Aromânul Istorie şi Cultură Aromână

Login Register
Acasa » Blog » Glosar grămostean în antologia N. Caraiani – N. Saramandu
A+ R A-
Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445
12-07-2011

Glosar grămostean în antologia N. Caraiani – N. Saramandu

Rate this item
(0 votes)

În 1982 Nicolae Caraiani şi Nicolae Saramandu publicau antologia Folclor aromân grămostean, care cuprindea şi un glosar de termeni ai graiului grămostean.


a interj., în expr.a-ţ di capu – de cap să-ţi fie; cf. acna, ocna.

acaţu (mi) vb. refl. –mă prind; v. ghinghe-ghinghe.

acna interj., în expr. acna-ţ di capu-de cap să-ţi fie; cf. a, ocna.

adunu vb. – adun, strîng; v.Vedezda.

aflu vb., în expr. sî-l’î si-aflî – (referitor la cei decedaţi) să fie primit, să-i fie spre pomenire.

afumigî vb., pers. a III a – fumegă.

agîrleanî s.f., pl. agîrlei – merişor (arbust); cf. şimşiru.

agudescu vb. – lovesc; v. tizlari.

aγoγi s.f., pl. aγoγi – chirie; suma de bani pentru plata chiriei.

ahapsi s.f., pl. ahăpsi – închisoare; sin. cunachi.

ahurγeatî s.f., pl. ahurγeati – separare; punere de-o parte.

albasîmi s.f., fără pl. – beteală argintie.

alîxeari s.f., pl. alîxiri – schimb; cf. culacu.

alîxîmîntu s.n., pl. alîxîmînturi – ciclu menstrual, menstruaţie; sin. aradz (s.v. aradî), cusucîrl’i , lîγîi.

alutusescu vb. –greşesc; încurc lucrurile.

Amarea lai s.f. propriu – Marea Neagră.

amplatu,amplatî, pl. amplaţ, amplati adj. – doborît la pămînt, cu spatele la pămînt; (fig.) copleşit de griji.

anami s.f. , pl. anăni – faptă mare, de renume; faptă de pomină (în sens pozitiv; uneori, în sens negativ); ti anami –minunat.

ancutnîi s.f., pl. ancutnii – negustorie, afacere.

andartu s.m., pl. andarţi – comitagiu grec.

angucescu vb. – ghicesc.

anvîrliga adv., v. nvîrliga.

apirîtu s., fără pl. – zori de zi.

apî s.f., pl. api- apă; apa lihoanîl’ei- apa lăuzei; apă sfinţită, agheasmă; cf. ifcheiu; v. mîrdzeanî, tal’iu.

aradî s.f.pl. aradz-rînduială, ordine;arădz (pl)ciclu menstrual, menstruaţie;sin.alîxîmîntu, cucscîrl’i, lîγii.

araθimu, araθimî, pl. araθini, araθimi adj. –surpat, dărîmat.

arădz s.f. pl., v.aradî.

Ardealu s. propriu, art. Ardealu – Ardeal.

ardîrîchi (rîdîrîchi) s. f., pl. ardîrîchi (rîdîrîchi)- salbă.

arghile s.m., pl. arghileadz –herghelie.

arγîsescu vb.tăbăcesc; (fig.) perpelesc, chinuiesc.

arhiγo s.m., pl. arhiγadz – ofiţer superior în armata greacă.

arîzî s.f., pl. arîzi – prosop; sin. bîrbutî.

arîdîrîchi s.f. , v. ardîrîchi.

arîsi (rîsi) s.f., pl. arîsi (rîsi) – firul neţesut la extremitatea unei ţesături; ciucure; (pl.) franjuri.

arîvoani s.f., pl. arîvoani – salbă de aur oferită miresei, drept cadou, de către socri, sîmbătă, în ajunul nunţii.

arîzboiu s.n.,pl.arîzboai – război.

armatî s.f., pl. armati – armată.

arpatinu,arpatinî, pl. arpatini, arpatini adj. – frumos, chipeş.

arucu vb. – arunc; arucu unu zboru – arunc o vorbă, spun ceva într-o doară; cf.zboru.

aruguveanu, aruguveanî, pl.aruguveani, aruguveani adj. şi s. – originar din localitatea Irigoi (Bulgaria).

