Aromânul Istorie şi Cultură Aromână

Login Register
Acasa » Blog » Proverbe grămostene în antologia N. Caraiani - N. Saramandu
A+ R A-
Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445
14-07-2011

Proverbe grămostene în antologia N. Caraiani - N. Saramandu

Rate this item
(0 votes)

 

În 1982 filologii aromâni Nicolae Caraiani şi Nicolae Saramandu au publicat antologia Folclor aromân grămostean, în care au inclus 501 Proverbe şi zicători, ale căror versiuni româneşti aparţin editorilor.


1. A preftului sî-l'dai, ma s-nu-l'i cafţî. - Preotului să-i dai,dar să nu-i ceri.

2. Acaţă orblu, ş-ma s-poţ, ascoati-l’I ocl’il’i. – Prinde orbul şi,dacă poţi, scoate-i ochii.

3. Adu-mi aminti, ta s-mi cedz dininti. – Adu-mă aminte, ca să mă ai dinainte. (Aminteşte-ţi de mine, ca să mă vezi aievea).

4. Adună, adună, pînî s-adună. – A adunat, a adunat pînă s-a făcut ghem (pînă s-a închircit; se spune despre zgîrciţi, care string toată viaţa).

5. Adunî ca furnica. – Adună ca furnica.

6. Adunî paradz alghi ti dzîli lăi. – Strînge bani albi pentru zile negre.

7. Adunî veara ta s-ai iarna. – Adună vara ca să ai iarna.

8. Afirea-mi di soţ, cî di duşmańi mi-avegl’iu singuru.- Fereşte-mă de prieteni, că de duşmani mă păzesc singur.

9. Agiunlu nu-anvîrligheadzî hoara, a treaţi pitu mesi di ea. – Flămîndul nu ocoleşte satul, dă de-a dreptul.

10. Agiunlu nu ştii şi ducheaşti mîcatlu. – Flămîndul nu ştie ce simte sătulul (nu ştie cum e cînd eşti sătul). (Sătulul nu crede flămîndului).

11. Agudea pi curu, s-duchească caplu. – Loveşte fundul să priceapă capul.

12. Agudea sumarlu, s-ducheascî γumarlu. – Loveşte samarul să priceapă măgarul.

13. Aγonea γini bileaua,ma greu fudzi. – Repede vine necazul şi greu pleacă.

14. Aγunisea-ti, ma pi-anarga. – Grăbeşte-te, dar încet.

15. Ahtari capu, ahtari cîciulî. – La aşa cap, aşa căciulă.

16. Ahurγeatî, di Dumnidză-I datî. – Să trăieşti separate ( de părinţi, de neamuri), d ela Dumnezeu e dat.

17. Ai paradz, Evropa u-aladz, nu-ai paradz, tu cîlivi ti badz. – Ai bani, colinzi Europa, n-ai bani, te culci în bordei.

18. Ai urtacu, ai dracu. – Ai ortac, ai drac. (Ţi-ai luat ortac, ţi-ai luat un drac).

19. Alatrî ca cînli pi şcheazmî. – Latră ca cîinele la sperietoare (ca cîinele la lună).

20. Alîgarî ş-s-aflarî. – Umblară (se căutară) şi se găsiră. (Şi-a găsit sacul peticul).

21. Amalma spîstritî nu-acaţî arudzinî. – Aurul curat nu prinde rugină.

22. Ananghea nomlu alîxeaşti. – Nevoia schimbă legea.

23. Apa treaţi, arina armîni. – Apa trece, nisipul rămâne. (Apa trece, pietrele rămîn).

24. Apunti s-feaţi. – S-a făcut luntre şi punte.

25. Arana di la inimî nu-ari vindicari. – Rana de la inimă nu are vindecare.

26. Ardi ş-nu-afumigî. – Arde şi nu fumegă. (Mocneşte şi nu fumegă, nu se dă învileag).

27. Ari caplu ca di şinicu. – Are capul cît o baniţă. (E căpăţînos).

28. Ari pînticu largu. – Are pîntecul larg (Nu se sinchiseşte de nimic).

29. Arîdi mixoslu di bîloslu. – Rîde muciosul de cel bălos. (Rîde ciob de oală spartă).

30. Arînea l-mîcî ş-di pirifani nu s-alasî. – Rîia îl mănîncă şi de fudulie nu se lasă. (Capră rîioasă, coada pe sus).

31. Arînioslu ş-pizueaşti di pidicl’ioslu. – Îşi ride rîiosul de păduchios. (Rîde ciob de oală spartă).

32. Armasi singuru ca cucu. – A rămas singur ca cucul.

33. Armânli s-buni ca chiperlu tu mîcari.- Aromânii sînt buni cît piperul în mîncare (atît cît ‘’să pigmenteze’’, nu în cantitate mare).

34. Ascachi di oarî, bînedz ani. – Ai scăpat deceasul rău, trăieşti ani.

35. Ascumtu ca ghionlu. – Stă ascuns precum ghionoaia.

36. Astîl’eaşi preftu, arău va ţî si ducî lucurlu. – Ţi-a ieşit popa în drum, teaba o să-ţi meargă prost.

37. Auşlu, cîtu-i auşu, ma tutu va meru aroşu. – Bătrînul cît e de bătrîn, şi tot vrea măr roşu.

38. Azburîmu armâneaşti şi-n-achîchisimu înturţeaşti. – Vorbim aromâneşte şi ne înţelegem turceşte. (Una vorbim şi alta ne înţelegem).

 

1. Bagî mîşcîturî n-gurî ş-nu grea zboru mari. - Ia o muşcătură-n gură şi nu zi vorbă mare.

2. Bana omului easti calea ţi duţi la groapî. – Viaţa omului este calea ce duce spre groapă.

3. Bana şi-u da, ma inatea pute. – La viaţă renunţă, la ambiţie – niciodată.

4. Banî ca cîtuşea cu şoariclu. – Trăiesc ca pisica cu şoarecele.

5. Bineclu bunu s-vindi ditu ahuri. – Calul de sosi se vinde din grajd.

6. Bîgă apa tu avlachiu. – A tras apa în şanţ. (A pus treaba la cale.)

7. Bîrbatlu-i γumarlu a casil’ei. – Bărbatul e măgarul casei (duce gruel casei).

8. Bîrbatlu s-poartî cu saclu, m’learea s-ascoatî cu aclu, ş-tutu va s-bitiseascî. – Bărbatul s-aducă cu sacul, femeia să scoată cu acul, şi tot o să se isprăvească.

9. Boulu s-leagî di coarni, omlu di limbî. – E ca boul cu o singură piele. (Se spunedespre cei săraci.)

 

 

1. Ca belu tu-amari. - Ca pietricica în mare.(Ca firul de nisip pe plaja nării; pierdut în marea de oameni.)

2. Ca boulu c-unî cheali. – E ca boul cu o singură piele. (Se spune despre cei săraci)

3. Ca gepea dupî curu. – Ca buzunarul pus la spate. (Se spune despre un lucru făcut anapoda).

4. Ca vîrculaclu pi soi. – (E pornit) ca vîrcolacul împotriva neamului (a rudelor).

5. Cafi cîni şi-alindzi rana. – Orice cîine îşi linge rana.

6. Cafi gai puilu a l’ei şi-alavdî. – Orice cioară îşi laudă puiul.

7. Cafi lucru s-faţi tu chirolu a lui. – Orice lucru se face la vremea lui.

8. Cafi nunu şi-ari nunu. – Orice naş îşi are naşul.

9. Cafi omu s-ari ma multu di cîtu easti. – Fiecare se ţine mai sus decît este. (Orice om se consideră mai sus decât este.)

