Aromânul Istorie şi Cultură Aromână

Login Register
Acasa » Blog » Poezii de înstrăinare în antologia Chiraţei Iorgoveanu Dumitru
A+ R A-
Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445
04-07-2011

Poezii de înstrăinare în antologia Chiraţei Iorgoveanu Dumitru

Rate this item
(0 votes)

În 1976 Chiraţa Iorgoveanu Dumitru a publicat o antologie de poezie populară aromână, în care a ataşat fiecărei creaţii populare o versiune proprie în româneşte. Cele 31 de poezii selectate din categoria lirica înstrăinării au, în majoritatea lor, ca titlu primul vers: Cîntic di Beala (Cîntec din Beala) (titlu); Cîntic di Beala di Sus (Cîntec din Beala-de-Sus) (titlu); Cînticlu a xiniţilor (Cîntecul emigranţilor) (titlu); Şcreta di Pisuderi (Pisuderi, rămîi pustie); Maruşe, gură di cuc (Maruşe, gură de cuc); Mori tine disti cirdachi (Fată, fată din balcon); Toamnă, laie toamnă (Toamnă,toamnă-nnegurată); Multu-ni pari,vrută, arău (Ah, iubito, rău îmi pare); Nică ni-eram, nică mi loaşi,gione (Mică-am fost, mică mă luaşi); Cînd va s-fudzi, gione, to-xeani (În streini de pleci, voinice); Vine oara si nchisescu (Veni ceasul să pornesc); Cîntic di Zagori (Cîntec din Zagori) (titlu)/T.P.-1922; Şapte gioni ună turlie (Şapte tineri, toţi de-o seamă); ’Ngălbiniră fadzl’i toţi (Fagii toţi îngălbeniră); Natima cari scoasi xeana (Cine-a dat străinătatea); Lîndurle ma v’in şi fug (Vin şi pleacă rîndunele); Toamnă, laie toamnă (Toamnă, neagră toamnă); Laea tu cari deadi xeana (Cine-a dat străinătatea); Moi pul’iu-a meu (Puiul meu)/T.P.-1922; Feată ţe-ni eşti afumată (Fată, ce-mi eşti întristată); Cînticlu a xinitlui (Cîntecul înstrăinatului) (titlu)/T.P.-1922; Cari feaţi sibepe xeana (Cine-a dat străinătatea); Frundză veardi di sicară (Frunză verde de secară); Chirigi, mi fac curbani (Cărăuş, îţi dau odoare); Munte-analtu j-dipărtatu (Munte-nalt şi depărtat); Pul’iu, lai pul’iu, cari s-nierdzi acasă (Pui, biet pui, de mergi spre casă); Voi lai soţi, ah! voi lai fraţi (Voi prieteni, ah, voi fraţi); Xinitlu ţi-l si mîrtă vruta (Emigrantul a cărui iubită s-a măritat)(titlu)/M.G.O.-1891; Ntunicai Anadolie (Se-nnopta-n Anadolie); Dorlu a xeanilor (Suferinţa în străinătate)(titlu)/M.G.O.-1891 şi Dorlu a patridhal’ei (Dorul de patrie)(titlu)/M.G.O.-1891.


Cîntic di Beala a fost preluat din Antologia aromânească publicată de Tache Papahagi în 1922. Tema poeziei este reprezentată de sentimentele de bucurie şi tristeţe ale fetelor, când vin sărbătorile, respectiv când pleacă iubiţii în străinătate: Ţi-s virnate featili,/Featili şi nveastile,/Cîndu agiungu xeanili/Di lî fugu gionl’i./Gionl’i fug şi nîse plîngu,/Ş’palmile ma-şi li frîngu./Pondi suntu xeanili,/Bati, Doamne, bati-le. (Cît de triste-s fetele,/Fetele, nevestele,/Cînd vin străinătăţile,/Cînd pleacă iubiţii lor./Pleacă ei şi ele plîng/Mîinile şi le tot frîng./Negrele străinătăţi/Doamne, bate-le cît poţi!)Într-o notă de subsol , editorul precizează că Beala este un sat aromânesc la nord de lacul Ohrid, în Macedonia ex-iugoslavă.


