Aromânul Istorie şi Cultură Aromână

Login Register
Acasa » Blog » Expresii grămostene în antologia N. Caraiani – N. Saramandu
A+ R A-
Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445
16-07-2011

Expresii grămostene în antologia N. Caraiani – N. Saramandu

Rate this item
(2 votes)

În 1982 Nicolae Caraiani şi Nicolae Saramandu publicau Folclor aromân grămostean. În secţiunea Expresii şi sensuri figurate a antologiei, editorii au inclus 865 de elemente, dublate de versiuni proprii româneşti şi ordonate alfabetic după prima literă. Am selectat câte o expresie pentru fiecare litră a alfabetului.


1. Acîtîrîsitŭ omŭ – afurisit om.

2. Acîţai mîiauî – am prins cheag.

3. Acîţai oaspiţ – mi-am făcut cunoştinţe, am relaţii.

4. Acru puscî – acru ţuţui.

5. Adarî aumbrî a locului – face umbră pămîntului.

6. Adil’I vimturi – spune vrute şi nevrute.

7. Adnatŭ stogŭ – strîns grămadă, înfricoşat.

8. Adrai unŭ somnu – am tras un pui de somn.

9. Adunî-l’i pîndzîli – nu-i da apă la moară, potoleşte-l.

10. Adunî nărli – face mofturi; se supără.

11. Agiumsi cuprii – a ajuns de nimic, a decăzut.

12. Agîrşii di durńii – m-a furat somnul, am aţipit.

13. Aguditŭ cu lîpuda (cu pîrpodea, tu minti) – lovit cu leuca, atins la cap, ţăcănit.

14. Aguditŭ ş-pliguitŭ – rănit grav.

15. Aγiu l-feciŭ – m-am rugat de el ca la un sfînt, l-am implorat, l-am conjurat.

16. Aγiusitŭ – binecuvîntat, dăruit de Domnul.

17. Ahulea ureacl’ea – ciuleşte urechea.

18. Alagî di parŭ-parŭ – umblă lelea, nu stă la casa lui.

19. Alichitŭ di casî – om de casă, devotat familiei, gospodar.

20. Alîxea-lŭ – mituieşte-l, ‘’unge’’-l.

21. Alîxeari ditŭ fundu – schimbare din temelie.

22. Alîxitŭ şi-armîtusitŭ – dichisit, împodobit, bine îmbrăcat.

23. Ampartu – impart, dau de pomană.

24. Analtu ca tîpolî – înalt ca plopul, înalt ca bradul.

25. Anapuda omŭ – om anapoda, om sucit, dificil, al dracului.

26. Andreadzi-ţ gura – drege-ţi gura, drege-ţi gustul.

27. Anγearî multi arali – au apărut multe răutăţi.

28. Ansari ca lîndurî – ţopăie ca o rîndunică.

29. Ansîratŭ lisî – sărat potroacă.

30. Anţîpatŭ pi sulî – înţepat, (fig.) obraznic.

31. Anŭ di anŭ – an de an, în fiecare an.

32. Ańiurdzeaşti leşi – miroase a hoit.

33. Apî γilii – apă ca oglinda (limpede ca cristalul).

34. Aprindunî-lŭ – potoleşte-l, linişteşte-l.

35. Apruche chirolu – s-a apropiat timpul, momentul.

36. Arădzli anγearî – au reînviat obiceiurile.