10. Cafi pul’iu pi limba lui cheari. – Orice pasăre pe limba ei piere.

11. Cafi sacu şi-aflî peaticlu. (Ca saclu ş-peaticlu) – Orice sac îşi găseşte peticul. (Cum e sacul, aşa-i şi peticul).

12. Calu di doarî nu s-mutreaşti pi dinţî. – Calul de căpătat nu se caută la dinţi.

13. Calu, ma-l’i dal’i ordzu, ti-agudeaşti. – Calul, dacă-i dai orz, te loveşte.

14. Cal’i nu moru cîndu vor cînl’i. – Caii nu mor cînd vor cîinii.

15. Caplu faţi, caplu tradzi. – Capul face, capul trage.

16. Caplu l’-frîndzi, chefea nu l’i-u frîndzi. – Capul i-l despică (zdrobeşte), dar cheful nu-i strică.

17. Capu tu hoarî, coada tu cîsîbă. – Fruntea-n sat, codaş în tîrg.

18. Capra beasi, oaia s-arşuneadzî. – Capra bese, oaia se ruşinează.

19. Cara s-ai tihi, lumea u-ascuturi. – Dacă ai noroc, dai lumea peste cap.

20. Cara s-aibî umtu, ş-maia ştii s-adarî pitî. – Cu unt, şi baba ştie să facă plăcintă.

21. Cari alagî di paru-paru, pînă dinîpoi va-l’I intrî n-curu. – Cine umblă din par în par, pînă la urmăîiintră în fund. (Cine umblă cu focul).

22. Cari alagî dupî doi l’epuri nu-acaţî niţi unu. – Cine aleargă după doi iepuri nu prinde nici unul.

23. Cari ari urecl’i ti-avdzari, s-avdî. – Cine are urechi de auzit să audă.

24. Cari arîdi tu soni arîdi ma ghini. – Cine ride l aurmă rînde mai bine.

25. Cari ascoati cîţutu di cîţutu va s-chearî. - Cine scoate cuţit de cuţit o să piară.

26. Cari s-aγnuseaşti alutuseaşti. – Cine se grăbeşte greşeşte. (Graba strică treaba).

27. Cari s-ascoalî tahina alargu agiundzi. – Cine se scoală de dimineaţă departe ajunge.

28. Cari ş-bati ml’earea ş-bati caplu. – Cine îşi loveşte nevasta îşi loveşte capul.

29. Cari tindi mîna nu s-aneacî. – Cine întinde mina nu se îneacă. (Cine cere nu piere).

30. Carnea ciurucî ş-cînl’i u mîcî. – Carnea proastă mănîncă şi cîinii. (Nuoricine are parte de lucruri alese).

31. Caşu bunu tu foali di cîni. – Brînză bună în burduf de cîine.

32. Cata cumu ş-aşterni, aşi va ti badz. – Cum îşi aşterni aşa ai să te culci (ai să dormi).

33. Cata-ţ inima şi-chirolu. – După cum ţi-e inima aşa-i şi vremea.

34. Cheatra n-locu angreacî. – Piatra are greutate la locul ei.

35. Cheatra ţi s-arcuteaşti muşcl’iu nu-acaţî.- Piatra care se rostogoleşte nu prinde muşchi.

36. Chirolu aduţi totna altu chiro. – Vremea rea aduce vreme rea. (Necazul nu vine nicodată singur).

37. Chiru ca γumarlu tu negurî. – A pierit ca măgarul în ceaţă. (S-a dat la fund).

38. Chiru verlu, chiru soia. – A murit vărul, s-a dus rudenia.

39. Ciubana halelui easti. – Este de nimic, este de ruşinea lumii.

40. Cîmeaşa-i ma aproape de truplu. – Mai aproape de corp e cămaşa.

41. Cîndu nu-ai, niţi Dumnidză nu ţî caftî. – Cînd n-ai, nici Dumnezeu nu-ţi cere. (D unde nu-i, nici Dumnezeu nu cere).

42. Cîndu sî-ni vedu ureacl’ea. – Cînd mi-oi vedea urechea. (Cînd mi-oi vedea cheafa; la paştele cailor).

43. Cînli ţi alatrî nu mîşcî. – Cîinele care latră nu muşcă.

44. Cînl’i alatrî, ursa treaţi. – Cîinii latră, ursul trece. (Cîinii latră, caravana trece).

45. Cîtî iu l-pindzi vimtulu, aclo fitruseaşti. – Unde-l aruncă vântul, acolo încolţeşte.

46. Cîtu ţî-i iambula, ahîtu s-ti tindzî. – Cît ţi-e plapuma, atît să te întinzi. (Nu te întind emaimult decît ţi-e plapuma).

47. Cîtu-i mari, minti nu-ari. – Cît îi de mare şi minte nu are.

48. Cîţ fciori, ahîti guvojdzî. – Câţi copii, atîtea cuie (atîtea necazuri).

49. Cîţaua pînî s-nu mutî coada, cînli nu s-aproachi. – Căţeaua pînă nu ridică coada, cîinele nu se apropie.

50. Cîţălu di cîţauă nu-şi easi nafoarî. – Căţelul nu poate scăpa de căţea (nu poate trece înaintea ei).

51. Coaji di hiumunicu nu s-alicheaşti di bîricu. – Coaja de pepene nimănui nu-i place. (Nimeni nu se mulţumeşte cu resturi).

52. Creapî ca nuca. – Crapă de ciudă.

53. Criparea ti-ambeatî ma multu di arîchia. – Necazul te anmeţeşte mai tare decît rachiul.

54. Cripă gîrnulu di cheanţî. – Crăpă grîul din cauza neghinei.

55. Cu antribarea ş-la Dumnidză agiundzî. – Cu întrebatul ajungi şi la Dumnezeu. (Întrebarea moarte n-are).

56. Cu chiriu s-amparti ş-mîşcîtura. – Cu înţelegere (armonie) împarţi şi îmbucătura de pîine.

57. Cu darea treţ şi-amarea. – Cu darea (peşcheşul) treci şi marea.

58. Cu draclu nu poţ s-faţ urtîclîchi. – Cu dracul nu poţi să faci tovărăşie.

59. Cu γermu ńicu s-acaţî pescu mari. – Cu vierme mic se prinde peşte mare.

60. Cu omu arău s-nu ti-acaţ ginghé-ginghé. – Cu omul rău să nu te pui împotrivă.

61. Cu paradz banî nu poţ s-ancupiri. – Viaţa nu poţi s-o cumperi cu bani.

62. Cu porţî stani nu s-faţi. – Cu porci nu se face stînă.

63. Cu unî lilici nu γini prumveara. – Cu o floare nu vine primăvara. (Cu o floare nu se face primăvară).

64. Cu unî tîpoarî nu s-tal’I lemnulu. – Nu tai lemnul cu o lovitură de topor.

65. Cu unu ocl’iu s-hiu, ma s-amu tihi. – Cu un ochi să fiu, dar să am noroc.

66. Cumu ţî cîntî, aşi gioacî. – Cum îţi cîntă, aşa joacă.

67. Cumu ţî diniţ, aşi va s-mîţ. – Cum îţi dumici, aşa ai să mănînci.

68. Cumu ţî easti ti anu nău, aşi va ţî hibî tut anlu. – Cum îţi este de anul nou, aşa o să-ţi fie tot anul. (Ziua bună se cunoaşte de dimineaţă).