Cîntic di Beala di Sus a fost preluat din Antologia aromânească publicată de Tache Papahagi în 1922. Tema poeziei este prelungirea dincolo de moarte a legăturii dintre soţi, în situaţia în care bărbatul pleacă înarmat la un drum în care îşi presimte moartea: Si-ni amin ună piştoală/S’trunduescu ntreaga hoară/Si-ni u-amin di doaua ori/Si-ni mi-avdă munţî ş-niori; Si-ni u-amin şi-an treia oară,/Si-ni plîngă tuţ din hoară./- Umplu-ţ-lu ,ali gione-aleptu,/Si-ni disfac muşatlu cheptu,/Ta s’ni-amini ună piştoală,/S’nu-ni armîn fîr’tine-n hoară. (Doar un glonte de-am să trag,/Să trezesc întregul sat,/Şi să trag de două ori,/Să m-audă munţi şi nori;/Şi-ncă-ooară eu să trag/Să mă plîngă toţi din sat./-Umple-le, iubite, drept/Să-mi arăt frumosul piept,/Să-mi arunci un plumb în sîn/Fără tine nu-mi rămân.)


Cînticlu a xiniţilor a fost preluat din culegerea Texte macedo-române a lui M.G. Obedenaru, publicată în 1891. Tema poeziei este plecarea toamna în străinătate cu afaceri a tinerilor aromâni care se căsătoriseră în cursul primăverii şi verii:Toamna cara da di-şi v’ine,/A vîrnui nu-i pare ghine.Xeniţil’i intră tu mirache,/Că a lor oară lî s-aproache,/Ti nchisire ti tu xeane, /Di lă v’ine jale mare./Mumînile-şi plîng ficiorl’i,/Niveastile-şi plîngu gionil’i. (Toamna dacă dă de vine,/Nimănui nu-i pare bine,/Inima li se-amăreşte,/Ceasu-aproape se vesteşte,/În străini să-şi afle cale,/De-i apucă jale mare./Mamele îşi plîng feciorii,/Nevestele soţiorii.)


Şcreta di Pisuderi a fost preluată din culegerea folclorică publicată de Pericle Papahagi în 1900: Din literatura poporană a aromânilor. Tema poeziei este plângerea nevestelor aromânce din satul Pisuderi după soţii lor plecaţi în străinătate: Şcreta di Pisuderi,/Cari va-ni ti ţănă?/Gionl’i va s-fugă,/Nveastili va s-plîngă,/Ună cîte ună,/Cu lăcrini ca purnă; Doauă cîte doauă,/Lăcrinili ca’aroauă. (Pisuderi, rămîi pustie/Cine grija o să-ţi ţie?/Căci flăcăii se vor duce/Iar nevestelor vor plînge,/Una cîte una,/Cu lacrimi cît pruna;/Două cîte două,/Cu lacrimi de rouă.)


Maruşe, gură di cuc a fost preluată din culegerea folclorică publicată de Pericle Papahagi în 1900: Din literatura poporană a aromânilor.Tema poeziei este despărţirea tânărului de iubita sa, cu promisiunea aducerii din călătorie a unui brâu cu bijuterii pentru sărbătoarea Sfintei Marii: Maruşe, gură di cuc,/V’inu nculea pe dup-arug,/Ca s-ti baş, că va si-ni fug,/Că va s-nierg tu xinitie, S-ţ-aduc bărnu di flurie,/Ta s-ul porţi tă Stămărie.(Maruşe, gură de cuc, /Vino-ncoa pe după rug,/Să mi te sărut, că fug,/În străinătăţi mă duc,/Săţi aduc brîu de flurie, / Ca să-l porţi la Sîn-Marie.) Într-o notă de subsol, editorul precizează că Maruşa sau Muşa sunt diminituve ale numelui Maria.


