Aromânul Istorie şi Cultură Aromână

Login Register
Acasa » Blog » Ghicitori grămostene în antologia N. Caraiani – N. Saramandu
A+ R A-
Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445
13-07-2011

Ghicitori grămostene în antologia N. Caraiani – N. Saramandu

Rate this item
(0 votes)

 

În 1982 filologii aromâni Nicolae Caraiani şi Nicolae Saramandu publicau antologia Folclor aromân grămostean, care cuprinde o secţiune întitulată Angucitori/Ghicitori, ale cărei versiuni româneşti aparţin editorilor.



 

I) Aclu - Acul

 

1.N’icu ni-earamu, ciuficu ni-earamu / Tutî oastea ni-anvişteamu. - Mic eram,mărunt eram. / Toată oastea îmbrăcam.

 

2.Nicu ňi-escu, dracu ňi-escu, / Tutî hoara u nvescu. – Mic sînt, drac sînt, / Tot satul îl înveşmînt.

 

 

 

II) Aclu cu hirlu – Acul cu aţa

 

1.Unu pul’iu cu maţîli azvarna. – O pasăre care îşi tîrîie maţele.

 

 

 

III) Advela - Lipitoarea

 

1.N-vali, lai, di tinu sudzi. – În apă, neagră, din tine suge.

 

 

 

IV) Afrandza – Fraga

 

1.N’icî şi-aroşi ňi-earamu, / Vîsîl’elu di n-cali l-turnamu. – Mică, roşie eram, / Din drum regale înturnam.

 

 

 

V) Ailu – Usturoiul

 

1.Şedu nîuntru nauî fraţ, / Tu unî cîmeaşi bîgaţ. – Stau alături nouă fraţi, / Într-o cămaşă băgaţi.

 

 

 

VI) Arcoatărli – Roţile

 

1.Patru fraţ s-avinî dzuî ş-noapti / Ş-nu poa’ s-s-agiungî. – Patru fraţi zi şi noapte se alungă / Şi nu pot să se ajungă.

 

 

 

VII) Arîzboilu – Războiul de ţesut

 

1.Unî iapă durdurî, / Car’ da di s-ascuturî, / Tutî amarea treamburî. - O iapă bezmetică, / Cînd dă de se scutură, / Marea se cutremură.

 

 

 

VIII) Aroida – Rodia

 

1.Unu cîrnuciu mplinu cu mîrdzeali aroşi. – O covăţică plină cu mărgele roşii.

 

 

 

IX) Aua – Strugurii

 

1.Lai ca araplu ş-dulţi ca ňearea. – Negri ca arapul şi dulci ca mierea.

 

 

 

X) Avlachea cu ciirea – Valea şi fîneaţa

 

1.- Iu ti duţ, lea lungî-lungî? / - Ţi mi-antreghi, lea tumtî-tumtî? - - Unde te duci,lungo-lungo? / - De ce mă-ntrebi, tunso-tunso?


 

XI) Bîrgîdanlu - Mămăliga

1.Unu stogu cu iarbî / Tu mesi di-amari şeadi / Anvîrliga focu ardi / Ş-ni s-neacî, ni s-aprindi – Căpiţă de fîn /Drept în mare şade / În juru-i foc arde /Nu se îneacă, nici se-aprinde.

 

XII) Broasca di avracu – Broasca ţestoasă

1.Unî nveastî mpiticatî pisti mpiticatî / Ş-pisti preaspî nitricutî. – O nevastă peticită / Peste prispă netrecută.

 

XIII) Bucl’iţa – Fedeleşul

1.Tini u başi, ea ti blastimî. – Tu îl săruţi, el te blestemă.

 

XIV) Bureclu – Ciuperca

1.Unî bîsearicî pi-unu cicioru. – Biserică-ntr-un picior.

2. Unî casî pi-unu sturu s-aţîni. – O casă pe un stîlp se ţine.

 

 

XV) Calea - Calea

1.Cîtu escu lungî, cara s-hiu şi-analtî / Pîn’ di Dumniză va s-dau. - Pe cît sînt de lungă,de-aşi fi înaltă / Pînă la Dumnezeu aş ajunge.