69. Cundrugî cu pîpuţî nali nu s-ari vidzutî. – Pantofar cu încălţări noi nu s-a văzut.


1. Da cu mînli şi-alagî cu cicioarli. - Dî cu mîinile şi aleargă cu picioarele. (Unde nu-i cap e vai de picioare.)

2. Dadî nu s-aflî, mea ml’eri cîti s-vrei. – Mamă nu găseşti, femei – cîte vrei.

3. Dă’l-i mîndzîli şi-alasî-lu. – Dă-l încolo şi lasă-l. (Leapădă-te de el).

4. Dă-l’i ţi-l’i si mîcî. – Dă-i să mănînce ce- i place. (Cîntă-I în strună).

5. Deadi neaua, s-anvîli torlu. – Zăpada a căzut, urma s-a acoperit.

6. Deadi tu mintea fciorloru. – A dat în mintea copiilor.

7. Di albu faţi laiu şi-di laiu albu. – Face din alb negru şi din negru alb.

8. Di baligî nu s-faţi cîmşichi. – Din baligă nu poţi face bici.

9. Di cheali di porcu şi-adră cîciulî. – Din piele de porc şi-a făcut căciulă. (De sărăcie, s-a făcut de rîs).

10. Di furnigî nu s –ascoati umtu. – Din furnică n-ai să scoţi unt. (Nu scoţi lapte din piatră seacă).

11. Di la dzîcî pîn’ la facî s-feaţi bubuliga vacî. – De cînd zise pîn’ să facă, se făcu furnica vacă.

12. Di laiu strańiu s-fudz largu. – De haină neagră (om cu haine negre) să fugi departe.

13. Di mari lucru va ti-acaţ, omu mari va ti faţ. – Te-apuci de lucru mare, om mare te faci.

14. Di omu cu zîvali s-ti-afireşţî. – Să te fereşti de omul cu infirmitate.

15. Di pal’iu nu s-faţi mal’iu. – Din pai nu se face mai. (Din coadă de cîine nu faci sită de mătase).

16. Di ţi-i anγrîpsitu, canu nu-ascapî. De ce-i scris nimeni nu scapă. (Ce ţi-e scris în frunte ţi-e pus).

17. Di ţi ti-afireşţî nu-ari s-ascachi. – De ce te fereşti n-ai să scapi.

18. Di xeri mari ş-grîdina-i bunî (şi-araua-I bunî). – La secetă mare e bună şi grindina (şi roua).

19. Di zurlu ş-ml’eari arauî dă ş-fudz. – Dă şi fugi de nebun şi de femeia rea.

20. Dinti ti dinti ş-sîndzi ti sîndzi. – Dinte pentru dinte şi sînge pentru singe.

21. Dipu lişoru easti, nu lu-acaţî ziγa. – E tare ‘’uşurel’’, nici cîntarul nu-l cîntăreşte.

22. Doarmi, ma mintea l’-featî. – Doarme, dar mintea-i umblă.

23. Doi armâńi – unî pîzari. – Doi aromâni fac cît un tîrg!

24. Draclu s-lu-ai frati pînî s-treţ apuntea. – Fă-te frate cu dracul pînă treci puntea.

25. Dumnidză da, ma tu trastu nu vearsî. – Dumnezeu dă, dar nu toarnă în traistă.

26. Dumnidză nu bati cu ciumaga, a cu fulgulu, ma fulgulu ţ-ascoati ocl’il’i. – Dumnezeu nu bate cu băţul, ci cu fulgul, dar fulgul îţi scoate ochii.

27. Dupî ploai cîciulî. – După ploaie, căciula!

28. Dupî ploai γini oarî bunî. – După ploaie vien vreme bună.

29. Dupî polimu mulţî giońi esu tu migdani. – După război mulţi vitej se arată.

30. Dusi ti sari ş-vini cu meari. – Se duse pentru sare şi veni cu mere.

31. Dzinirli di hil’i, ca suflitlu ditu il’i; dzinirli di nipoatî, ca cînli di la poartî. – Ginerele de fiică e ca sufletul de la lingurică, ginerele de nepoată e precum cîinele de la poartă.

32. Dzîsi greclu: armânlu ma s-lu-aalîvdămu, trei piti va s-mîcămu. – Zise grecul: pe armân de-l lăudăm, trei plăcinte îi mîncăm.

33. Dzua albî doari. – Ziua fericită doare (e dureroasă).

34. Dzua bună di tahina s-aleadzi. – Ziua bună se cunoaşte de dimineaţă.


1.Easi ca untulemnulu pisti apî. - Iese ca untdelemnul deasupra apei. (Îi place să fie deasupra, să iasă în evidenţă.)

2.Easti bunu ti gurî, ma arău ti lucru. - E bun de gură, dar rău la treabă.

3.Emu îlu mîcî, emu îlu doari. – Ba s-ar scărpina, ba că l-ar durea. (Nici în car, nic în căruţă; se spune despre cei indecişi.)

4.Erγu ari, nacrî nu-ari. – Noroc are, şansă n-are.

 

 

1.Fă ghineţ s-afli lîieţ. – Fă bine ca să-ţi găseşti rău.

2.Fă-mi cu tihi şi-arucî-mi tu-amari. – Fă-mă cu noroc şi aruncă-mă în mare. (Fă-mă mamă cu noroc şi aruncă-mă în foc.)

3.Fă-ti soţu cu draclu pînî s-treţ apuntea. – Fă-te tovarăş cu dracul pînă treci puntea.

4.Fciorlu di ňicu s-veadi ţi va s-agiungî. – Copilul de mic se vede ce o să ajungă. (Ziua de bună se cunoaşte de dimineaţă).

5.Feata nialîvdatî ari ma multî hari. – Fata nelăudată are mai mult har.

6.Fîrî cîni casa nu s-aveagl’i. – Fără cîine casa nu-i păzită.

7.Fîrî vimtu moara nu poati s-maţinî. – Fără vînt moara nu poate să macine.

8.Foclu, pînî nu lu-aduni, nu s-faţi. – Focul, pînă nu-l stîrneşti, nu se-aprinde.

9.Foclu s-aprindi, nus-astindzi cu pal’i. - Cu paie focul se aprinde, nu se stinge.

10.Foclu ş-pi omu lu-ardi. – Focul şi peom îl arde.

11.Frati, frati, ma caşlu-i pi paradz. – Frate, frate, dar brînza-i pe bani.

12.Frica aveagl’i aγiňea. – Frica păzeşte via. (Frica păzeşte bostănăria).

13.Frica-I ma mari di lîhtara. – Frica e mai mare decît sperietura.

14.Fucîrlichea, ma s-intrî n-casî, greu u-ascoţ. – Sărăcia, dacă intră în casă, greu să o scoţi.

15.Fudzi ca draclu di timňeamî. – Fuge ca dracul de tămîie.

16.Fudzi ca şoariclu di cîtuşi. – Fuge ca şoarecele de pisică.

17.Fudzi ca Mişa di buvăl’i: dzua s-aspîrea, noaptea li fura. – Fuge ca Mişu de bivoliţe: ziua se speria, noaptea le fura.

18.Fudzi di la numtî s-s-ducî la pîl’iuru. – Pleacă de la nuntă ca să se ducă la sărăcie.

19.Fudzi pi lişurata. – E uşuratic. (Nu i-a venit mintea la cap).

20.Furlu di furi nu s-aspari. – Hoţul nu se sperie de hoţ.

21.Furlu naicîţatu – prîmîteftu tiňisitu. – Hoţul nedovedit – negustor cinstit.

22.Furl’i fîrî cîlîuzu n-hoarî nu intrî. – Fără călăuză hoţii nu intră (nu ajung) în sat.

23.Furu fîrî tufechi. – Hoţ fără puşcă. (Se spune despre cei care fură prin mijloace indirecte).


1.Gai la gai nu-ascoati ocl'il'i. - Corb la corb nu scoate ochii.

2. Gailelu alghea;ti perlu. – Grija albeşte părul.

3. Ghifta ş-tu sirňi s-u badz, tutu cu tîrγîcica va şi-alagî. – Ţiganca, chiar şi în mătăsuri dacă o s-o pui, tot cu traistă o să umble.

4.Ghiftulu, cîndu agiumsi vîsîl’e, prota pi fendu-su l-vîtîmă. – Ţiganul cînd a ajuns împărat, mai întîi pe taică-su l-a omorît.

5. Ghiftulu di ghifţî nu s-disparti. – Ţiganul nu se desparte de ţigani.

6. Ghiftulu, pînî s-featî vaca, arîvdă, pînî s-hearbî laptili, cripă. – Pînă să fete vaca.ţiganul răbdă, dar pînă să fiarbă laptele – crăpă.

7. Ghifţîl’I ş-adrarî bîsearicî di caşu ş-tu soni u mîcarî. – Şi-au făcut ţiganii biserică din brînză şi pînă la urmă au mîncat-o.

8. Ghineaţa-i nicuchira casil’ei. – Bunăstarea e stăpîna casei.

9. Ghineaţa s-agîşeaşti, ma arăulu puté. – Binele se uită, răul – niciodată.

10. Gifă s-faţ, ma cu isapi. – Petrece, dar cu măsură.

11. Gioacî preftulu di bileauî. – Joacă popa de nevoie.

12. Gîl’ina, cîndu l’γini oulu la curu, atumţea alagî ti cubairu. – Găina, cînd îi vine să ouă, atunci umblă după cuibar.