Mori tine disti cirdachi a fost preluată din culegerea folclorică publicată de Pericle Papahagi în 1900: Din literatura poporană a aromânilor. Tema este despărţirea de iubită a tânărului aromân care pleacă în călătorie în străinătate: -Scoati-ţi cundil’lu curat/Să-ni semni truplu a neu;/Truplu a neu ca di sirvil’u,/Frîmţeaua ca di birbil’u;/Se-aflari altă ca mine,/Se u l’ai, gione, tine. (Cu condeiu-ţi aurit/Să-mi însemni trupul iubit,/Trupul meu de chiparoasă/Şi sprînceana me afrumoasă,/Gura-mi de privighetoare!/Alta, de-oi afla ca mine,/S-o iei, dragule, cu tine!)


Toamnă, laie toamnă a fost preluată din culegerea folclorică publicată de Pericle Papahagi în 1900: Din literatura poporană a aromânilor.Tema poeziei este despărţirea tinerei aromânce de iubitul care pleacă toamna în călătorie în străinătate: ’’Du-ni-ti, gione, calea mare,/Si-ni pitreţi carte cu vreare;/Cîndu z-v’ini si-ni dai tru şteare,/S-ungu porţile cu niare;/S-es la poartă si-ni te-aşteptu/S-ţî acaţ calu di căpestru;/Si-ni ti baş tru daole faţă,/Ş-anamisa di mustaţă.’’ (’’Te duci, dragule, departe,/Tu trimite-mi cu dor carte./Cînd te-ntorci să-mi dai de ştire/Să ung uşile cu miere/şi să mi te-aştept la poartă,/Să-ţi prind calul de căpăstru./Să mi te sărut pe faţă/Şi alături de mustaţă.’’


Multu-ni pari,vrută, arău a fost preluată din culegerea folclorică publicată de Pericle Papahagi în 1900: Din literatura poporană a aromânilor.Tema poeziei este părerea de rău a tânărului că s-a căsătorit timpuriu, în timp ce tânăra nevastă regretă doar plecarea acestuia în străinătate: Ma-ni pari ară’u şi-ni v’ine greu,/Că-ni me-alaşi singură./Toarnă-te, lai vrutlu a neu,/Ş-armîni-ţî tu loclu a tău,/Loclo-a tău i hrisusit,/Hrisusit şi neahîrzit. (Rău îmi pare şi mi-e greu/Că tu singură mă laşi./Te întoarnă, dragul meu,/Rămâi pe pământul tău,/ Pe pământu-ţi aurit,/Aurit, nepreţuit.)


Nică ni-eram, nică mi loaşi,gione a fost preluată din culegerea folclorică publicată de Pericle Papahagi în 1900: Din literatura poporană a aromânilor. Tema acestei poezii mai lungi decât celelalte este dorinţa foarte tinerei neveste de a-şi însoţi soţul care pleacă în călătorie în străinătate: Gione, fă-ni-me nă piturnicl’e,/Ca s-mi badzî pi timbiliche,/Pi timbiliche şi pi furtie/S-mi duţî l-a ta mîgîzie/-Nică, ari furi şi-ni te-arăchescu./-gione, fă-ni-mimer, bagă-me-n giepe./-Nică, va mi agîrşescu şi va-ni ti-aspargu./-Ah!mi tuchii,mi feciu tilefe,/Gione,cî-ni te-am mult tu chefe;/Mituchii, mi feciu finere,/Căl’iurle-s mpline de-aschiere./-Nică, lea ti uhtărle-a tale,/Va-ni mi tornu, lailu, din cali./-Du-ni-te, bre gione, calea bună/Şi-cu trandafirlu-ntru-mînă./Du-ni- te, gione, calea-mbar,/Şi-cu lilicea de-argavan./Ma avdză, gione,avdză, curbane,/S-nu te-amîni multu t uxeane,/Di-ni ncl’idzi niatile-a meale,/Di me-alaşi fără fumeal’e. (Dragă, fă-mă potârniche,/Să mă urci apoi pe cal,/Sus pe cal lîngă samar,/Să mă duci la prăvălia-ţi!/-Dragă,-s hoţi şi te răpesc!-Fă-mă măr în buzunar!/-Am să uit şi-am să te muşc!/-gură am şi-am să-ţi grăiesc!/Pune-mă flurie-n pungă!/-Am să uit şi-am să te schimb!/-Mă topii,mă prăpădii,/Fiindcă mult te mai plăcui;/Felinar eu mă făcui,/Drumurile-s de armii pline./-Dragă, de oftatul tău,/Mă întorc din drumul meu!/-mergi iubite, cale bună,/Şi cu trandafiru-n mînă./mergi, iubite, drum pe plac,/Ca floarea de liliac./Dar ascultă-mă iubite,/Mult să nu stai printre străini,/Să-mi frîngi tinereţile,/Să mă laşi făr’ de copii.)


