Aromânul Istorie şi Cultură Aromână

Login Register
Acasa » Blog » Poezii de M. Nicolescu în antologia lui A. Nasta
A+ R A-
Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445
16-06-2011

Poezii de M. Nicolescu în antologia lui A. Nasta

Rate this item
(0 votes)

În 1985 poetul aromân Atanasie Nasta publica o antologie de poezie aromână, primul poet selectat fiind Mihail Nicolescu (1835 Târnova, Macedonia/Turcia -1865), cu 3 poezii, a ale căror versiuni româneşti îmi aparţin.

 

1. Sclavulu (Sclavul)

Spune-ňi, bre gione, ocļul de-amură

ţi eşti tine un Armânaşu?

Budzăle-aroşe, muşata-ţi gură,

s'mi alaşi 'nă oară dulţe s'li başu.

(Spune-mi, măi june, ochiul ca mura

ce eşti tu un Aromân?

Buzele roşii, frumoasa-ţi gură,

să mă laşi o dată dulce să le sărut.)

Nu ştiu, bre gione, di cându tine,

ti vidzui prota, greu lîndidzîi,

de-atumţea somnul fudzi di mine,

ca ţeara, gione, ah mi tuchii!

(Nu ştiu, măi june, de când

pe tine te văzui prima dată, greu mă îmbolnăvii,

de atunci somnul fuge de mine,

ca ceara, june, ah mă topii!)

Iţido lucru ţ-il liau tru mînă,

tot îňi si pari că-i mîna ta

şi-atumţea lăcrăňi ca dit fîntînă

cură, bre gione, dit geana mea.

(Orice lucru pe care-l iau în mână,

tot mi se pare că-i mâna ta

şi atunci lacrimi ca din fântână

curg, măi june, din genele mele.)

Haide, bre gione, preacli s-nă faţim

un trup şi-un suflit doiļi s-avem,

aestă bană doiļi noi s-u treaţim

scafa di moarte doiļi s-u bem!

(Haide, măi june, pereche să fim

un trup şi-un suflet amândoi să avem

această viaţă amândoi să o trecem

paharul morţii amândoi să-l bem!)

Ţe easte gione, aistă tăţeare?

Ocļiul di 'năoară că ţe-l aplicaşi?

Ah, n-ai tri mine, n-ai vărnă vreare,

fudzî, fudzî, m-alaşi, mi vătămaşi?

(Ce este june, această tăcere?

Ochii de altădată de ce-i coborâşi?

Ah, n-ai pentru mine, n-ai vreo dorinţă,

fugi, fugi, mă laşi, m-ai ucis?)

- Ascultă ghine, feată mărată,

ştiu şi cunosc, tră mine ai doru,

ţi s’fac, sclavu escu, inima-i dată

jurai pri cruţe altei amoru!

(Ascultă bine, biată fată,

ştiu şi cunosc, pentru mine ai dor,

ce să fac, sclav sunt, inima-i dată

jurai pe cruce alteia amor!)

Aestă easte a mea tăţeare

şi ocļi dinoară tra ţea-li aplicai,

De-aţea tră tine nu-am altă vreare.

Ma ştii, ţe soro? Frate s'mi ai!

(Aceasta este a mea tăcere

şi ochii de altădată de aceea îi coborâi

 De aceea pentru tine nu am altă dorinţă.

Dar ştii, ce, soro? Frate să mă ai!)


2. Chora la Unirea (Hora Unirii)

Principatiloru Rumania şi Moldova

Rumân mine, Rumân tine

ţe vrei frate ca mai ghine?

Legătură mai muşată

ca di 'nă mumă şi tată

spune-ni vrei tini să ai?

(Român eu, Român tu

ce vrei frate ca mai bine?

Legătură mai frumoasă

ca de o mamă şi tată

spune-mi vrei tu să ai?)

Tine gione, mine gione

fruntea mea di Macedone

poartă ocļi ţe tucheaşti,

barbarlu ţe nă mutreaşti.

Pri minduiri ninca stai?

(Tu june, eu june

fruntea mea de Macedonean

are ochi ce topesc,

barbarul ce nă priveşte.

Pe gânduri încă stai?)

Scolă-ţi caplu, lăile gene,

o, Rumâne Moldovene,

dă-ţi ureaclea şi pri-aoaţe

s-avdzi ş’tine dulţea boaţe

ţi nă dzăţe că him fraţi!

(Scoală-ţi capul, negrele gene,

o, Române Moldovene,

fă-ţi urechea atentă şi pe aici

Să auzi şi tu dulcea voce

ce ne zice că suntem fraţi!)

Boaţea aestă di iu vine

ţe străbate calde sine?

Avdzi ninca murmuredia

Rumânia s'vă bănedia

fiţi un trup, nu v-alăsaţi!

(Vocea aceasta de unde vine

ce străbate calde sine?

Auzi încă murmurul

România să vă trăiască

fiţi un trup, nu vă lăsaţi!)

Stai o boaţe, nu ti duţe

vearsă, vearsă balsam dulţe,

inimile sînt vîrtoase,

di Roman a noastre oase,

vino în al nostru choru!