37. Arbineşŭ apresŭ – om încăpăţînat.

38. Arcai zborŭ – am aruncat o vorbă, am adus vorba.

39. Arcatŭ pi dinţî – trîntit cu faţa la pămînt.

40. Arcatŭ pi pîltări – întins lat pe spate, lat mort.

41. Arcă bói – s-a înălţat, a crescut.

42. Arcă fciuriclu (fitica) n-cali (arcă tecnulŭ) – femeia a născut.

43. Arcă petala (topea) – şi-a dat duhul, a murit.

44. Ari aburii – are avere, (fig.) îşi dă aere.

45. Ari chealea pi ciumagî – e bătut măr.

46. Ari dzîli – are zile, îi e dat să mai trăiască.

47. Ari γerńi la curŭ – are viermi la fund, n-are astîmpăr.

48. Ari ocl’i pi zvercî – are ochi la ceafă, vede tot.

49. Ari schinŭ tu inimî – are un cui la inimă, e îndurerat.

50. Ari strucŭ (ari hari) – are pe vino-ncoa’, e atrăgător.

51. Ari vidzutî (ari mutritî) – e arătos, are înfăţişare plăcută.

52. Arîdi ca ghiftu – rîde prosteşte; minte ca un ţigan.

53. Arîdi pi sumŭ nări – rîde pe sub mustăţi.

54. Arîndzî lai – soi rău, neam prost.

55. Arîsimŭ şi-aestî dzuî – am mai păcălit o zi,a trecut şi ziua de azi, am mai trăit o zi.

56. Arîţi chirolu – s-a răcit vremea.

57. Armasi ca cuclu – a rămas singur cuc.

58. Armasi ca upîritŭ – a rămas ca plouat.

59. Armasi ca tihilaiŭ – a rămas ca vai de el.

60. Arneari fîrî pîrγurii (arneari di bîrbatŭ) – curăţenie făcută de mîntuială, făcută de bărbat.

61. Arşini mari – mare ruşine.

62. Arucî doarîli – dau (oferă) cadourile de nuntă.

63. Arucî-l’i unŭ zborŭ – bgă-i un cui în inimă.

64. Arupsi eta – şi-a făcut veacul, are viaţă lungă.

65. Aruptu di lucru – spetit de muncă, frînt de osteneală.

66. Ascîpitai di nimîcari – sînt sleit de foame.

67. Ascîpită – a tulit-o, s-a făcut nevăzut, a murit.

68. Ascotŭ doarîli – expun zestrea.

69. Aseara unî, azî dauî – treabă făcută în pripă.

70. Asparsi adetea. - a stricat datina, obiceiul.

71. Aspartî luγurii – proastă treabă.

72. Aspuni-l’i-u ntr-ocl’i – spune-i-o verde în faţă, spune-i-o de la obraz.

73. Astringu curaua (astringu fîrnulŭ) – string cureaua.

74. Aşil’-fu scriatî (γrama, γrapsea) – aşa i-a fost scris.

75. Aua himŭ pi cicioari – sîntem la locul potrivit, acesta este locul prielnic.

76. Aumbra li-aroamigî – individual pricepe ce vorbim.

77. Aurlî ca cîni turbatŭ – urlă ca un cîine turbat.

78. Avdzîi niavdzîtili – am auzit vorbele cele mai rele.

79. Avu metri di fudzi – a fost deştept (inspirit) că a plecat.

80. Azburaşti ca tu mîhîlă – vorbeşte ca la mahala, vorbeşte urît.