aruveli s.f. , pl. aruvel’i – revolver.

arvînitu, arvînitî, pl. arvâniţ,arvîniti adj. şi s. – albanez; (fig.) om rău.

asarnoaptea adv., v. asîrnoaptea.

aschinu vb.- înţep, împung.

asîrnoaptea adv – ieri seară, aseară; var. Asarnoaptea.

asprucuchitu, asprucuchitî, pl. asprucuchiţ, asprucuchiti adj. – stropit, împroşcat.

atacî s.f., pl. ataţi –atac.

aţă s.f., vocativ – termen cu care femeia căsătorită se adresează cumnatelor mai tinere necăsătorite (surorile soţului).

aţe s.m., vocativ –termen cu care femeia căsătorită se adresează cumnaţilor mai tineri necăsătoriţi (fraţii soţului).

Aţelu-di –Analtu s. propriu – Cel de Sus; Dumnezeu.

aurlatu, aurlatî, pl. aurlaţ,aurlati adj. şi s.- deocheat.

avlachi s.f., pl. avlachi, avlăchiuri – şanţ pentru apă, canal.

avracu s.n., pl. avracurî – mlaştină.

avrapa adv., v. vrapa.

axinu interj., în expr. axinu-ţ – de-ai crăpa.

azvarna (zvarna) adv. – tîrîş.



bagu vb. – bag; a bagu – insist.

barabani s.f., pl. barabăni – tobă, darabană.

Batăcu s. propriu – aşezare aromânească în munţii Rodopi din Bulgaria.

baticu s.n., pl. baticuri – batic; cf. habotu.

beani s.f., pl. beni – comparaţie; mi fac beani -  mă compar.

bihlichi – taxă plătită pentru închirirerea unui teren agricol de pe care s-a strîns recolta,putînd fi folosit ca păşune.

bindusescu vb. – suport,îndur; agreez.

birî s.f.,pl. biri – femeie frumoasă, mîndră.

Bituli s.f. propriu,art. Bitulea – Bitolia,oraş în Macedonia(Iugoslavia).

bîlgaru, s.fără pl. – grîu măcinat mare.

bîniotu, bînioatî, pl. bînioţ, bînioati adj. şi s. – aromân grămostean originar din localitatea Bânia (Rodopi).

bîrbutî s.f., pl. bîrbuti – prosop; sin. arîzî.

bîşeari s.f.,pl. bîşeri – sărut,sărutare; logodnă; nica bîşeari – logodna mică; cf. semnu.

bîtîceanu, bîtîceanî, pl. bîtîceani, bîtîceani – locuitor al satului Batacu (munţii Rodopi).

blanî s.f., pl. blani – scîndură; (fig.) femeie uşuratică, cu părul lung atîrnînd pe spate.

blatu s.n., pl. blaturi – teren sterp, acoperit cu iarbă uscată.

Bosna s.f. propriu – Bosnia.

brându s.n., pl. brândi – brand, aruncător de mine.

bruescu vb. – mă dau înapoi,mă retrag; cf. γîlescu, vuescu.

bubuescu (mi) vb. refl.- mă umblu de bube.

Budapesta s.f.propriu – Budapesta.

buγgî s.m., buγgioani s.f., pl. buγgeadz, buγgioani – nuntaş din partea miresei; v. şi culacu.

bujduveanu, bujduveanî, pl. bujduveâni, bujduveâni adj. şi s. – locuitor al satului Bujdova (munţii Pirin).

bunu s.n., pl. buni – faptă bună,bine; ti bunu – de bine.

burşunîţî s.f., pl.burşunîţi – fruct de pădure, de culoare roşie, de mărimea unei afine.

buşeu,buşcî, pl. buşţî, buşţi adj. şi s. -  (despre oi) negru-roşcat.

buvalu s.m., pl. buval’i – bivol.

cadife s.m., pl. cadifeadz – catifea; rochie de catifea; var. cîdife.

cahara adj. invar. şi adv. – ferice.

cali s.f., pl. cal’iuri      cale, drum; calea cuscărloru – ’’calea cuscrilor’’, intervalul în care şirul de mărgele de pe zîvonu se întrerupe.

capu s.n., pl. capiti – cap; v. a, acna, ocna, zdanganu.

carabuiauî s.f., pl. carabuiei – vopsea neagră pentru păr.

casî s.f.,pl. casi – placentă, casa fătului; căiţă.

catacratusu adv. – de tot, complet, definitiv.