2. Unî funi di-aua n-Poli. – O funie de-aici pînă-n Stambul.

 

XVI) Calu – Calul

1.Unu auşu di Bucova / Poartî pal’i Tutova. – Un bătrîn din Bucova / Duce paie-n Tutova.

 

XVII) Cartea – Hîrtia

1.Di n-ţeru cadi, ţiva nu-ari / Cadi tu apî, s-frîndzi. – Din cer cade, nimic n-are, / Cade-n apă şi se fringe.


XVIII) Casa - Casa

1.Tu sfinduchi oamini bîneadzî. – Într-o ladă trăiesc oameni.

2.Buvalî arcatî n-plaiu / Şi-l’I batu plîmînl’I nuntru. – Bivol aruncat pe plai / Şi plămînii îi bat înăuntru.

 

XIX) Ciciorlu tu pîrpodi – Piciorul în ciorap

1.Cascî mplititu, / S-intrî bilitlu. – Cască gura împletitul, / Ca să intre jupuitul.

XX) Cinuşa, fumlu ş-foclu – Cenuşa, fumul şi focul

1.Amu trei boi: unlu doarmi ti cripari, / Alantu fudzi di nu s-toarnî / Şi-unlu mîcî di nu s-saturî. – Am trei boi: unul doarme de-o să crape, / Unul pleacă şi nu se întoarce, / Altul mănîncă de nu se mai satură.

 

XXI) Cireaplu – Cuptor

1.Unu buvalu tu mesi di uboru / Cîrţîneaşti pîrnări. – Un bivol în mijlocul curţii / Crengi uscate rumegă.

2. Unu arapu şi-angl’iti leamni. – Un arap ce-nghite lemne.

XXII) Cîciula – Căciula

1.Ma mari di omu, ma ňicî di gîl’inî. – Mai mare decît omul, / Mai mică decît găina.

 

XXIII) Cîndila – Candela

1.Tu mesi di-amari unu focu apresu. – Foc aprins în largul mării.

 

XXIV) Cîrlidzili – Andrelele

1.Ţinţi fraţ s-avinî ş-nu poa’ s-s-acaţî. – Sînt cinci fraţi: se tot alungă / Şi nu pot să se ajungă.

 

XXV) Cîrlidzili cu pîrpodea – Andrelele cu ciorapul

1.Ţinţi fraţ unu apuţu adarî. – Cinci fraţi sapă o fîntînă.

 

XXVI) Cîtuşea – Pisica

1.Unî nveastî grendî tradzi. – Nevasta care, prin casă, / Tîrîie o bîrnă groasă.

 

XXVII) Cl’eaia cu dişcl’itoarea – Lacătul şi cheia

1.Lali s-cîrteaşti, teata greaşti. – Unchiul o stîrneşte, / Mătuşa crîcneşte.

 

XXVIII) Coacîza – Măceaşa

1.Unî caprî aroşi cu perlu nuntru. – O capră roşie cu blana pe dos.

 

XXIX) Cucotlu – Cocoşul

1.Nu hiu vîsîl’e, ma cîrunî portu. – Împărat nu sînt, dar coroană port.

 

XXX) Cundiilu anamisa di dzeaditi – Creionul între degete

1.Unu gioni, trei nveasti ş-ţînu / Ş-ditu nări cîtrăňi l’-curî. – Trei neveste ţin flăcăul, / Lui, din nări, catran îi curge.

 

XXXI) Curcubeta – Dovleacul

1.Funi tindi, gl’eami adunî. – Funie întinde şi adună gheme.

2.Ni mîcu, ni beau / Ş-ţinţi pălňi carni amu. – Nu mănînc şi nici nu beau, / Dar am carne de cinci palme.

 

XXXII) Cusurafea – Briciul

1.Unî liγunicî / Alagî pisti dzinicî. – Tot aleargă un copoi / Peste culme şi-napoi.