81. Azghearî ca luplu tu pîduri – urlă ca lupul în pădure, zbiară, ţipă.


1.Bagă ş-nu minduea – dă-i înainte fără grijă.
2.Bagî-lŭ tu trastu – mituieşte-l.
3. Bagî-l’i cîpachea – astupă-i gura.
4. Bagî misali – face parastas.
5. Bambaşca omŭ – om sucit.
6. Bana banîl’ei – trai pe vătrai.
7. Bana u-amŭ chilipuri  - de-abia îmi trag zilele.
8. Banî di cîni – viaţă de cîine.
9. Banî di hirŭ aspindzuratî – viaţă atîrnată de un fir de aţă, pe muchie de cuţit.
10. Banî di pîşé – viaţă de paşă, viaţă de huzur.
11. Banî hurγineascî – viaţă de la ţară, viaţă de mizerie.
12. Bană ş-irini – viaţă şi pace, viaţă tihnită.
13. Banî ti iocŭ – viaţă fără sens, viaţă la întîmplare.
14. Bati barabanea – bate toba, nu e discret.
15. Bea pi inimî agiunî – bea pe inima goală, pe nemîncate.
16. Besa omŭ – om ferm în convingeri, om de încredere.
17. Besa, besa –jurămîntul e jurămînt, cuvîntul dat e sfînt.
18. Bichirlîchi – pîşilîchi – burlăcie – boierie, burlăcie – trai de paşă.
19. Birbecu aleptu. - om mîndru şi plin de calităţi.
20. Bişińi tu hîvani – vorbe în vînt, fleacuri, prostii.
21.Bîgatu pi dînţî – culcat cu faţa la pămînt.
22. Bîgă boaţea – a ridicat tonul, a început să ţipe.
23. Bîneadzî bimbaşa – trăieşte ca un paşă.
24. Boaţi di chipurŭ – glas de clopoţel, voce plăcută auzului.
25. Borgi pîn’ di guşi – înglodat în datorii.
26. Budza l’i-arîdi – zîmbeşte pe sub mustăţi, e satisfăcut.
27. Bufŭ ditŭ cheari – om ursuz, ursuz ca bufniţa.
28. Bunŭ ca arîulu limpidŭ – bun de pus la rană.
29. Bunŭ ca pînea alŭ Dumnidză – bun ca pîinea lui Dumnezeu.


1.Ca aţelŭ ţi nu adγisea s-sî nsoarî – ca acela care nu prididea să se însoare; neisprăvit.

2. Ca aumbra ditŭ ahapsi – ca umbra închisorii, întuneric beznă.

3. Ca bîtutŭ di grîndinî – parcă-i bătut de grindină, bătut cu maiul.

4. Ca bou ţi ńi strînghi – om îndărătnic, ţîfnos, om sucit, anapoda.

5. Ca calŭ cu fîrnu – om mîndru şi arătos.

6. Ca cioară – subţiat ca o aţă, slab, jigărit.

7. Ca cîtuşea (gîl’ina) udî – ca un cîine plouat.

8. Ca curlu cu zmeana – ca izmana lipită de fund, ca sacul cu peticul, nedespărţiţi.

9. Ca γrambó di ńercuri – ca mirele miercuri după nuntă, fericit, mulţumit.

10. Ca γumarlu pi apunti – ca măgarul pe punte, încăpăţînat.

11. Ca harŭ (ca duşmanŭ) nu voiŭ sî-lŭ vedu – nu vreau să-l văd în ochi, l-am scos de la inimă.

12. Ca lupŭ manoleacŭ – ca lupul singuratic, sihastru.
13. Ca maia n-coru - ca baba prinsă-n horă, nepotrivit, nelalocul lui, fără noimă.