Caucasu s. propriu – Caucaz.

ceamuricî s.f., fără pl. – cimbru.

cearcu s.n., pl. cearcuri – gater.

cetî s.f., pl. ceti şi ceturi – ceată de haiduci.

cheşchimu adv. – mai bine; sin. măi.

chioi interj. – of;ah.

chipeni s.f., pl. chipeni – laviţă.

chiragilîchi s.f., chiragilichi – cărăuşie.

chirchinedzu s.m., pl. chirchinedz – om vesel, bine dispus.

chiriu s., fără pl. – armonie, înţelegere; sin. moni.

chiuşe s.m., pl. chiuşeadz – chioşc, colţ (al casei).

ciiri s.f., pl. ciiri – livadă.

cileafi s.f., pl. cilehi – sileaf; chimir.

cilicachi s.f., pl. cilicăchi – mărgea măruntă colorată;mărgică; cf. mîrdzeauî, scheatî, tartolî.

cilifacu s.n., pl. cilifacuri – ornament din beteală, sub formă de model foto 19, 25.

cilu, cilî, pl. cil’i, cîl’i adj. – (despre cai) şarg.

cingu s.n., pl. cinguri – farfurie smălţuită.

cipî s.f., pl. cipi – voal de mireasă; sin. valu.

cirşii s.f., pl. cirşii – piaţă, tîrg.

citacu, citacî, pl. citaţ, citaţi adj. şi s. – nemernic; om rău.

ciubanî s.f., pl. ciubani – lingură mare de lemn.

ciubînicî s.f., pl. ciubîniţi – lingură de lemn; (fig.) copil nou-născut, înainte de a fi botezat; sin. ghifticiu (ghiftici), turcaciu (turcaci).

ciulturî s.f., pl. ciulturi – şir de găitan de lînă de culoare neagră, alternînd cu şir de beteală argintie.

ciumberi s.f., pl. ciumberi  - năframă înflorată (care acoperă partea posterioarăa căciulii miresei); sin. poşi.

ciupari s.f., pl. ciupări -1.salbă de monede de aur, purtată la gît de femeile căsătorite;2.găitan de beteală, sub formă de model, foto 27, 29.

ciuprachi s.f., pl. ciuprăchi – 1.ornamentsub forma unei flori de argint, care se pune pe căciula miresei deauspra urechilor; sin.mirunicî; 2. Salbă de monede de aur, foto 8.

cîdife s.m., v.cadife.

cîftani s.f., pl. cîftăni – şal lung, de mătase multicoloră.

cîlpusescu vb. – mituiesc.

cîmbîcuchi s.l., pl. cîmbîcuchi – plăcintă de mălai.

cîmigelî s.f., pl. cîmigeli – flanelă de corp făcută din lînă.

cîndisescu (mi) vb. (refl.) – accept; (mă) conving.

cînîră s.m., pl. cînîradz – carieră de piatră; pietrărie.

cîpitîniciu s.n., pl. cîpitînici – perniţă.

cîrcusescu (mi) vb. refl. – înţepenesc.

cîrînti s.m., pl. cîrînţî – zimţ.

cîrposu, cîrpoasî,pl. cîrpoşi, cîrpoasi adj. – (despre ţesături) dens, îndesat.

cîsîbă s.m., pl. cîsîbadz – oraş.

cîşlă s.m., pl. cîşladz – cîşlă; loc (teren) pentru adăpostul şi hrănitul oilor în timpul iernii.

cîzai s.f., pl. cîzăi – district.

cîzarmî s.f., pl. cîzărni – cazarmă.

cocu s.n., pl. cocuri – (fig.) cap, căpăţînă.

cohi s.f.,pl. cohi – loc retras al camerei; ungher.

coloni s.f., pl. coloni – dezordine în casă; (fig.) dezastru; cf. hirizmo.

combaru s.m.,pl. combari – cartof.

coru s.n., pl. coruri – şirag format din şapte monede de aur , care se coase pe partea din faţă a căciulii miresei; cf. şi schicu, schicuriciu.

creaşticu s.n., pl.  creaştiţi – cărare în pieptănătura femeilor, foto 9.