 


XXXIII) Dzeaditlu tu nelu - Degetul în inel

1. Carni γii bati tu guvî. -  Într-o gaură se zbate, / Bucată de carne vie.


XXXIV) Dzua cu noaptea - Ziua cu noaptea

1. Dauî surări / Tutu s-caftî ş-nu s-aflî. - Două surori / Se tot caută şi nu se găsesc.

 


XXXV) Fîrina tu cupani - Făina în copaie

 

1.Di-aua pragu,di-aclo praglu / Tu mesi neauî albî - Un prag ici, un prag colea / Nuntru pulbere de nea.

 

 

 

XXXVI) Foalili – Burduful

 

1.Grosu, grosu ş-fîrî osu. – Gros, gros şi fără os.

 

 

 

XXXVII) Foartiţili – Foarfecele

 

1.Dauî surări cafi dzuî s-mîşcî / Ş-canî oarî nu s-ambuneadzî. – Două surori se tot muşcă, / Niciodată nu se împacă.

 

2.Dauî surări s-mîşcî, s-mîşcî. – Două surori se muşcă, se tot muşcă.

 

 

 

XXXVIII) Foclu – Focul

 

1.Unu calu aroşu, / Iu s-cutuvuleaşti, / Iarba nu creaşti. – Un cal roş se nărăveşte / Şi unde se tăvăleşte, / Deloc iarba nu mai creşte.

 

 

 

XXXIX) Fumlu – Fumul

 

1.Analtu pîn’ la Dumnidză escu / Ma oasi nu-amu. - Pîn’ la Dumnezeu ajung / Şi n-am oase cînd mă-ntind.

 

 

 

XL) Fumlu cu foclu – Fumul şi focul

 

1.Pîrîntili nica nifaptu, / Hiilu s-anvîrteaşti stri casî. – Tata încă nu-i născut, / Eu în jurul lui mă învîrt.

 

2.- Iu nedz, lea guşi lungî? / - Ţi mi-antreghi, lăi curu apresu? - - Unde mergi, măi gît întins? / - De ce-ntrebi, măi fund aprins?

 

 

 

XLI) Furca cu fuslu – Furca şi fusul

 

1.Capra nsusu, / Iedlu nghiosu sudzi. – Capra sus o mulge, / Iedul jos o suge.

 

 

 

 

 

XLII) Gepea - Buzunarul

 

1.Unî guvî arcatî n-plaiu. – Gaură zvîrlită-n plai.

 

2.Unî sfinduchiţî mplinî / Aspindzuratî di omu/ - Cufăraş plin fel de fel / Îl poartă omul cu el.

 

 

 

XLIII) Ghiritlu – Fulgerul

 

1.Unî iapă buturî, / Car’ da di s-ascuturî, / Tutu loclu l-cutreamburî. – Iapa se înverşună / Şi mai tare se scutură: / Tot locu-l cutremură.

 

 

 

XLIV) Ghiumlu – Cofa cu toarte

 

1.Unu gioni cu mînli n-gechi. - Stă flăcăul în picioare, / Cu mîinile-n buzunare.

 

 

 

XLV) Gîl’ina – Găina

 

1.Unî mlîrici / Ncîrcatî cu scîndurici. – O catîrcă înfoiată, / Cu scîndurele încărcată.

 

 

 

XLVI) Gl’eţlu – Gheaţa

 

1.Trîcî-trîcî pitu amari / Treaţi asimea, ncl’eagî amarea. – Ca argintul viu prin apă / Trece şi pe loc o-ncheagă.

 

 

 

XLVII) Gugoşlu - Glonţul

 

1.Suflitu nu-ari, suflitu l’ea. – Sufletul n-are, suflet ia.

 

 

 

XLVIII) Gura – Gura

 

1.Unî moarî dzuî ş-noapti maţinî / Ş-pute nu dînîseaşti. - Moară care macină / Şi nu se mai satură.

 

 

 

XLIX) Gura cu dinţîl’i – Gura cu dinţii

 

1.Unu cîrnicu mplinu cu chitriţeali. – O covăţică plină de pietricele.

 

2. Unî bîsearicî mplinî cu cal’i cil’i. – O biserică plină cu cai albi.

 

L) Gura, limba ş-dinţîl’i – Gura, limba şi dinţii

 

1.Unu mînîstiru / Cu nîpîrticî tu mesi / Ş-cu cal’I alghi anvîrliga. – Şade într-un schit / Şarpe tolănit, / Decai albi păzit.