14. Ca oaia alŭ Dumnidză – blind ca oaia.

15. Ca ocl’iulŭ di pîrpodi – ca ochiul din împletitură, din ciorap, mărunt, neînsemnat.

16. Ca pi cheatrî – vorbă să fie, pe dracu’.

17. Ca preftulŭ cu cruţea – ca popa cînd umblă cu crucea, iute, grăbit.

18. Ca turta di sicarî – ca turta de secară, fără gust.

19. Ca turţîl’i tu groapî – ca turcii în groapă, haos, harababură.

20. Ca ţaγi – ca ţeava din suveică, umflat cu ţeava, rotofei, îndesat.

21. Ca vîrî pantalonî – femeie zveltă şi arătoasă.

22. Ca vîrî gîgufcî – ca o porumbiţă.

23. Cacî va ţî hibî – o să-ţi priască.

24. Cadi di mprostu – cade din picioare (de oboseală).

25. Cadi di nafoarî – e epileptic.

26. Cafi omŭ nu-ari steauî – nu toţi oamenii sînt vrednici (nu toate muştele fac miere).

27. Caftî-l’I mintea – iscodeşte-l, vezi în ce ape se scaldă.

28. Calcî multu lucru – munceşte foarte mult (este foarte harnic).

29. Calea aduţi – se cade, se cuvine.

30. Canda l’-fită γumara (cîţaua) – parcă i-a fătat măgăriţa (căţeaua); e foarte bucuros.

31. Canda l’i-u feaţi (canda l’i-ari faptî) – parcă l-a fermecat, parcă i-a făcut farmece.

32. Caplu dalî ń-lu feaţi – mi-a făcut capul calendar, mi-a împuiat capul.

33. Caplu focŭ ńi-ardi – am mare bătaie de cap.

34. Caplu ń-creapî – îmi plesneşte capul (de griji, de necazuri).

35. Caplu tîmpînî ń-lu-adră – m-a bătut la cap, mi-a făcut capul calendar.

36. Capŭ cufchiu – cap prost.

37. Capŭ di furŭ – cap de haiduc, pui de hoţ.

38. Capŭ di mecanŭ (di ocanŭ, di zdanganŭ) – încăpăţînat, bătut în cap.

39. Capŭ di mesi – prima zi a lunii.

40. Capŭ di vanghel’iŭ – literă de evanghelie.

41. Capŭ grosŭ – cap gros, greu de cap.

42. Cari-i aumbra? – cine-i individul?

43. Carti albî, γramî lai – veste de moarte.

44. Casî aspartî – gospodărie fără socoteală.

45. Casî ca cioarî (ca di la colońi, ca di la hirizmó, ca moarî) – casă dezordonată, gospodărie fără socoteală.

46. Casî dirinatî – casă grea.

47. Casî nauî – casă nouă, gospodărie nouă.

48. Casî pi ciumagîî (pi parŭ) – casă fără pricopseală.

49. Casî ţi s-şuţî dupî soari – casă binecuvîntată, gospodărie aşezată.

50. Cărnurli ń-cîdzurî – m-am spetit de muncă.

51. Cheţari ş-gîrguńi – minciuni, gogoşi.

52. Chicî di apî – transpirat pînă la piele.

53. Chipru tu mîcari – om manierat, bine crescut.

54. Chirchinedzŭ – vesel, bine dispus.

55. Chirîturi – nimicuri, prostii.

56. Chiró cripatŭ (tihilaiŭ) – vreme nenorocită, timp urît.

57. Chiró slabŭ – vremea rea.

58. Chiru di isapi – a pierdut socoteala, e în pierdere.

59. Chiru pandilosŭ (catacratus) – a ajuns falit, a dat faliment.

60. Chirui torlu - am pierdut urma.

61. Chirutî luγurii – treabă proastă, cauză pierdută.

62. Chirutî mileti – lume pierdută (decăzută).

63. Chirutŭ chiró – timp pierdut.