Cresna s.f. propriu – defileu la sud de Blagoevgrad (Bulgaria).

Cruşuva s.f. propriu – oraşul Cruşova (Krusevo), Macedonia – Iugoslavia.

cucotu s.m., pl. cucoţ – ornament sub formă de triughi, alcătuit din ’’fluturaşi’’ de mătase albă şi cusut la partea inferioară de la ciumberi.

cuculî s.f., pl. cuculi – bucată de pînză (roşie sau colorată) oferită de naşi la botez drept cadou pentru noul-născut.

cucuticiu s.m., pl. cucutici – cercel cu o mică monedă de  argint.

cufî s.f., pl. cufi – ţeastă; (fig.) cap.

culacu s.m. , pl. culaţ – colac; culaclu di alîxeari – coalcul de schimb, care se face atît la casa mirelui, cît şi la casa miresei şi care se schimbă între cei doi socri, sîmbătă, în ajunul nunţii; culaclu a nunlui – colacul naşului, cu care viitorul mire îl pofteşte pe naş la nuntă; culaclu a buigeadzloru – coalcul pentru nuntaşii din partea miresei.

culîţeru s.m., pl. culîţeri – colăcel; colac mic.

cumaşu s.n., pl. cumaşuri – rochie sarafan (cu sau fără mîneci), confecţionată din mătase de Damasc, care face parte din costumul miresei, foto 21.

Cumitii s.f., fără pl. – organizaţia revoluţionară macedoneană din interior.

cunachi s.f., pl. cunăchi – arest, închisoare; sin. ahapsi.

cunduhunî s.f., pl. cunduhuni – sarică.

cunipsescu (mi) vb. refl. – poposesc.

cupaciu s.n., pl. cupaciuri – tîrnăcop.

curbani s.f., pl. curbani – sacrificiu; mi facu curbani – mă sacrific.

cuscurl’i s.m.,pl. art. – ciclu menstrual, menstruaţie; sin. alîxîmîntu, arădz (s.v. aradî), lîghîi.

cuscru s.m., pl. cuscri – cuscru; v. cali.

datî-ascîpîtatî s.f. compus - ''răsărit-apus''; tu datî-ascîpîtatî - de la răsărit la apus. 
desi conj. - dacă; dacă nu cumva.

dichii s.f., pl. dichii - pedeapsă, sancţiune; amendă.
dimbîlîchi s.f., pl. dimbîlîchi - cuvertură de mici dimensiuni care se aşterne pe crupa calului.
dipisescu vb. - termin; încetez.
dipriunî adv. - fără încetare, necontenit, tot timpul.
dirveni s.f., pl. dirveni - defileu.
discîntiori adv. - uneori.
disturnatu, disturnatî, pl. disturnaţ, disturnati adj. - răsturnat.
divîroarî adv. - peste un anumit timp; peste un an.
dixearî adv. - deseară, pe înserate, la lăsarea serii.
dizghirdatu, dizghirdatî, pl. dizghirdaţ,dizghirdati adj. - dezmierdat, alintat.
dizgrîpsescu vb. - şterg (anulez) ceea ce am scris (antonimul verbului ngrâpsescu ''scriu'').
dîmcosu, dâmcoasâ, pl. dîmcoşi, dîmcoasi adj. - cu semn, însemnat (în sens negativ); blestemat.
dîndînă s.m., pl. dîndînadz - dandana, tevatură, faptă ieşită din comun.
dînîsescu (mi) vb. (refl.) - opresc, mă opresc, poposesc.
dîrjavî s.f., pl. dîrjavi - stat, ţară.
doarî s.f., pl. - zestre.
dublî s.f., pl. dubli - monedă îmare de aur (14 g(.
duchitoru, duchitoarî, pl. duchitori, duchitoari adj. - simţit, cu bun simţ.
ducu (mi) vb. refl. - mă duc, merg; v. ntreapî.
duhu s.n., pl. duhuri - suflet; duhuri (pl.) bîrfe, vorbe urîte.
dulbenu s.m., pl. dulbenuri - batic alb, de formă triunghiulară, purtat de tinere necăsătorite.
dumbî s. invar. - om încăpăţînat; cap gros.
duvale s.m., pl. duvaleadz - batic de mătase;maramă, foto 7.
duvletî s.f., pl. duvleti - legătură laterală la năframă, foto 6.