(Stai o voce, nu te duce

varsă, varsă balsam dulce,

inimile sunt vârtoase,

de Roman ale noastre oase,

vino în a noastră horă!)

Vin, Rumâne Moldovene,

Cu fete Macedonene

S-învîrtim ’nă choră mare,

s’băgăm frica, tremurare

la aţeli ţe nu nă voru!

(Vino, Române Moldovean,

Cu fete Aromâne,

Să învârtim o horă mare,

Să băgăm frica, tremurare

În aceia ce nu ne vor!)

Nu puteţi? Ţiva nu-s faţi,

Chorlu-a nostru tot nu taţe,

cîntăm cîntec de unire,

nu e somn, nu-i adormire.

Boaţea dzăţe că him fraţi!

(Nu puteţi? Nimic nu face,

Corul nostru tot nu tace,

cântăm cântec de unire,

nu e somn, nu-i adormire.

Vocea zice că suntem fraţi!)

Daţi, o fraţi, daţi cu puteare,

Arsăriţi feati cu vreari,

Făţeţi loclu s-scătăndia

S’nă băneadză Rumânia.

Him un trup, nu v-alăsaţi!

(Daţi, o fraţi, daţi cu putere,

săriţi fete cu drag

făceţi locul să se cutremure

să ne trăiască România.

Suntem un trup, nu vă lăsaţi!)

 

3. Pita (Plăcinta)

Scoală-nveastă, scumbuseati

ună pită s-adărăm

dzăse soacra, hărăsia-te,

tora nu mai tremurăm,

gionli ghine astăseară,

cu pîradz în pungă plină

ma şi noi lipseaşti-achara

si-li dăm pită, si-li dăm vinu!

Cătu trapse el lăiaţă

pritu xeane, amar focu

nu putea s'gustă dulţeaţa

ţe s'ļi acaţă şi-a lui focu!

Du-te, ţearnă-amu fărina,

s-u frăminţi cu mîna ta,

s-mîcă pită di Calina,

s-dzîcă, bravo-nveasta mea!

Oauă ca ma multi bagă,

bagă, ca m aghini trei,

peturlu licşor să s-tragă

şi să-s facă cum îl vrei!

Frămită aluatlu ghine

să-ntindz peturili tuti,

pi spanacu aşeadză ghini,

bagă untu cîtu s'poţi!

Pînă lucrul s'bitiseaşti,

io-n cireapu focu v-adaru

de pre-apoia ti-alăxeşte

ca să-ňi hii Mărgăritar!...

Pita s'faţi, dada bună

în cireapu pita aruncă;

Gionli vine, tuţ se-adună

pi charauă mare stau.

Cu charaua loru ţea mare,

Cu buşeri, cu diznirdări, cînd cu ună întribari,

Cînd, cu multi, alte-ahtări,

Ţe s’vedzi! mare distihie,

si-ntinde un mari fum,

tu cireap şi tu sinie,

pita, pita s’feaţi scrum!

(Scoală noră, suflecă-ţi mânecile

o plăcintă să facem

zise soacra, bucură-te,

acum nu mai tremurăm,

soţul tău vine astă seară,

cu bani în pungă plină

da şi noi trebuie achara

să-i dăm plăcintă, să-i dăm vin!

Cât a suferit el necazuri

prin străinătate, amar foc

nu putea să guste dulceaţa

care să-i aprindă şi-al lui foc!

Du-te, cerne acum făina,

s-o frămânţi cu mâna ta,

să mănâce plăcintă de Calina,

să zică, bravo nevasta mea!

Ouă mai multe pune,

pune, mai bine trei

tăiţei uşor să tragă

şi să se facă cum îl vrei!

Frământă aluatul bine

să întinzi tăiţeii toţi,

pe spanac aşează bine,

pune unt cât poţi!

Până lucrul vei termina,

eu în cuptor focul îl voi face

apoi găteşte-te

ca să-mi fii Mărgăritar!...

Plăcinta se face, mama bună

în cuptor plăcinta aruncă;

Junele vine, toţi se-adună

cu bucurie mare stau.

Cu bucuria lor cea mare,

cu sărutări, cu mângîieri,

când cu o întrebare

când cu multe alte asemenea,

Ce să vezi! Mare distihie

se întinde un mare fum,

în cuptor şi pe masă

plăcinta, plăcinta se făcuse scrum!)

 

 

SURSE:

Nasta Atanasie (editor), Ecou de cîntec aromânesc, editura Litera, Bucureşti, 1985, pp. 11-17

 

 

Last modified on Miercuri, 26 Octombrie 2011 23:38
Marius Teja

Marius Teja

M-am născut în 1969 în Constanţa, dintr-un tată fărşerot şi o mamă cipană (Nurciu). Am absolvit în 1997 Facultatea de istorie a Universităţii Bucureşti. Am lucrat în Bucureşti în învăţămîntul preuniversitar şi în presă. În prezent sunt pensionat şi locuiesc în Constanţa.

Website: www.aromanul.ro

Leave a comment

Make sure you enter the (*) required information where indicated.
Basic HTML code is allowed.

Login

Register

*
*
*
*
*

* Field is required