 


 

LI) Γilia - Oglinda

1.Tini treţ, io ti vedu. - Tu treci, eu te văd

 

 


LII) Hiumuniclu - Pepenele verde

1.Unî mlîrici veardi / Mplinî cu cîlugîri alghi. - O catîrcă verde / Plină cu călugări albi.

 

 

LIII) Iarba - Iarba

1. Di-aoa n-Poli / Hiri-hiri. - Pînă în Stambul, de-acum, / /Fire-fire vezi pe drum.

LIV) Icoana - Icoana

1. Tu pîduri mi-adra, / Tu pîduri mi plichisea, / Cîndu mi-aduţea acasî, /Pi tinii mari mia-avea. - În pădure mă dura, / În pădure mă cioplea, / Iar acasă cînd veneam, / La mare cinste eram.

 


 

LV) Lamba - Lampa

 

1.Unî nveastî noaptea s-adarî / Ş-dzua s-aspardzi. - Pentru noapte se găteşte / Ziua se despodobeşte.

 

 

 

LVI) Lamba cu pirî – Lampa cu flacără

 

1.Unu arapu cu chitca n-capu. – Un arap cu floare-n cap.

 

 

 

LVII) Leagînlu – Leagănul

 

1.Trapu încoa, trapu înclo / Ş- γiu omu tu mesi. – Hopa-n sus şi-n jos: nu cade / Omul care-n mijloc şade.

 


LVIII) Limba – Limba

 

1.Oasi nu-ari, oasi frândzi. – Oase nu are, oase frînge.

 

2.Tu unî dulapi cîni aroşu alatrî. – Cîine roşu-ntr-un dulap / Latră şi–şi face de cap.

 

3.Dzuî ş-noapti şeadi tu-apî / Ş-nu putrîdzaşti. - Zi şi noapte-n apă stă / Şi tot nu e putredă.

 


LIX) Lingura-n gurî – Lingura în gură

 

1.Unî vulpi cu caplu tu-ahuri / Ş-cu coada nafoarî. – Vulpe cu capul în şură / Şi cu coada-n bătătură.

 


LX) Lingura ş-gura – Lingura şi gura

 

1.- Iu ti duţ, featî ancărcatî? / - La tini, s-mi discarcu. - - Unde mergi, fată-ncărcată (gravidă)? / - La tine, să fiudescărcată.

 

 

 

LXI) Luna – Luna

 

1.Unu cîlduşu cu lupti / Şeadi pi dinţî ş-nu s-vearsî. – Blid cu lapte: întors / Stau şi nu mă vărs.

 

2. Unu misuru cu lapti / Şeadi arcatu pi casî. – Blid cu faţa-ntoarsă, / Aruncat pe casă.

 

 

 

LXII) Luna cu soarli – Luna cu soarele

 

1.Soru cu frati / S-avinî dzuî ş-noapti / Ş-canî oarî nu poa’ s-s-agiungî. – Soră după frate / Umblă zi şi noapte, / Dar rămîn departe.



LXIII) Mailu cu cîldarea - Maiul şi căldarea

1.- Iu ti duţ, lea coadî lungî? / -Ţi mi-antreghi, lăi curu apresu? - Coadă lungă, un’ te duci? / – Fund aprins, de ce mă-ntrebi?

 

LXIV) Mandalu di la uşi – Zăvorul de la uşă

1.Dzua şedu ascumtu, / Noaptea esu tu migdani. – Ziua mă pitesc, / Noaptea vă păzesc.

 

LXV) Metura – Mătura

1.Pşit încoa, pşit înclo / Şi-eara dupî uşi γini. – După ce trebăluieşte, / După uşă se-odihneşte.

2.Unî nveastî nauî / Maşi dupî uşi şeadi. – Nevestică jucăuşă / Şade numai după uşă.

 

LXVI) Minduirea – Gîndul

1.Dusi n-Poli / Ş-vini. – Umblă prin tot locul, / Din loc nu se mişcă.