dzardzalimati s.f. pl. - fleacuri, baliverne,minciuni.

ea interj. -  iată; ea-mi -  iată-mă.
Elimbu s. propriu - muntele Olimp.
esu vb. - ies; v. migdani.
etusu .n., pl. etusi - an.

facu vb. - fac; v. beani, curbani, periei, pişmanu, punimîi, siîri.
filgeanî s.f.., v. sfilgeanî.
fiscu, fiscî, pl. fişţî, fişti adj. - singur, singuratic, însingurat; amărît. 
fituru s.m., pl. fituri - ornament sub de fluture, confecţionat din mătase albă, care intră în alcătuirea cucot-ului; cf. spriciu.
fîfîrlicî s.f., pl. fîfîrliţ - fofîrlică.
fîrfurîi s.f., pl. fîrfurii - şirag de monede de argint la piruşeanî foto 32.
fîrtatu s.m., pl. fîrtaţ - fîrtat; cavaler de onoare; fîrtatu pi vanghel'iu -frate de cruce; cf. vanghel'iu, foto 4.
fronima adv. - cuminte, ascultător, supus.
frontu s.n., pl. fronturi - front.
fugu vb.- plec; v. lişuratî.
fundicî s.f., pl. fundiţi - basma albă de mătase; sin. giugiufcî.
funico s.m., pl. funicadz - crimă, jaf, omor.
furcudaru s.m., pl. furcudari - hoţ, lotru, tîlhar.


galoşu s.m., pl. galoşi - galoş.
geli s.f. - amărăciune.
generalu s.m.,pl. general'i - general.
ghibî adv., în expr. tutu ghibî - ca şi cum.
ghiftîci s.f.,pl. ghiftîci - ţigăncuşă; (fig.) fetiţă nou-născută, înainte de a fi botezată; sin. ciubînicî, turcaci.
ghiftîciu s.m., pl. ghiftîci - ţigănuş; (fig.) copil (băiat) nou-născut, înainte de a fi botezat; sin. ciubînicî, turcaciu.
ghirmanu s.m.,pl. ghirmani - german, neamţ.
ghiubeli s.f., pl. ghiubel'i - brăţară cu filigran.
ghizintii s.f. - (la casă) bătătură, antreu.
ginghe-ginghe adv., în expr. s-acaţî ginghe-gignhe - se pune împotrivă; se  pune pe harţă (pe hîră).

giugiufcî s.f., pl. giugiufchi - basma albă de mătase; sin. fundicî.

giulî s.f., pl. giuli - rană; bubă.

giumidani s.f., pl. giumidăni - (la portul bărbătesc) vestă de dimie, foto12,14.

gîrguniu s.n., pl. gîrguni - pietricică albă, rotundă, folosită la jocuri de copii; (fig.( minciuni, baliverne; cf. hahalî.

gîrifachi s.f., pl. gîrifăchi - garnitură de cafea la zîvonu.

gîrniţî s.f., pl. gîrniţi - graniţă, hotar între ţări.

grîştealî s.f., pl. grîşteali şi grîştel'i - dîrstă, piuă.

guşi s.f., pl. guşi - gît; ceafă.

 

γişteari s.f., pl. işteri - comoară.

γrîmbeatiţi s.n. pl. - hainele pe care le poartă mirele în ziua nunţii; costum de mire.

γuneauî s.f., pl. unei - partea cea mai bună a unei încăperi, unde se găseşte, de obicei, icoana.