64. Chirutŭ tu somnu – cufundat într-un somn adînc.

65. Chisî cîtrani – întuneric beznă.

66. Cicîrdîsitŭ (ciucutitŭ) tu minti – atins la cap, scrîntit.

67. Cicioari ca fluearî – picioare subţiri ca fusul.

68. Cioamin-li (cîlea-u) – şterge-o, spală putina, plimbă ursul.

69. Cioarî (andralî, scutidi, uteanţî) ń-γini – îmi vine ameţeală, mă ia cu ameţeală.

70. Ciubanî ca lupatî – are lingura cît lopata, e lacom.

71. Ciurucî luγurii – proastă treabă.

72. Cîciulî arudzinatî – om învechit în concepţii, depăşit de vremuri.

73. Cîlcă anapuda – a călcat strîmb, a pornit-o pe un drum greşit.

74. Cîlcă calea – a parcurs drumul.

75. Cîlcă somnu greu – a avut un somn adînc.

76. Cîlcîturî – pas greşit, a călcat strîmb.

77. Cîlpusea-lŭ – mituieşte-l.

78. Cîndu l-vedŭ, heavra mi-acaţî – cînd îl văd, mă trec fiori.

79. Cîndu va ţî vedz zverca – cînd o să-ţi vezi ceafa.

80. Cîni arîńosŭ – jigodie.

81. Cîni lîvosŭ – cîine nenorocit, om păcătos.

82. Cîti ari sumŭ cîciulî! – cite ascunde sub pălărie! (Are multe dedesubturi).

83. Cîti ştii! – cîte ştie!

84. Cîtî iu s-arcă? – cu cine o fi semănînd?

85. Cîtŭ dedŭ di gurî – abia am gustat.

86. Cîţutlu la osŭ ńi-agiumsi – mi-a ajuns cuţitul la os.

87. Corba-ńi di mini! – biata de mine!

88. Crepŭ ca nuca – crăp de supărare, de necaz.

89. Cripărli a neclui – necazuri grele, supărări mari.

90. Cu budza nghiosŭ – bosumflat, supărat.

91. Cu giumitati gurî – cu gura pe jumătate, pe şoptite.

92. Cu nărli aplicati (cu nărli nghiosŭ) – desumflat, lovit în pălărie, cu fesul turtit, umilit.

93. Cu ţeara ţ-u cîftaşi – ai căutat-o cu lumînarea.

94. Cu ziγa n-bîrnu – om socotit, care cîntăreşte totul.

95. Curcubeti hearti – minciuni, gogoşi.

96. Curŭ apresŭ – om fără astîmpăr, care nu stă locului.

97. Curŭ dizvilitŭ – fund descoperit, om lipsit de discreţie.

98. Curŭ împlinŭ – om îndestulat.

99. Curŭ upîritŭ – om de nimic.

1.Ca aţelŭ ţi nu adγisea s-sî nsoarî – ca acela care nu prididea să se însoare; neisprăvit.

2. Ca aumbra ditŭ ahapsi – ca umbra închisorii, întuneric beznă.

3. Ca bîtutŭ di grîndinî – parcă-i bătut de grindină, bătut cu maiul.

4. Ca bou ţi ńi strînghi – om îndărătnic, ţîfnos, om sucit, anapoda.

5. Ca calŭ cu fîrnu – om mîndru şi arătos.

6. Ca cioară – subţiat ca o aţă, slab, jigărit.

7. Ca cîtuşea (gîl’ina) udî – ca un cîine plouat.

8. Ca curlu cu zmeana – ca izmana lipită de fund, ca sacul cu peticul, nedespărţiţi.

9. Ca γrambó di ńercuri – ca mirele miercuri după nuntă, fericit, mulţumit.

10. Ca γumarlu pi apunti – ca măgarul pe punte, încăpăţînat.

11. Ca harŭ (ca duşmanŭ) nu voiŭ sî-lŭ vedu – nu vreau să-l văd în ochi, l-am scos de la inimă.

12. Ca lupŭ manoleacŭ – ca lupul singuratic, sihastru.
13. Ca maia n-coru - ca baba prinsă-n horă, nepotrivit, nelalocul lui, fără noimă.