 

LXVII) Mintea – Mintea

1.Tutu loclu lu-alagî, / Ma ditu locu nu s-da. – Umblă prin tot locul, / Din loc nu se mişcă.

 

LXVIII) Muldzearea – Mulsul oii

1.Curu pi cheatrî, capu pi curu, / Dzaţi astringu ş-dauî plîngu. – Fund pe piatră, cap pe fund, / Zece string şi două plîng.

 

 

LXIX) Negura - Ceaţa

1.Unî doagî pisti casî - O cergă miţoasă,/ Întinsă peste casă.

2.Treaţi pitu hori / Ş-cînl’i nu-alatrî. – Ce trece prin sat / Şi cîinii nu bat? 

3. Ţi treaţi pitu hoarî, / Ş-cînl’I nu-l’I bagî oarî? – Prin sat trecu, nu mai este, / Şi cîinii n-au prins de veste.


LXX) Nuca – Nuca

1.Dulţi ca ňearea, amarî ca hearea. – Dulce ca mierea, amară ca fierea.

2.Patru fraţ tu unî cîmeaşî. – Patru fraţi într-o cămaşă.

 

 

 

LXXI) Ocl’il’I - Ochii

1.Doi fraţ,unu munti l’-disparti / Ş-canî oarî nu poa’ s-s-veadî - Un munte pe fraţi desparte / Şi rămîn pe veci departe.

 

LXXII) Omlu – Omul

1.Unu cîciubu γirminosu, / Sumu cîciubu, dauî adveli, / Sumu adveli, doi pîrunghi, /

Sumu pîrunghi, şulinarlu, / Sumu şulinarlu, moara. / Sumu moarî, cioclu, / Sumu ciocu, vearga, / Sumu veargî, scîndura, / Sumu scîndurî, ful’ina, / Sumu ful’inî, doi direţ. / Tiugă viermănoasă, / Sub ea – două lipitori, / Sub ele – doi porumbei, / Iar ei sub ei e o cişmea, / Sub cişmea e moara / Şi sub moara / Şi sub moară – ciocul, / Iar sub el – o vargă, / Sub vargă e scîndura / Şi sub ea – burduful, /

Sub burduf – doi pari.

2.Tahina imnî pi patru cicioari, / Ti prîndzu pi dauî ş-dixearî pi trei. – Cine umblă dimineaţa pe patru picioare, / La prînz pe două şi seara pe trei?

 

LXXIII) Omlu cu caplu – Omul şi capul

1.Easti nî tîpoli, / Pi tîpoli nî curcubetî, / Aladz, imni ş-nu cadi. – Dovleac în copac, / În vîrf de plop şade, / Scuturi şi nu cade.

 

LXXIV) Oulu – Oul

1.Arîchii ş- γinu t-unî vulerî suntu / Ş-pute nu s-measticî. – Vin şi ţuică-n poloboc / Nu se-amestecă deloc.

 


 

 

LXXV) Penura - Cuiul

 

1.Osman-bei tutu tu cîtrani / Maşi caplu l’i-easti nafoarî. - Osman-bei vîrît în smoală . /Doar capul rămas afară.

 

 

 

LXXVI) Piducl’iulu – Păduchele

 

1.Cîtu hiu ňicu / Ş-tuţ l’i-arşunedzu. – Cît e de mic, cin’ să crează / Că pe toţi îi ruşinează.

 

 

 

LXXVII) Pipoňlu – Pepenele galben

 

1.Unî sculii mplinî di fciori, / Ţi voru s-easî ş-nu-au pri iu. – Şcoală plină cu copii, / Afară nu pot ieşi.

 

 

 

LXXVIII) Pirustia – Pirostria

 

1.Unî moaşi pi trei cicioari. – O cunoşti pe mama mare, / Sprijinită-n trei picioare?

 

 

 

LXXIX) Pita tu ciriche – Plăcinta în ţest

 

1.Arapu pisuprî, arapu pirghiosu / Ş-chirauî mşeatî tu mesi. – Arapi o ţin de-aproape şi cine să mai crează, / Că frageda domniţă între ei doi oftează?