 

încîliciuni sf., pl. v.ncîliciuni.
îndrugu (ndrugu) vb. - spun, îndrug.


jurnalu s.n., pl. jurnali - ziar, gazetă.


l'eau vb. - iau; v. hari, pidichi, pîrta, tizlari.

n'eatî s.f., pl. neati - tinereţe; p. ext. frumuseţe.
nicu, nicî, pl. niţ adj. - mic; v. bîşeari, semnu.


obiru interj. - grozav, extraordinar.
ocna interj., în expr. ocna-ţ ca di pucna - sări-ţi-ar ochii; ocna-ţ ş-di capu - de cap să-ţi fie; cf. a, acna.
Ohîrdî s.f. propriu, art. Ohîrda - oraşul Ohrid (Macedonia - Iugoslavia).
omu s.m., pl. oamini - om; v. ţipitî.
opistaru s.n., pl. opistari - oblînc.

rahtî s.f, pl. rahti - lănţişor de aur.
rauî s.f. - spuzeală pe corp; bube.
rîchinî s.f.,pl. rîchini - fată de  frumuseţe răpitoare.
rîsî s.f., v. arîsî.

şahulu, şahulî, pl.şahul'i,şahuli adj. şi s. - nerod, prost,naiv.
şcheazmî s.f., pl. şcheazmi - sperietoare, momîie.
şeâmi s.f., pl. şemuri -material pentru rochii; pînză.
şeati invar. - persoană îmbrăcată dezordonat; haimana; (la origine,nume propriu).
şimşiru s.m., pl. şimşiri - cimşir,merişor (numele unui arbust); cf. agîrleauî.
şineacu s.n., pl.şineacuri - vreme friguroasă şi mohorîtă; ger.
şirpitatu, şirpitatî, pl. şirpitaţ, şirpitati adj. - înfricoşat, temător.
şturu, şturî, pl. şturi, şturi adj.- fără sens, fără noimă, fără rost.

ţearî s.f., pl. ţeri - lumînare; ţearî di Papandia - lumînare care se aprinde în ajunul sărbătorii Papandia (Întîmpinarea Domnului) de către femeile care nu rămîn gravide
ţiputî s.f., pl. ţiputi,în expr. nîţi ţiputî di omu - nici ţipenie de om.
ţîngîsescu (mi) vb. refl.- ţopăi.
ţuţulu, ţuţulî, pl. ţuţul'i, ţuţuli adj. - (despre aspectul unor obiecte) turtit.

uca s.m., pl. ucadz - oca; vas avînd această capacitate.
udophiu s.n., pl. udophiuri -  aranjare; ordine, rînduială.
umbîşe s.m., pl. umbîşeadz - persoană cunoscută; prieten.
urtîclîchi s.f., pl. urtîclîchi - tovărăşie, asociere.

xodγi s.f. - cheltuială.

zacatu s.n., pl. zacati – neputinţă fizică, boală; sin. zîgură; cf. zvacă.

zaciu s.n., pl. zaciuri – vitriol.

zboru s.n., pl. zboarî – cuvînt; di zboru – de cuvînt; cf. arucu.

zdanganu, zdanganî, pl. zdangani, zdangani adj. şi s. – (om) greu de cap, bătut în cap; capu di zdanganu – cap de om care pricepe greu; greu de cap.

zîguru s.n., pl. zîguri – neputinţă fizică, boală; sin. zacatu; cf. zvacu.

zîvali s.f., pl. zîval’i – infirmitate.

zîvonu (zvonu) s.n., pl. zîvonuri (zvonuri) – bucată de mătase roşie, netransparentă, care acoperă faţa miresei în anumite momente ale nunţii.

zorlea adv. – cu greu, cu dificultate.

zvacu s.n., pl. zvacuri – anormalitate; stare anormală; cf. zacatu, zîguru.

zvarna adv., v. azvarna

zvonu s.n., v. zîvonu.

 

 

SURSA

Nicoale Caraiani şi Nicolae Saramandu, Folclor aromân grămostean, editura Minerva, 1982, pp. 493-511.

Marius Teja

Marius Teja

M-am născut în 1969 în Constanţa, dintr-un tată fărşerot şi o mamă cipană (Nurciu). Am absolvit în 1997 Facultatea de istorie a Universităţii Bucureşti. Am lucrat în Bucureşti în învăţămîntul preuniversitar şi în presă. În prezent sunt pensionat şi locuiesc în Constanţa.

Website: www.aromanul.ro

Leave a comment

Make sure you enter the (*) required information where indicated.
Basic HTML code is allowed.

Login

Register

*
*
*
*
*

* Field is required