14. Ca oaia alŭ Dumnidză – blind ca oaia.

15. Ca ocl’iulŭ di pîrpodi – ca ochiul din împletitură, din ciorap, mărunt, neînsemnat.

16. Ca pi cheatrî – vorbă să fie, pe dracu’.

17. Ca preftulŭ cu cruţea – ca popa cînd umblă cu crucea, iute, grăbit.

18. Ca turta di sicarî – ca turta de secară, fără gust.

19. Ca turţîl’i tu groapî – ca turcii în groapă, haos, harababură.

20. Ca ţaγi – ca ţeava din suveică, umflat cu ţeava, rotofei, îndesat.

21. Ca vîrî pantalonî – femeie zveltă şi arătoasă.

22. Ca vîrî gîgufcî – ca o porumbiţă.

23. Cacî va ţî hibî – o să-ţi priască.

24. Cadi di mprostu – cade din picioare (de oboseală).

25. Cadi di nafoarî – e epileptic.

26. Cafi omŭ nu-ari steauî – nu toţi oamenii sînt vrednici (nu toate muştele fac miere).

27. Caftî-l’I mintea – iscodeşte-l, vezi în ce ape se scaldă.

28. Calcî multu lucru – munceşte foarte mult (este foarte harnic).

29. Calea aduţi – se cade, se cuvine.

30. Canda l’-fită γumara (cîţaua) – parcă i-a fătat măgăriţa (căţeaua); e foarte bucuros.

31. Canda l’i-u feaţi (canda l’i-ari faptî) – parcă l-a fermecat, parcă i-a făcut farmece.

32. Caplu dalî ń-lu feaţi – mi-a făcut capul calendar, mi-a împuiat capul.

33. Caplu focŭ ńi-ardi – am mare bătaie de cap.

34. Caplu ń-creapî – îmi plesneşte capul (de griji, de necazuri).

35. Caplu tîmpînî ń-lu-adră – m-a bătut la cap, mi-a făcut capul calendar.

36. Capŭ cufchiu – cap prost.

37. Capŭ di furŭ – cap de haiduc, pui de hoţ.

38. Capŭ di mecanŭ (di ocanŭ, di zdanganŭ) – încăpăţînat, bătut în cap.

39. Capŭ di mesi – prima zi a lunii.

40. Capŭ di vanghel’iŭ – literă de evanghelie.

41. Capŭ grosŭ – cap gros, greu de cap.

42. Cari-i aumbra? – cine-i individul?

43. Carti albî, γramî lai – veste de moarte.

44. Casî aspartî – gospodărie fără socoteală.

45. Casî ca cioarî (ca di la colońi, ca di la hirizmó, ca moarî) – casă dezordonată, gospodărie fără socoteală.

46. Casî dirinatî – casă grea.

47. Casî nauî – casă nouă, gospodărie nouă.

48. Casî pi ciumagîî (pi parŭ) – casă fără pricopseală.

49. Casî ţi s-şuţî dupî soari – casă binecuvîntată, gospodărie aşezată.

50. Cărnurli ń-cîdzurî – m-am spetit de muncă.

51. Cheţari ş-gîrguńi – minciuni, gogoşi.

52. Chicî di apî – transpirat pînă la piele.

53. Chipru tu mîcari – om manierat, bine crescut.

54. Chirchinedzŭ – vesel, bine dispus.

55. Chirîturi – nimicuri, prostii.

56. Chiró cripatŭ (tihilaiŭ) – vreme nenorocită, timp urît.

57. Chiró slabŭ – vremea rea.

58. Chiru di isapi – a pierdut socoteala, e în pierdere.

59. Chiru pandilosŭ (catacratus) – a ajuns falit, a dat faliment.

60. Chirui torlu - am pierdut urma.

61. Chirutî luγurii – treabă proastă, cauză pierdută.

62. Chirutî mileti – lume pierdută (decăzută).

63. Chirutŭ chiró – timp pierdut.

64. Chirutŭ tu somnu – cufundat într-un somn adînc.

65. Chisî cîtrani – întuneric beznă.

66. Cicîrdîsitŭ (ciucutitŭ) tu minti – atins la cap, scrîntit.