13. Gîl’ina, di-u arîmî, di-aclo mîcî. – Găina, de unde scurmă, de acolo mănîncă.

14. Gîrnulu nu s-arucî, cî s-mîcî. – Coliva nu se aruncă, se mănîncă.

15. Glarlu aγoňea cu moari. – Prostul nu moare repede (curînd).

16. Glarl’i nu-au coarni. – Proştii n-au coarne (n-au vreun semn exterior distinctiv).

17. Gl’eţlu apa arîţeaşti. – Gheaţa răceşte apa.

18. Gorţulu sumu gorţu cadi i ningî elu. – Para cade sub păr, sau lîngă el.

19. Greclu nu-avu paradz s-ancupîrî pîni ti fumeal’I, cî nu vindu peşţîl’I tu pizari. – Grecul peştii-n piaţă nu-i vîndu, bani de pîine nu avu.

20. Grîmusteanlu-I di Hristolu pîtidzatu. – Grămosteanul e de Hristos botezat.

21. Grîmusteanul nu lu-arîdi niţi uvreulu, niţi armeanlu. – Pe grămostean nu-l înşeală nici evreul, nici armeanul.

22. Gulişanlu anvîrligheazî hoara. –Zdrenţărosul ocoleşte satul (de ruşine).

23. Gura nu-ascultî ţi dzîţi caplu. – Gura nu ascultă ce zice capul.

24. Gurî s-nu-aibî ş-gurî va-l’i ascoatî. – Chiar dacă nu deschizi gura, tot o să-ţi iasă vorbe

 

1.Γeaspea ti-avinî ta s-ti mîşcî. – Viespea te fugăreşte ca să te înţepe.

2. Γeaturlu bunu ş-prăvdzîli l-caftî. – Doctorul bun este căutat şi de dobitoace.

3. Γinlu ti-ambeatî, a apa nu. – Vinul te îmbată, apa – nu.

4. Γinu furl’I, hoara treamburî. – Vin hoţii, tremură satul.

5. Γiţălu s-dusi, bou s-turnă. – S-a dus viţel, s-a întors bou.

6. Γumaru psohiu, di zulapi (di lupu) nu l’i-u fricî. – Măgarului mort nu îi e frică de fiară (lup).


1.Hanea prucupseaşti. - Prăvălia te îmbogăţeşte.

2.Hearbi ca fisuilu fîrî apî. – Fierbe ca fasolea fără apă.

3.Hearbi ca oala fîrî apî. – Fierbe ca oala fără apă. (Fierbe în suc propriu.)

4.Heavra γini cu saclu ş-fudzi pitu guva aclui. – Boal vine ca sacul şi pleacă prin gaură de ac.

5.Herlu s-bati pînî-I caldu. – Fierul se bate pînă-I cald.

6.Hoara ardi ş-maia s-cheaptinî. – Satul arde şi baba se piaptănă.

7.Hoara fîrî cîňi furl’I u calcî. – Satul fără cîini îl pradă hoţii.


1.Inima la ml'eari s-nu ţ-u spuni. - Nu-ţi dezvălui inima (secretele) femeii (nevestii).

2.Inşi ca piducl’iulu pi frîmti. - A ieşit (în faţă) ca păduchiul pe frunte.

3.Intraşi n-coru, lipseaşti s-gioţ. – Ai intrat în horă, trebui să joci.

4.Io biui γinu şi-elu s-ambită di apî. – Eu am băut vin şi el s-a îmbătat cu apă.

5.Isapi curatî di Dumnidză-i datî. – Socoteala curată de Dumnezeu e dată.

6.Îţi lucru zorlea adratu aγonea s-aspardzi. – Orice lucru făcut în grabă repede se strică.

7.Iu ascuchi s-nu-alindzî. – Unde scuipi să nu lingi.

8.Iu ascuchi unî hoarî maţinî nî moarî. – Toţi sătenii au scuipta şi moara a măcinat. (Unde-s mulţi puterea creşte).

9.Iu bagî elu cîmeaşa, io bagu zmeana. – Unde pune el cămaşa eu pun izmana (îl desconsider).

10.Iu-i multî minti, aclo–i ş-multî glîrimi. – Unde-i minte multă este şi prostie.

11.Iu ntuneariţ, aclo s-armîňi. – Unde te-a prins noaptea, acilo să rămîi (să faci popas).

12.Iu nu-lu seamini, aclo fitruseaşti. – Unde nu-l semeni, acolo răsare. (Apare acolo unde nu te aştepţi, unde nu-l doreşti).

13.Iu paşti, oaia alasî ş-baligî ş-lînî. – Oaia, unde paşte, lasă şi baligă şi lînă.

14.Iu-su dauî cumnati, vasili armînu nilati. – Unde sînt două cumnate, vasele rămîn nespălate.


1.Îlu criscui cu ocl'i alghi. - L-am crescut cu ochi neadormit (ca ochii din cap).

2.Îlu mîcî faţa şi-elu s-ascarchinî pi curu. – Îl mănîncă faţa şi el se scarpină la fund.

3.Îlu mutreaşti ca ou arufitu. –Îl păzeşte (îngrijeşte) ca pe un ou moale.

4.Îlu va cîtu neaua n-sinu. – Îi e drag ca zăpada în sîn.

5.Îl’I cripă peaţa, nu-ari arşini. – I-a crăpat obrazul, nu mai are ruşine.

6.Îl’i si duţi gura ca moara. – Îi umblă gura ca moara.

7.Îl’i si umplură dinţîl’i di pîni. – I s-au umplut dinţii cu pîine (cu mîncare). (S-a ajuns).

8.Îndrugî ş-verdzî şi-uscati. – Îndrugă şi verzi şi uscate.

9.Întreabă cari vrei, ma di minti s-nu ţî eşi. – Întreabă pe cine vrei, dar nu-ţi schimba horărârea.
10.Înţapî-lu cu aclu, s-ansarî ca draclu. – Împunge-l cu acul, să sară ca dracul.

11.Înveţlu ari ş-dizveţu. – Învăţul are şi dezvăţ.


1.L-u ndreapsi lucurlu. – A aranjat treaba.

2.La Dumnidză ti tuţ ari locu. - La Dumnezeu este loc pentru toţi.

3. La frati nu-s duţi, cî-i alargu, ma s-duţi la viţinu. – La frate nu se duce, că-I departe, dar se duce la vecin.

4.La gorţulu alîvdatu s-nunedz cu sacu. – La părul lăudat să nu te duci cu sacul.

5. La hani, ma s-nu curî, va s-chicî. – La prăvălie, dacă nu curge, pică.

6. La moarî s-amţinî cu –aradî. – La moară se macină cu rînduială.

7. – Lali Giogi, cal’i calcî pi ploci. – Unchiule Gheorghe, caii-n curte au intrat.

- Di iu ştii tini cî-l’I luai fîrî groşi? – De-unde ştii că-s de furat.?

8. Laptili anvîlitu cîtuşea nu-lu mîcî. – Laptele acoperit nu-l mănîncă pisica.

9.Laptili virsatu cu şil’i s-adunî. – Laptele vărsat îl aduni cu greutate.

10. Lati straňi cafi omu va s-poartî. – Haine curat eoricine vrea să poarte.

11. Leagînlu ghini ligatu puté nu cadi.- Leagănul bine legat niciodată nu cade.

12. Li-arcă tu pîltări. – A dat-o la spate. (Le-a dat uitării, nu le maid ă importanţă).

13. Liγda anvîlitî şoariţl’I nu u calcî.Untura, dacă-i acoperită, şoarecii nu dau peste ea.

14. Lilicili aroşi pii cheptu s-poartî. – Florile roşii pe piept se poartă.

15. Limba li-adarî,limba li-aspardzi. – Limba face, limba strică.

16. Limba s-u duţ la dintili ţi tidoari. – Pune limba pe dintele ce te doare.

17. Lî intră ‘’aţea cu furca’’ n-casî. Le-a intrat gîlceava în casă.

18. Lîngoarea γeaţîrloru – sînîtatea oamiňiloru. – Sănătatea oamenilor – boala doctorilor.

19. Lîngoarea ta s-ibî sînîtatea mea. – Boala ta să fie sănătatea mea.

20. Lu-acîţai cînli tu cireapu. Am prins cîinele în cuptor. (L-am prins la înghesuială).

21. Lu-acîţai tu praşu. – L-am prins în grădina cu praz (în neregulă).

22. Lu-acîţă (u-acîţă) cîruna. – I-au priit (lui, ei) cununile de nuntă. (Se spune despre cei cărora le merge bine în căsnicie).