 

 

 

LXXX) Pîdimata cu ciciorlu – Cizma şi piciorul

 

1.Tu-ambari unu sulu. – Vîrît sul / Într-un pătul.

 

 

 

LXXXI) Pîpuţili – Pantofii

 

1.Amu doi cal’i, / Cîndu-l’i dizlegu, pi locu şedu, / Cîndu-l’i legu, tutî lumea u-alagî. – Am doi cai, dacă-i dezleg, / Nu aleargă, pe loc şed, / dar de-i leg, umblă cu spor, / Toată lumea e a lor.

 

 

 

LXXXII) Pîtlîgeana – Roşia

 

1.Unu gl’emu aroşu împlinu di lindini. – Roşu ghem, / De lindini plin.

 

 

 

LXXXIII) Praglu – Pragul

 

1.Unu gioni, dzuî ş-noapti, / Di bîgatu nu s-ascoalî. – De cînd pe lume-a venit, / Stă culcat, nu s-a clintit.

 

 

 

LXXXIV) Praşlu – Prazul

 

1.Nveastî nauî cu caplu nghiosu / Ş-cu cicioarli nsusu. – Capu-n brazdă vîrît l-are, / Deasupra – două picioare.

 

2.Unu auşu cu barba n-locu. – Un bătrân cu barba-n brazdă.

 

 

 

LXXXV) Puriclu – Puricele

 

1.N’icu ňi-earamu, dracu ňi-earamu, / Vîsîl’elu ditu somnu lu-asculamu. – Mic sînt, dar şi pe împărat / Îl fac să sară din pat.


 

LXXXVI) Raclu - Racul

1.N-vali laiu, tu focu –aroşu. - Negru-i cînd îl scoţi din baltă, / Roşu în tigaie saltă.

 


LXXXVII) Scamnulu - Scaunul

1.Unu auşu cu patru peri.- A rămas la bătrâneţe, / Sprijinit în patru beţe.

 

LXXXVIII) Scîntel’ea – Scînteia

1.Ea-mi, ea-mi ş-nu mi vedz. – Flăcăruie şuie, / Uite că-I, şi nu e.

 

LXXXIX) Sihatea – Ceasul

1.Fîrî suflitu hiu, / Ma cari anchiseaşti, / Pi mini mutreaşti. – La mine priveşti, / Cînd te hotărăşti, / La drum s-o porneşti.

2. Unî nveastî dzuî ş-noapti lucreadzî / Ş-tutî lumea pi ea pistipseaşti. – Oricine mă vede / Pe cuvînt mă crede.

 

XC) Sita – Sita

1.Nsusu batu tîmpînli, / Nghiosu cadu negurli. – Sus bat tobele, / Jos cad negurile.

2. Unî iapă cilî tu-amari s-ascuturî. – Sprijinită să nu cadă, / Scutură albă zăpadă.

 

XCI) Stamna - Ulcica

1.Unî nveastî cu mînli n-gechi. – Stă nevasta în picioare, / Cu mîinile-n buzunare.

 

XCII) Stoglu – Aşternutul strîns

1.Dzua s-adarî, / Noaptea s-aspardzi. – Eu în zori mă fac, / În zori mă desfac.

 

XCIII) Strozma – Aşternutul

1.Dixearî mi-andregu / Tahina mi-aspargu. – Spre seară mă fac, / Noaptea mă desfac.

 

XCIV) Suflitlu –Sufletul

1.Ni ocl’iulu îlu veadi, / Ni mina lu-acaţî, / Ni ziγa l-γixeaşti. – Ochiul nu-l vede, /Mîna nu-l cuprinde, / Cîntarul nu-l cîntăreşte.

 

XCV) Sulurli di-arîzboiu – Sulurile de la războiul de ţesut

1.Doi fraţ: / Unu s-tindi, alantu s-adunî. – În doi treaba merge strună: / Unu-ntinde, altu-adună.

 

XCVI) Suvalniţa – Suveica

1.Treaţi, s-şuţî, ancl’eagî amarea. – Se suceşte, aleargă / Şi marea încheagă.

 


XCVII) Şopatlu - Şipotul

1.Unu auşu / Dzuî ş-noapti s-chişî. - Colo-n vale un bătrînel / Tot udul îl dă pe el.