67. Cicioari ca fluearî – picioare subţiri ca fusul.

68. Cioamin-li (cîlea-u) – şterge-o, spală putina, plimbă ursul.

69. Cioarî (andralî, scutidi, uteanţî) ń-γini – îmi vine ameţeală, mă ia cu ameţeală.

70. Ciubanî ca lupatî – are lingura cît lopata, e lacom.

71. Ciurucî luγurii – proastă treabă.

72. Cîciulî arudzinatî – om învechit în concepţii, depăşit de vremuri.

73. Cîlcă anapuda – a călcat strîmb, a pornit-o pe un drum greşit.

74. Cîlcă calea – a parcurs drumul.

75. Cîlcă somnu greu – a avut un somn adînc.

76. Cîlcîturî – pas greşit, a călcat strîmb.

77. Cîlpusea-lŭ – mituieşte-l.

78. Cîndu l-vedŭ, heavra mi-acaţî – cînd îl văd, mă trec fiori.

79. Cîndu va ţî vedz zverca – cînd o să-ţi vezi ceafa.

80. Cîni arîńosŭ – jigodie.

81. Cîni lîvosŭ – cîine nenorocit, om păcătos.

82. Cîti ari sumŭ cîciulî! – cite ascunde sub pălărie! (Are multe dedesubturi).

83. Cîti ştii! – cîte ştie!

84. Cîtî iu s-arcă? – cu cine o fi semănînd?

85. Cîtŭ dedŭ di gurî – abia am gustat.

86. Cîţutlu la osŭ ńi-agiumsi – mi-a ajuns cuţitul la os.

87. Corba-ńi di mini! – biata de mine!

88. Crepŭ ca nuca – crăp de supărare, de necaz.

89. Cripărli a neclui – necazuri grele, supărări mari.

90. Cu budza nghiosŭ – bosumflat, supărat.

91. Cu giumitati gurî – cu gura pe jumătate, pe şoptite.

92. Cu nărli aplicati (cu nărli nghiosŭ) – desumflat, lovit în pălărie, cu fesul turtit, umilit.

93. Cu ţeara ţ-u cîftaşi – ai căutat-o cu lumînarea.

94. Cu ziγa n-bîrnu – om socotit, care cîntăreşte totul.

95. Curcubeti hearti – minciuni, gogoşi.

96. Curŭ apresŭ – om fără astîmpăr, care nu stă locului.

97. Curŭ dizvilitŭ – fund descoperit, om lipsit de discreţie.

98. Curŭ împlinŭ – om îndestulat.

99. Curŭ upîritŭ – om de nimic.


1.Da boaţi (bagî boaţi) – dă glas, începe să vorbească.

2.Da din coadî.- umblă cu coada pe sus, e fudul, e încrezut.

3.Dă-lŭ dupî soari – dă-l încolo, lasă-l în pace.

4.Dă-l’i-u fora - dă-i înainte, dă-i bătaie.

5. Dă-l’i-u psiti capŭ – dă-i peste nas, atinge-l.

6. Dă-ńi calea – dă-mi drumul, dă-mi voie, eliberează-mă.

7.Deadi capŭ – a apărut, s-a ivit.

8.Deadi hîrγia – s-a crăpat de ziuă.

9.Deadi oara munţîlorŭ – s-a înserat.

10.Deadi sorli – a răsărit soarli.

11. Di capŭ tradzi – capul face, capul trage.

12. Di Dumnidză hulitî – de Dumnezeu dată, trimisă.

13.Di laiŭ ma laiŭ – din rău în mai rău.

14. Di multu multu – foarte mult, peste aşteptări.

15. Di n-andaulea – spetit, deşelat (de muncă).

16. Di nafoarî – din afara familiei, din afara colectivităţii.

17. Di noaptea noaptea – din zori pînă în noapte.

18. Di papŭ stri papŭ – din moşi-strămoşi.

19.Di ploai nu s-aspari – este curajos.

20. Di primansusŭ – de prisos, surplus.

21.Di tutî eta (di unî etî) – din totodeauna, de-o veşnicie.

22. Di unî, di altî – de unde, de altele.

23.Di unŭ chiro (di vîrî chiro) – de odinioară, de pe vremuri.

24.Di vîrî oarî – altă dată, cine ştie cînd.