23. Lucru anvîlitu easi aňiurdzitu. – Lucrul acoperit iese împuţit.

24. Luγuria furatî aγonea s-cheari. – Lucrul furat repede se pierde.

25. Lupata lui nica nu ţîni apî. – Lopta lui nu ţine încă apă.(N-a prins încă cheag).

26. Luplu l-veadi ş-torlu l’-caftî. – Vede lupul în faţă şi el îi caută urma.

27. Luplu mîcî oi ş-misurati ş-nimisurati. – Lupul mănîncă oi şi dintre cele numărat eşi dintre cele nenumărate.

28. Luplu nu poa’ s-s-facî oai. Lupul nu se poate face oaie. (Lupul îşi schimbă părul, dar năravul ba).

29. Luplu tu negurî mîcî oi. – Pe vreme de ceaţă mănîncă lupul oi.

30. L’ea cu unî mînî ş-da cu dauî. – Ia cu o mînă şi dă cu două (este risipitor).

31. L’ea di minti ş-du-ti n-Poli. – Minte dacă aveai, în Stambul ajungeai.

32. L’i-alichirî peaticu. – I-au lipit petic. (Au muşamalizat neregula).

1. Ma aγonea unî dadî hîrneaşti şapti fciori.Mai degrabă o mamă hrăneşte şapte feciori, decît şapte feciori o să hrănească o mamă.

2. Ma ai capu, ţi ţ-lipseaşti minti? – Dacă ai cap minte ce-ţi mai trebuie?

3. Ma ghini aspardzi unî bîsearicî ş-nu-aspardzi unî isozmatî. – Mai bine sparge o biserică decît să strici o logodnă.

4. Ma ghini oarfînu tiňisitu di cîtu avutu bîtîcci. – Mai bine sărac cinstit decît bogat vinovat.

5. Ma ghini s-lu nveşţî, di cîtu sî-lu hîrneşţî. – Mai bine să-l înveşti (îmbraci), decît să-l hrăneşti.

6. Ma ghini s-taţ, ma s-faţ. - Mai bine să taci şi să faci.

7. Ma nu ari polimu, va s-s-şuţî eta. – Dacă nu-i război, se schimbă lumea.

8. Ma nu ti doari caplu, nu-lu leagî. Nu te lega la cap dacă nu te doare.

9. Ma s-meşţî ‘’nveasta’’, lucurlu sî ndreadzi. – Dacă dăruieşti ‘’mireasa’’ cu bani (dacă dai mită), treaba se aranjează.

10. Ma s-mi-alavdzî, va ti-alavdu. – Laudă-mă, ca să te laud.

11. Ma s-nu-ai arşini di oamiňi, nu-ai arşini ni di Dumnidză. – Cine nu se ruşinează de oameni, nu se ruşinează nici de Dumnezeu.

12. Ma s-nu-ai capu, cavai di cicioari. – Dacă nu e cap, e vai de picioare. (Unde nu-I cap e vai de picioare).

13. Ma s-nu vrei s-dişclidz punga, dişcl’idi-ţ ocl’il’I.  – Dacă nu vrei să deschizi punga, deschide-ţi ochii.

14. Ma s-sachi groapa ti altu, tini va s-inţrî tu ea. – Cine sapă groapa altuia intră singur în ea.

15. Ma s-taţ, va s-aminţî ma multu. – Dacă taci ai să cîştigi mai mult. (Tăcerea e de aur).

16. Ma s-ti-gioţ cu focu, va ti ardzî. – Dacă te joci cu focul, ai să te arzi.

17. Ma s-ti laşi moali, va ti bagî tu foali. – Dacă te laşi moale, te bagă în burduf.

18. Ma s-ti minteşţî tu tîrţi, porţîl’i va ti mîcî. – Dacă te amesteci în tărîţe, te mănîncă porcii.

19. Ma ti-acîţaşi în coru, gioacî. Dacă te-ai prins în horă, joacă (trebuie să joci).

20. Marli mîcî dulţeamea, ňiclu mîcî amîreaţa. – Cel mare mănîncă dulceaţa, cel mic doar doar amărăciunea. (Pentru unul mumă, pentru altul ciumă).

21. Marli pescu s-acaţî cu γermu ňicu. – Peştele cel mare se prinde cu vierme mic.
22. Mi duţi cu fifîrlica. – Mă duce cu fofîrlica. (Mă duce cu zăhărelu).

23. Mi facu apunti, ma nu mi calcî. – Mă fac punte , dar nu mă călca. (Mă fac luntre şi punte pentru tine, dar nu mă călca în picioare).

24. Minduea di dzaţi ori  şi-azbura unî oarî.Gîndeşte-te de zece ori şi vorbeşte o dată.

25. Mini frigu, altu mîcî. – Eu prăjesc, altul personae.

26. Misurî di trei ori cu cotlu ş-tal’i unî oarî. – Măsoară cu cotlu de trei ori şi  taie o dată.

27. Mîcatlu nu pistipseaşti agiunlu. -  Sătulul nu crede flămîndului.

28. Mîcă, s-adră ca elu di şutî. – S-a ghiftuit ca iedul şutei (caprei şute).

29. Mîcă unî masinî şi-umplu unu talaru di untulemnu. – A mîncat o măslină şi a umplut un butoi cu untdelemn.

30. ňi hrisusiti, guri afurisiti. – Mîini aurite, guri afurisite (spurcate, care spun vorbe rele).

31. Ml’earea ari perlu lungu ş-mintea şcurtî. – Femeia are părul lung şi  mintea scurtă.

32. Ml’earea-i alghina casîl’ei. – Femeia este albina casei.

33. Ml’earea-i ma dracu ş-di draclu. – Femeia-i mai drac decît draul.

34. Ml’earea s-nu u-agudeşţî niţi cu lilici. – Pe femeie să nu o atingi nici cu o floare.

35. Ml’earea stearpî nu-i mplinî. – Femeia stearpă-i nefericită.

36. Ml’earea ţi nu va s-frimitî tutî dzua nţearnî. – Femeia care nu vrea să frămînte cerne toată ziua.

37. Morţîl’I nu esu dit groapî s-nu intrî γiil’i. – Morţii nu ies din groapă ca să nu intre cei vii.

38. Mpiticarî saclu cu cheadinu albu. – Peticiră (cusură) sacul cu aţă albă. (E cusut cu aţă albă).

39. Mşeată, s-u beai tu scafî. – E frumoasă, s-o bei din potir (s-o sorbi din ochi).

40. Mşeatî, sî-l’i l’eai caplu şi s-fudz. – E frumoasă, să-i iei capul şi să te duci.

41. Muri niccuchirlu, s-ancl’isi casa. – A murit stăpînul, casa a rămas pustie.

42. Mutrea-mi cu cu nu ocl’iu, s-ti mutrescu cu doi. – Veghează-mă (îngrijeşte-mă) cu un ochi, ca să te veghez  cu amîndoi.



1.Na pîrălu, dă-ňi cîvgălu. – Ţi-am dat banul, ca să-mi dai scandalul. (Fă bine ca să-ţi găseşti rău.

2.Ni sî-lu vedz, ni cruţea s-ţî faţ. – Nici să-l vezi, nici crucea să-ţi faci. (Nici să-l vezi, nici să-I doreşti sfârşitul).

