu-azbuirîtor... 

Pînă s-dzîcă – oară-bună, 

Costea-şi treaţi nouaă munţă,

Di şi-agiumsi hoara loru...

(Un mire de trei zile - 

Veniră hoţii şi-l prinseră, 

Doisprezece ani, sclav la hoţi... 

- Nici o aseară nu-mi dormii, 

Că-mi văzui un vis nebun; 

Mă sculai şi îmi oftai... 

Căpitanul, de unde-şi şedea, 

Căpitanul întrebă: 

Din voi trei, care oftă? 

- Eu eram, care-mi oftai! 

Sunt aici de atât timp, 

Nici o seară nu-mi dormii, 

Doar astă seară îmi dormii - 

De-mi văzui un vis nebun; 

Că mi-aveam o potârniche, 

Pe genunchi mi-o jucam,

Veni, veni un străin - 

Întinse mâna şi mi-o luă... 

Căpitanul se gândeşte, 

Vorbeşte şi-mi aruncă: 

- Pregăteşte-te Constantine de plecare, 

Ia-ţi un cal, pe care-l vrei, 

Vrei arabul – urmă de urmă,

Vrei diotul zburător... 

Până să zică – drum bun,

Constantin îşi trece nouă munţi, 

De-şi ajunse în satul lor...)


14. Goţe Delcev ş-Pitu Guli (Goţe Delcev şi Pitu Guli)

Ieşi –lea dado, tu ubor, 

S-mi pitreş cu mşatlu-ţ dor...

Ieşi –lea dado,s-mi pitreţ -

Berdanca tini s-u vedz, 

Tîş Pirin tu munţ, diparti, 

Ceta-l Delciu iu s-alumtă! 

Tuţ alepţă-s el’i bîrbaţ, 

Cu maliherli di braţ, 

Maş di bumbi încîrcaţ - 

<Nu vrem turţl’i s-l’iavem fraţ!>

Daţ bre fraţ, s-nă ascîpaţ!,

Macedonia ş-o-ari planlu! 

S-nu plîndz, dado – nu jilea, 

Ş-alt Goţe că va s-fîţea, 

Macedonia va-şi dubea - 

Di Cîcuş pîn Giumaia, 

Sinur aclo va şi-avea,

Nume-l Delciu nu-şi chirea -

Pitu Guli soţ l’i-eara, 

Cruşuva el şi-u ţînea, 

Meciţin Camen ş-si bîtea, 

Tiniri gioni aclo s-tuchea, 

Macedonia-şi libera – 

Cruşuva şi-l’i alîvda, 

Numa-l Pitu tinisea! 

Ieşi -lea dado, s-mi pitreţ - 

Viuvudălu-a nost s-ţ-lu vedz...

(Ieşi, tu mamă, în curte, 

Să mă petreci cu frumosu-ţi dor... 

Ieşi –tu mamă, să mă petreci - 

Berdanca tu s-o vezi, 

Tocmai la Pirin în munţi, departe,

Unde ceata-l Delciu se luptă! 

Toţi aleşi ei bărbaţi, 

Cu armele pe braţe, 

Doar cu plumbi încărcate - 

<Nu vrem turcii să-i avem fraţi!> 

Daţi măi fraţi, să ne scăpaţi! 

Macedonia nu o lăsaţi... 

Goţe este căpitanul - 

Macedonia o are în plan! 

Să nu plângi mamă – nu jeli, 

Şi alt Goţe dacă se va naşte, 

Macedonia o va dubea -

Din Câcuş până în Giumaia, 

Graniţă acolo va fi, 

Numele lui Delciu nu se pierdea - 

Pitu Guli tovarăş îi era, 

Cruşova el o apăra, 

La Meciţin Camen se lupta, 

Tinerii viteji acolo se topeau,

Macedonia îşi eliberau -

Cruşova îi lăuda, 

Numele lui Pitu îl cinstea! 

Ieşi - tu mamă, să mă petreci - 

Voievodul nostru să ţi-l vezi....)


15. O lăi sîrbo, sîrbo-frati (O măi sârbule, sârbule frate)

A, lăi vîrgar, cap mutat,

ţi ţăloaşi eta di cap 

Ş-cîlîsişi sîrbul cu greclu,

Caradaclu cu arusfeti -

Că vrei s-l’eai Machidunia! 

Turclu fudzi Anadolia -

Doauă bumbi plîscîniră,

Lail’i turţă s-arspîndiră,

Tîş Sîrună dănîsiră...

ş-di Sîrună l’i-avinară,

Greauă ascheri cîrdîsiră... 

Vărgarlu ş-si minduiaşti, 

Bagă boaţea şi zghileaşti!: 

- O,lăi sîrbo, sîrbo-frati, 

Di-a mea parti ţi mi pati -

In tininiheam indati... 

Ş-a greclui să-l’i faţ hîbari -

El s-agiună pit amari, 

S-ţingă coarda, s-l’ea iruşi, 

Edrene s-i-adrăm cinuşi,

Turclu si nu-aibă turnari!

(A, măi bulgar, cap mutat,

Ce ţi-ai luat viaţa în cap 

Şi invitaşi sârbul cu grecul,

Caradacul cu bani -

Că vrei să cucereşti Macedonia! 

Turcul fugi în Anatolia -

Două bombe explodară, 

Nenorociţii turci se răspândiră,

Tocmai în Salonic se opriră... 

Şi din Salonic îi goniră,

Puternică armată masacrară... 

Bulgarul începe să ţipe:

- O, măi sârbule, sârbule frate, 

În partea mea ce-mi păţesc - 

Vino tu puţin îndată...

Şi grecului să-i dai de veste - 

El flămânzeşte pe mare, 

Să-ncingă sabia, să dea năvală, 

Edirne s-o facem cenuşă,

Turcul să nu se mai întoarcă!)


SURSĂ:

Cuvată Dina, Carabeu, lăi carabeu.Lilici dit lirica armânească grămosteană, Protuzbor şi adrari di ediţii di Hristu Cândroveanu,Minerva, Bucureşti, 1985 pp

 

Last modified on Vineri, 28 Octombrie 2011 09:27
Marius Teja

Marius Teja

M-am născut în 1969 în Constanţa, dintr-un tată fărşerot şi o mamă cipană (Nurciu). Am absolvit în 1997 Facultatea de istorie a Universităţii Bucureşti. Am lucrat în Bucureşti în învăţămîntul preuniversitar şi în presă. În prezent sunt pensionat şi locuiesc în Constanţa.

Website: www.aromanul.ro

Leave a comment

Make sure you enter the (*) required information where indicated.
Basic HTML code is allowed.

Login

Register

*
*
*
*
*

* Field is required