2. Unu gioni bîlosu, bîlosu, / Cari treaţi l-hirtiseaşti. / Flăcău bălos, cin’ să crează, / Toţi îl binecuvântează.

3.Unu fcioru (auşu) mixosu, / Cari treaţi l-başi. – Fecior (bătrân) nespălat, / De toţi sărutat.

 

XCVIII) Şpirtulu – Cutia de chibrituri

Unî bîsearicî mplinî di turţî cu fesuri. – Buluciţi stau în geamie / Turci cu fesuri pe chelie.

 

XCIX) Şţala – Sucitorul

Tu pîduri mi-adra, / Tu pîduri mi plichisea, / Cîndu mi-aduţea acasî, / Maşi pita ş-turtî mîcamu. – În pădure mă dura, / În pădure mă cioplea, / Iar acasă cînd veneam, / Plăcintă şi turtă mîncam.


 

 

C) Tiγanea - Tigaia

1.Unî cîlugriţî / Cu unî cusiţî - O călugăriţă / Cu neagră cosiţă.

CI) Tisădzli – Desagii

1.Doi auşi di barbî s-tragu. – Doi bătrâni muncesc cu drag / Şi de barbă se tot trag.
2.Dauî surări tu unî guşî. – Gemene, două surori, / Sprijinite-n subsuori.

 

CII) Tîpoara – Toporul

1.Dzua tu pîduri alatrî, / Noaptea doarmi ningî vatrî. – Ziua în pădure latră, / Noaptea doarme lîngă vatră.

 

CIII) Tufechea – Puşca

1.Ari gurî ňică,ma boaţi mari. – Gură mică are, / Dar voce răsunătoare.

 

 

 


CIV) Ţeapa - Ceapa

 

Unî moaşî cu-araua tu locu - Babă cu păr ciufulit, În brazdă adăpostit.

 

CV) Ţerlu cu stealili - Cerul cu stelele

 

Unî ciiri mplinî cu lilici galbini. - Plaiul cu miori / Şi galbene flori.

 

 

 


CVI) Ureacl’ea cu minghiuşea - Urechea şi cercelul

 

1.Unî plîrii cu unu cucuticiu - Pîlnie nesmălţuită, / Cu aur împodobită.

 

 

 

CVII) Urma di calu – Urma copitei calului

 

1.Di-aoa n-Poli, / Scafi-scafi. – Pînă în Stambul, de-acum, / O să tot vezi pe drum.

 

 

 

CVIII) Uşa – Uşa

 

1.Unî nveastî, ni di padi da, / Ni di Dumnidză giundzi. - Pămîntul n-atinge, / Pîn’ la cer n-ajunge.

 


CIX) Verdzulu - Varza

1. Unu auşu tu patrudzăţ di cîmeşi. - Îmbrăcat e bietul, / Cu patruzeci de cămăşi.

 


CX) Zmelciulu - Melcul

1. Bou nu escu, coarni amu - Coarne am sus şi bou nu-s

2. Γumaru nu escu, sîmaru amu - Port samar, nu-s măgar.

 

CXI) Zmelciulu cu casî - Melcul cu casă

1. Ţi-alagî cu casa pi trupu? - Umblă dar n-are picioare / Şi-i cu casa în spinare.

 

 

 

SURSA

 

Nicolae Caraiani şi Nicolae Saramandu (editori), Folclor aromân grămostean, editura Minerva, 1982, pp. 2-25.

Last modified on Sâmbătă, 12 Noiembrie 2011 20:13
Marius Teja

Marius Teja

M-am născut în 1969 în Constanţa, dintr-un tată fărşerot şi o mamă cipană (Nurciu). Am absolvit în 1997 Facultatea de istorie a Universităţii Bucureşti. Am lucrat în Bucureşti în învăţămîntul preuniversitar şi în presă. În prezent sunt pensionat şi locuiesc în Constanţa.

Website: www.aromanul.ro

Leave a comment

Make sure you enter the (*) required information where indicated.
Basic HTML code is allowed.

Login

Register

*
*
*
*
*

* Field is required