3. Ni sî-ni γinî, ni s-mi ducu. – Nici să-mi vină, nic să mă duc. (Se spune cînd nu vrei să ai relaţii cu cineva).

4. Nica cu noatiňl’i s-tundi. – Încă se tunde cu noatenii. (E încă în mintea copiilor; nu poţi încă să pui bază pe el).

5. Nicuchira s-cunoaşti dupu cumu-i casa ndreaptî. - Gospodina se cunoaşte după rînduiala din casă.

6. Nicuchirlu easti direclu a casîl’ei. – Gospodarul este stîlpul casei.

7. Nîpîrtica, anda u doari caplu, easi n-cali. – Vipera, cînd o doare capul, iese în drum. (Şarpele, cînd i se face de măciucă, iese în drum).

8. Nivol’ea ti-anveaţî s-aravdzî. – Nevoia te face să rabzi.

9. Nu aduţi anlu ţi-aduţi oara. – Nu aduce anul ce aduce ceasul.

10. Nu-alasî gai fîrî coadî. – Nu lasă cioară fără coadă. (Se spune despre persoanele bîrfitoare, care îi încondeiază pe toţi).

11. Nu-ari arîu fîrî fimo ş-niţi omu fîrî caimo. – Nu-i mare fără talaz şi nici om fără necaz.

12. Nu-ari bela videla*. – Nu mai există zi luminoasă. (Nu mai există vreo perspectivă). (slav. Maced.: bela videla – lumină albă).

13. Nu-ari marţu fîrî preasini. Nu-i martie fără post.

14. Nu-ari pîduri fîrî uscîturi. – Nu există pădure fără uscături.

15. Nu-ari treacî cu elu. – Nu te poţi înţelege cu el.

16. Nu bati parlu iuva. – Nu bate nicăieri ţăruşul. (Nu se fixează într-un loc).

17. Nu da di dîvani, ni di pragu. – Nu atinge nici tavanul, nici pragul.

18. Nu easi fumu pînî nu faţ focu. – Pînă nu faci foc, nu iese fum.

19. Nu lomu oi, cî nu-ari cari s-da tu cutaru. Nu luăm oi, că nu-i cine să le dea la strung.

20. Nu l-acaţî loclu. – Nu stă locului. (N-are astîmpăr).

21. Nu-l’i si-alicheaşti cîmeaşa di curu.Nu i se lipeşte cămaşa de fund. (N-are astîmpăr, nu stă locului).

22. Nu mutrea pailu ditu ocl’iulua viţinlui, vedz-ţî parlu ditu ocl’il’i a tăi. – Nu te uita la paiul dinochiul vecinului, vezi-ţi de parul din ochiul tău).

23. Nu ştii sî ş-da giueapea la beiu.Nu ştie să dea răspuns beiului. (Nu ştie să-şi apere dreptul).

24. Nu tutî lumea poati s-poartî cloputu.Nu oricine poate să poarte clopot (să fie în frunte).

25. Nu ţî dă dzeaditlu, cî va ţî furî tutî mîna. – Nu-I da degetul, că o să-ţi ia toată mina.

26. Nu ţî pizuea di altu, cî şi-alţî va ş-pizueascî di tini. – Nu ride de altul, că şi alţii o să rîdă de tine.

27. Nu ţîni preasini. – Nu ţine post. (Nu are Dumnezeu, nu are frică de Dumnezeu).

28. Nunil’ea s-ţîni pîn’ tu nauli bîrni. – Năşia se ţine pînă în a noua spiţă.

29. N'iclu nu s-faţi cu punga di guşi. - Copilul nu se naşte cu punga de banii la gît.

30. N’iclu omu nu-i ti banî. – Omul mic (neînsemnat) nu merită să trăiască.

31. N’i-easti ňilî di tini, ma di mini suflitlu ň-si-arupi. – Milă mi-e de tine, dar de mine mi se rupe sufletul.



1.Oaia ari maţlu lungu. – Oaia are maţul lung (obţii multe bunuri de la ea).

2.Oaia cari nu-şi ţîni lîna, u mîcî luplu. – Oaia care nu-şi păzeşte lîna o mănîncă lupul.

3. Oaia cîvgălu lu-ari n-coadî. – Oaia are scandalul în coadă.

4. Oaia ditu sadinî tu xeri sî ngraşi. – Oaia crescută cu iarbă proastă se îngraşă pe secetă.
5.Oaia este şopatlu di-amalmî. - Oaia este izvor de aur.

6. Oaia ţi fudzi ditu cutaru luplu u mîcî. – Oaia care fuge din ţarc o mănîncă lupul.

7. Oaia ţi fudzi nanîparti nu-I bunî. – Oaia care umblă pe de lături nu-i bună.

8. Oarfînlu ňeari anghiseadzî. – Săracul visează miere. (Vrabia mălai visează).

9. Oarfînlu easti l’epurlu, cî nu-ari casî. – Sărac este iepurele pentru că n-are casă.

10. Oarfînu s-feaţi, oarfănu arcă topea. – Sărac s-a născut, sărac şi-a dat duhul.

11. Oaspili, unî searî, faţi cîtu dauî liri; dauî seri – ţinţi paradz.- Oaspetele, dacă stă o seară, face cît doi galbeni; dacă stă două seri, nu face două parale.

12. Ocl’il’I s-ţî easî ş-numî s-nu ţi easî. – Decît să-ţi iasă nume rău,mai bines ă-ţi iasă ochii.

13. Omlu anviţatu dauî capiti ari. – Omul învăţat are două capete.

14. Omlu arîspînditu – ca cîni udîrnitu. – Omul înstrăinat e precum cîinele hăituit.

15. Omlu cu γramî patru ocl’i ari. – Omul cu carti are patru ochi.

16. Omlu cu zînîiati di foami nu moari. – Omul cu meserie nu ajunge cerşetor. (Meseria e brăţară de aur).

17. Omlu ma sî ştibă cîndu moari, singuru va şi-adarî groapa. – Dacă ar şti omul cînd moare, şi-ar face singur groapa.

18. Omlu mintimenu imnî pi-andreapta cali. – Omul înţelept ţine drumul drept.

19. Omlu s-bati cu zborlu, pravda cu ciumaga. – Pe om îl baţi cu vorba, pe vită cu bîta.

20. Oulu pri iu easi pri-aclo intrî. – Oul pe unde iese, pe acolo intră. (Du-te de unde ai venit).


1. Palili cu foclu t-unu locu nu bîneadzî. – Paiele şi focul n-au viaţă împreună.

2. Perlu l’i-alghi, ma mintea nul’i vini. – În cap părul i-a albit şi mintea nu i-a venit.

3. Pesculu di la capu s-amputi. – Peştele de la cap se impute.

4. Pesculu tu-amari, tiγanea pi focu. – Peştele în mare, tigaia pe foc. (Vinde blana ursului din pădure).

5. Pi iu easi zborlu easi ş-suflitul. - Pe unde iese vorba iese şi sufletul.

6. Picurarlu ţi doarmi fîr’ di oi armîni. – Ciobanul care doarme rămîne fără oi.

7. Pitu unî ureacl’I l’-intrî, pitu alantî l’i-easi. Printr-o ureche îi intră, prin cealaltă îi iese.

8. Pîltitu, nipîltitu, la Dumnidză să ştii. – Plătit, neplătit, la Dumnezeu se ştie.

9. Pînî la Dumnidză aγili ti mîcî. – Pînă la Dumnezeu te mănîncă sfinţii.

10. Pînî s-minduiascî iturlu, glarlu tricu arîulu. – Pînă să se gîndească deşteptul, prostul trecu rîul.

11. Pînî s-nu faţ focu nu easi fumu. – Pînă nu faci foc nu iese fum.

12. Pîrălu pîră aduţi. – Banul aduce bani.(Ban la ban trage).

13. Pîrălu tal’i, pîrălu aspindzurî. – Banul taie, banul spânzură.

14. Ploai cu sari, ghifţîl’I n-pîzari. – Plouă cu gheaţă, ţiganii-s în piaţă.

15. Ploai da şi elu cîciulî nu va. – Îl plouă în bătătură, dar pe cap nu vrea căciulă.

16. Poartî γinu, ma bea apî. – Poartă (transportă) vin, dar bea apă.

17. Pocilu s-duţi multi ori la apî şi-unî oarî s-frîndzi. – Ulcioru se duce de multe ori la apă şi o dată se sparge.

18. Porculu, cîndu lu-ascuchi, dzîţi cî da ploai. – Porcul, cînd îl scuipi, zice că plouă.

19. Porculu, ş-tu bîsearicî sî-lu badz, tutu va s-arîmî. – Porcul, oriunde l-oi duce, tot o să rîme.

20. Preftulu mîcî la nauî misăl’I şi-acasî tot agiunu easti. – Popa mănîncă la nouă parastase şi acasă e flămînd.

21. Prota minduea ş-dapoia azbura. – Mai întîi gîndeşte şi apoi vorbeşte.

22. Pţînu cîti pţînu s-adunî multu. – Puţin cite puţin se adună mult. (Bob cu bob se umple sacul).

 

Ruvelea aspartî ş-puriclu nu-aspari. (Pistolul stricat nici pe purice nu-l sperie.)