Cînd va s-fudzi, gione, to-xeani a fost preluată din culegerea folclorică publicată de Pericle Papahagi în 1900: Din literatura poporană a aromânilor.Tema poeziei este prevestirea sumbră a nevestei aromânce asupra destinului său în cazul în care soţul va întârzia mai mult de un an în călătoria la Sofia: S-no-amîni, gione, mult tu-axeani,/Că z-duc tinereţli ameali./După un tu turnată,/Va s-mi afli ma muşată./Ca s-nu v’ini trei ani acasă,/S-mi ştii că escu lînguroasă,/După nao ani diturnată,/Va s-mi afli îngrupată. (Prin streini nuamîna,/Trece tinereţea mea!/După-unan dacă ai să vii,/Mai frumoasă m-oi găsi!/De nu vii trei ani acasă/Află că-s de boală roasă,/Şi ani nouă de s egată/Mă găseşti gata-ngropată!)


Vine oara si nchisescu a fost preluată din culegerea folclorică publicată de Pericle Papahagi în 1900: Din literatura poporană a aromânilor. Tema poeziei este reprezentată de momentele dureroase de despărţire de iubită a tânărului aromân care pleacă în străinătate. Spre deosebire de celelalte poezii, aceasta este formată din 5 strofe cu refren, ce descriu jalea tânărului, şi o strofă de încheiere, cu mesajul de drum bun plin de tristeţe al iubitei: Ninga oara istă ţi-grescu,/Ş-apoi va s-mi dispîrţăscu,/Cumu si-ni mi dispartu/Cumu si-ni te-alasu,/acaţă-me di mînă/Dzî-ni, vrută, oară bună,/Dumnidzău-imare,/Ştie a mea turnare,/Ţi-i arău, lea vrută, ţi-i arău!//Oară bună, gione,/Vrute, oară bună,/Va s-fudzî di va s-me-alaşi,/Vrute, ţi-ni adraşi?/Diparti di mini,/Bana mea la tini,/ Bana laie ş-coarbă/Tihia ni-easti oarbă,/Oară bună, vrute, oară bună! (Încă-o dată îţi grăiesc/Şi paoi mă despărţesc,/ah, dar cum să mă despart,/Ah, dar cum să mi te las,/Hai şi prinde-mă de mînă, /Zi-mi, iubito, cale bună./Dumnezeu car e e mare/Ştie clipa-mi de-nturnare;/Rău e, dragă, tare rău!//Mergi, voinicule, cu bine,/Mergi iubitule, cu bine,/Ai să pleci, mă laşi acuş’/Dragul meu, ce îmi făcuşi?/Departe de mine,/Viaţa mea-i cu tine,/Viaţa neagră, corb,/Mi-e norocul orb, /Mergi iubite, mergi cu bine!)

 

SURSA

Chiraţa Iorgoveanu Dumitru (editor), Antologie de poezie populară aromână, editura Minerva, Bucureşti, 1976, pp.201-275

Marius Teja

Marius Teja

M-am născut în 1969 în Constanţa, dintr-un tată fărşerot şi o mamă cipană (Nurciu). Am absolvit în 1997 Facultatea de istorie a Universităţii Bucureşti. Am lucrat în Bucureşti în învăţămîntul preuniversitar şi în presă. În prezent sunt pensionat şi locuiesc în Constanţa.

Website: www.aromanul.ro

Leave a comment

Make sure you enter the (*) required information where indicated.
Basic HTML code is allowed.

Login

Register

*
*
*
*
*

* Field is required