1.S-acîţă cu tut laolu. - S-a pus în cîră cu toată lumea. (Şi-a ridicat tot satul în cap.)

2. S-adari ţi dzîţi preftulu, nu ţi faţi. – Să faci ce spune popa, nu ce face popa.

3. S-adră ca pita di seu. – S-a făcut ca turta (ca plăcinta) de seu. (L-a dat învileag).

4. S-afireaşti ca draclu di bîsearicî. – Se fereşte ca dracul de biserică. (Fuge ca dracul de tămîie).

5. S-agîrseaşti di la mînî pîn’ la gură. – Uită de la mînă pîn’ la gură.

6. S-aleapsirî oili di căpri. – S-au separat oile de capre. (S-a ales orzul de neghină).

7. S-alîxi ca di sumu cîruňi. – S-a îmbrăcat ca pentru cununie (de parcă ar fi mire).

8. S-ansurarî di ňiţ ta s-l’ea aburli. – S-au luat de mici ca să facă avere.

9. S-antreaţi urfaňea cu pirifaňea. – Se întrece sărăcia cu fudulia.

10. S-anviţă ca cînli la hîsîphio. – S-a învăţat la bine precum câinele la măcelărie.

11. S-anvîrteaşti ca bişina n-cioaricu. – Se învîrteşte ca vîntul prin cioareci (fără rost).

12. S-ascumsi ca şoariclu tu guvî. – S-a ascuns ca şoarecele în gaură. (S-a dat ca peştele la fund).

13. S-bîgă pi cicioari. – S-a pus pe picioare. (A aranjat treaba).

14. S-ducheaşti ş-γumarlu discîntiori. – Uneori e şi măgarul simţit.

15. S-faţi ca nacî. – Se preface.

16. S-mi fţeamu nica nî oarî nveastî, va sî şteamu cumu s-mi ncl’inu. – Mireasă din nou de-aş fi, să fac plecăciuni aş şti. (Este vorba de supunerea şi buna cuviinţă prin care nurorile cîştigau bunăvoinţa socrilor, putînd profita din asta).

17. S-nu ti badz iu nu ţî hearbi dzama. – Nu te băga unde nu-ţi fierbe oala.

18. S-ti-aveagl’I Dumnidză di omlu (ml’earea) cu budzî subţîri. – Să te fereasă Dumnezeu de omul (femeia) cu buze subţiri.

19. S-ti başu pi guşi, s-chicuseşţî dupî uşî. – O să te sărut în prag, să te ruşinezi de drag.

20. S-tradzi mari. – Se ţine mare (e fudul,îşi dă aere, îşi dă importanţă).

21. S-tuchi neaua şi s-dizvîli loclu. – S-a topit neaua şi s-a descoperit pămîntul (au ieşit toate la iveală).

22. S-virsă (s-arcuti) tingirelu şi şi-află cîpachea. – Se răsturnă (se rotogoli) cratiţa şi-şi găsi capacul.

23. Scafa, ma s-umpli, curî. – Paharul, cînd se umple, curge.

24. Scl’incea aduţi amîrtii. – Zgîrcenia aduce nenorocire.

25. Scrumatu lu-ari lucurlu. – Îi merg prost treburile.

26. Scuseşi ţinţi drahmadz, doi bagî-l’I di-unî parti. – Ai cîştigat cinci lei, doi pune-i deoparte.

27. Sî şţî γumarlu şi-l’i dzîsi a cucotlui: ‘’capu grosu’’. - Se întoarse măgaruk spre cocoş şi-i zise: ’’cap gros’’.

28. Sîndza (sîndzulu) apî nu s-faţi. – Sîngele apă nu se face.

29. Soacra arauî – tihea norîl’ei. – Soacră rea – ‘’norocul’’ nurorii.

30. Soţlu s-veadi la ananghi. – Prietenul la nevoie se cunoaşte.

31. Sta fronimu ca γrambo vîrγîrescu. – Stă cuminte (docil) ca mire bulgar.

 

 

1.Ş-deadi pîltarea cu elu. - Şi-a frecat spinarea cu el. (S-a înhăitat cu el la lucruri rele.)

2. Ş-dzua di paşti ghiftulu tutu dicuňearu armîni. – Şi în ziua de paşti, ţiganul rămîne tot cerşetor,

3. Ş-fîrî s-cîntî cucotlu, soarli tut easi. – Soarele răsare şi fără să cînte cocoşul.

4. Ş-ghifţîli au paradz, ma nu ştiu să-I’i-aveagl’i. – Şi ţiganii au bani, dar nu ştiu să-i păstreze.

5.Ş-lo tîimea. – Şi-a luat ce i se cuvenea.

6.Ş-merlu easti aroşu, ma γermulu îlu mîcî.Şi mărul este roşu, dar îl mănîncă viermele.

7. Ş-mintimenu s-hii, mas-nu-ai paradz, lumea glaru ti faţi. – Chiar deştept să fii, dacă nu ai bani, lumea te socoteşte prost.

8. Ş-mîcî casa cu gura. – Îşi mănîncă cu gura casa (cheltuieşte mult pentru plăcerea mîncării, e risipitor).

9. Ş-neaua-I albî, mau chişi cîňl’i. – Şi zăpada-i albă, dar o murdăresc cîinii. (Se spune despre fetele care şi-au pierdut cinstea.)

10. Ş-paradz s-ai, na s-nu-ai minti, doi paradz nu faţ. – Chiar bani să ai, dacă nu ai minte, nu faci două parale.

11. Şedz strîmbu, ma azbura ndreptu. – Şezi strîmb, dar vorbeşte drept. (Să stăm strîmb şi să judecăm drept.)

12. Şi-aspuni nipîrtica cicioarli? – Îşi arată şopîrla picioarele? (Se spune despre persoanele ascunse, închise).

13. Şidearea nu aduţi ni pîni, ni mîcari. – Şederea nu aduce nici pine, nici mîncare. (Lenea e cucoană mare, care n-are de mîncare).


1.Ta s-ti voiu, va s-mi vrei. - Ca să te vreau, trebuie să mă vrei.

2.Taifî mari, gaile mari. – Familie mare, grijă mare.

3.Talarlu, am asunî, easti golu. – Butoiul, dacă sună, este gol.

4.Ti beiu suma, ti chihîie lîna ş-ti picurari ňiţîli. – Pentru bei suma*, pentru stăpîn lîna, iar pentru ciobani miţele. (*suma – Lînă albă, cu firul ung, de cea mai bună calitate.)

5.Ti creapî tu cheali. – Te fierbe fără foc.

6.Ti crescui ca meru aroşu. – Te-am crescut ca pe un măr roşu (cu mult grijă).

7.Ti discînţî mă, ti alţî nîiarcî. – Pentru unii mamă bună, pentru alţii mamă vitregă. (Pentru unii mumă, alţii mamă ciumă).

8.Ti elu iuva nu-ari mîxuli. – Pentru el nicăieri nu-i rodnicie.

9.Ti ţi s-ardî dauî casi, ma ghini unî. – De ce să ardă două case, mai bine una (mai bine un divorţ decît două).

10.Ti upîrişi tu culeaşu, suflî ş-tu mîrcatu. – Te-ai opărit în mămăligă (cu terci), suflă şi în iaurt.

11.Tihea cînd γini şi-uşa frîndzi. – Norocul, cînd vine, sparge şi uşa.

12.Tihea omlu şi-u faţi. – Norocul şi-l face omul.

13.Toamna s-alegu pal’iuoili. – Toamna se aleg oile bătrîne (sînt separate de restul turmei).

14.Tora ‘’dumba-dumba’’, divîroarî ‘’nani-nani’’. – Acum îţi cîntă lăutarii,la anu’ cînţi tu ‘’nani-nani’’. (Este vorba de ciclul căsătorie-naştere).

15.Totna viţina-i ma mşeatî ca nicuchira. – Întotdeauna vecin ae mai frumoasă decît nevasta.

16.Tradzi boulu ş-plîndzi amaxea. – Trage boul şi se vaită carul.

17.Tricu ş-pitu guvî di acu, ma inşi tu migdani. – A trecut şi prin gaura acului, dar a ieşit la iveală (a izbutit).

18.Tu hoarî pîrălu s-adunî, tu cîsîbă s-aspardzi. – Banii se adună în sat şi se cheltuiesc la oraş.

19.Tu lumi sî spuni aγiusiî şi-ea easti pragu di bîsearicî. – (Pe dinafară pom înflorit, pe dinăuntru lac împuţit).

20.Tu mîna lui easti ş-pînea ş-cuţîtlu. – În mina lui sunt pîinea şi cuţitul.

21.Tutu ţi-azboairî nu-i bunu ti mîcari.- Nu tot ce zboară se mănîncă


1.Ţaplu totna ninti imnî. – Ţapul merge totdeauna în frunte.

2.Ţeara cîndu s-astindzi adarî pira ma mari. – Ceara, cînd se stinge, face flacăra mai mare.

3.Ţi-adarî. ţi faţi, tutu pi cicioare cadi. – Face ce face şi cade tot în picioare.

4.Ţi-adarî ml’earea niţi draclu nu disfaţi. – Ce face femeia nici dracul nu desface.
5.Ţi-ai tu mînî nu-i arîdeari. - Ce-i în mînă nu-i minciună.

6.Ţi dzîţi caplu, aţea faţi gura. – Cum zice capul aşa face gura.

7.Ţi easi di cîtuşi şoariţ mîcî. – Ce naşte din pisică şoareci mănîncă.

8.Ţi faţ, aţea va s-tradz. – Ce faci, aceea ai să tragi. (După faptă şi răsplată.)

9.Ţi-i di harami, halali nu s-faţi. – Ce-i de haram (obţinut pe nemeritate, pe nedrept, prin furt) nu te pricopseşte.

10.Ţi nu-ai, nu poţ s-vindzî. – Nu poţi vinde ce nu ai.

11.Ţi s-facî cicioarli cîndu caplu nu faţi? – Ce să facă picioarele cînd capul nu e bun?

12.Ţi siminaşi, aţea va s-aduňi. – Ce-ai semănat, aceea ai să culegi.

13.Ţi veadi ocl’iulu, aţea caftî suflitlu. – Ce vede ochiul, aceea cere sufletul.

14.Ţinţi paradz nu da. – Nu dă nici două parale. (Nu dă importanţă).

15.Ţinţi paradz nu faţi. – Nu face două parale. (E lipsit de valoare, nu are calităţi).

16.Ţiva nu scuseşi tu migdani. – N-ai dat nimic la iveală. (N-ai făcut nici o ispravă).

17.Ţi caftî trei, dă-l’I ţinţi şi-ascapî. – Îţi cere trei, dă-I cinci şi scapă (de el).

18.Ţî da cu lingura ţ-ţî l’ea cu ciubana. – Îţi dă cu lingura şi îţi ia cu polonicul.

19. Ţ-u cunuscu cîtu grîndina pi broascî. – Recunoştinţa lui s-a văzut precum grindina pe broască.



1.U-acîţă n-cheari. – O ţine morţiş în minciună. (Nici usturoi n-a mîncat, nici gura nu-i miroase.)

2. U-adră gura pîn’ di urcl’i (ca di cireapu). – Gura i-a ajuns pînă la urechi ( e mare cît cuptorul). (Urlă ca un apucat.)

3.Uboru fîrî gardu, ca omu fîrî strani. – Curtea fără gard e ca omul fără haine.

4. Udzîrlu nisuptu psohiu s-faţi. – Uferul nesupt se stîrpeşte (seacă).

5. Umpli volea armânlui şi -umpluşi vrearea alu Dumnidză. - Fă voia aromânului şi ai îndeplinit vrerea lui Dumnezeu.

6.Unî azburîmu şi-altî achichisimu. – Una vorbim şi alta ne înţelegem.

7.Urdzîca ţi nu-anţapî nu-I bunî. – Urzica, dacă nu urzică,nu-i bună.

8.Urnipsea pi mintimenu şi-alasî glaru. – Ia povaţă de la cel deştept şi lasă-l pe cel prost.


1.Va s-bînămu ş-va s-videmu. – Om trăi şi om vedea.

2.Va s-paţ, ta sî ştii s-ti-avegl’i. – Trebuie să o păţeşti ca să ştii să te fereşti.

3.Vearî mari, gaileadz pţîňi. – Vară lungă, necazuri puţine.

4.Vedz-ţî gaileadzl’I a tăi, n ua viţinlui. – Vezi-ţi de grijile (necazurile tale), nu de-ale vecinului.

5.Vizdu multi, ma ş-pîţă multi. - Multe a văzut, dar şi multe a pătimit. (E trecut prin ciur şi prin dîrmon).

6.Vini ca vimtu ş-fudzi ca vimtu. – Ca vîntul a venit, ca vîntul s-a dus.

7.Vîcarlu nău văţli ş-cheari. – Văcarul nou îşi pierde vacile.

8.Vrei minti, nu poalî dininti. – Îţi trebuie minte, nu şorţ dinainte.

9.Vulpea vulpi ti faţi. – Vulpea vulpe te face.(Te-ai înhăitat cu lupii, urli ca ei.)


1. Xeanili suntu greali. - Străinătăţile sunt grele


1.Zboarî multi, urfaňi mari. – Vorbe multe, sărăcie mare. (Vorbă multă sărăcia omului.)

2.Zborlu azboairî ca vimtlu. – Vorba zboară ca vîntul.

3.Zborlu dulţi zboru dulţi aduţi. - Vorba dulce  aduce vorbă dulce. (Vorba dulce mult aduce.)

4.Zburaşti ca avucatu di Fuşteani. – Vorbeşte (mult) ca un avocet din Fuşteani.

5.Ziγi aspartî, omu cu gaileadz. – Omul necăjit – cîntar rablagit.

6.Zmelciu fîrî casî, omu fîrî ghineaţî. – Melc fără casă, om fără noroc.
7.Zorea-i bunî cîndu-i ňicî. – Nevoai e bună cînd e mică.

8.Zorea ş-herlu frîndzi. – Nevoia fringe chiar şi fierul.

9.Zvestri fîrî zaciu, casî fîrî nicuchiru. – Casa fîrî stăpîn e ca varul nestins.



SURSA:

Nicolae Caraiani şi Nicolae Saramandu (editori), Folclor aromân grămostean, editura Minerva, Bucureşti, 1982, pp.26-59.

 

Last modified on Sâmbătă, 10 Decembrie 2011 02:50
Marius Teja

Marius Teja

M-am născut în 1969 în Constanţa, dintr-un tată fărşerot şi o mamă cipană (Nurciu). Am absolvit în 1997 Facultatea de istorie a Universităţii Bucureşti. Am lucrat în Bucureşti în învăţămîntul preuniversitar şi în presă. În prezent sunt pensionat şi locuiesc în Constanţa.

Website: www.aromanul.ro

Leave a comment

Make sure you enter the (*) required information where indicated.
Basic HTML code is allowed.

Login

Register

*
*
*
*
*

* Field is required