25. Di zîmani – din bătrîni, din moşi-strămoşi.

26. Di zori – de nevoie.

27. Di-aclo ş-ma nclo – pînă aici ţi-a fost.

28. Di-aua, di-aclo – de ici, de colo.

29. Di-aua şi nclo – de aici înainte, de acum înainte.

30. Dipŭ cîdzu – s-a trecut de tot, a îmbătrînit tare, e grav bolnav.

31. Dipŭ ţiva (canŭ ţiva, ici ţiva) – chiar nimic, absolute nimic.

32. Disfeaţi ocl’i – a făcut ochi, s-a trezit.

33.Dişcl’isi casî nauî – a întemeiat o gospodărie nouă.

34. Ditŭ datî pîn’ tu ascîpitatî – de al răsăritul soarelui pînă la asfinţit.

35.Ditŭ soarti pîn’ tu moarti – de la naştere pînă la moarte.

36. Doarmi ca arbineşŭ (ca cuţarŭ) – doarme buştean, doarme neîntors.

37. Doarmi ca l’epurŭ – doarme iepureşte.

38. Doxî alŭ Dumnidză – slavă Domnului.

39. Drîculii mul’ereşţî – drăcii femeieşti.

40. Duhuri urîti – vorbe rele, bîrfe.

41. Dumbî pisti locŭ – om care face umbră pămîntului degeaba.

42. Dumnidzali-mŭ! – Dumnezeule!

43. Dumnidză s-ţî pîlteascî – Dumnezeu să te răsplătească după fapte.

44. Dzardzalimati – zile numărate.

45. Dzîli misurati – zile numărate.

46. Dzîlili trecŭ ca apa – zilele trec ca apa.

47. Dzîlili trecŭ canda intrî tu sacŭ – zilele trec repede, de parcă intră în sac.

48. Dzîsi nidzîsili – a spus vorbe urîte, care nu trebuie spuse.

49. Dzuî albî – zi fericită.

50. Dzuî lai – zi nenorocită.

51. Dzuî lîlîtoarî – zi de lucru.

52. Dzuî pisimî (dzuî masinî) – zi de post.

53. Dzuî purintî – zi care nu e de post.

54. Dzuî zilii – zi cu bucurie.


1.Easti amîrtii. – e păcat.
2. Easti arîchitu. – e repezit, pripit.
3. Easti aspartu. – e stricat, e bolnav.
4. Easti avigl’eatu. – se supraveghează, îşi controlează comportarea.
5. Easti bunŭ – e sănătos.
6. Easti chirutu – e un terchea-berchea, un neisprăvit.
7. Easti dzîndzîvosu – e cîrcotaş, certăreţ, scandalagiu.
8. Easti lişorŭ – e uşurel la minte.
9. Easti pi chefi.- E în dispoziţie bună.
10. Easti pi mutate (pi spulbirata) -  e gata de ceartă, e pus pe harţă.

 

1.Facŭ bircheti (facŭ gaireti) – mă rostuiesc, fac faţă.
2.Facŭ gimbuşi. - mă amuz, mă distrez.
3. Facŭ mităńi – mă închin (de somn).
4. Facu tropŭ – fac rost.
5. Faţa l’i-arîdi – e satisfăcut, e bine dispus, e bucuros.
6. Faţi cu-anoima – dă de înţeles, face semn disret.
7. Fă cu draclu urtîclîchi – fă-te prieten prieten cu dracul.
8. Fă-l’I pi apî (fă-l’I lafea) – fă-I pe plac, cîntă-i în strună, ţine-I hangul.
9. Featî ca lumachi – fată ca un lujer.
10. Featî (fciorŭ) di ugeacŭ – fată (băiat) de familie bună.
11. Featî di zîmani – fată de neam vechi.
12. Feaţimŭ numta – ne-am certat.
13. Fe-mŭ, Dumnidzali-mŭ! – fereşte-mă, Doamne!
14. Fciorŭ aflatŭ – copil din flori.
15. Fciorŭ (featî) di-adusŭ – fiu (fiică) vitregă.
16. Fciorŭ di vulî – băiat dichisit, băiat ‘’spălat’’.
17. Fciorŭ di suflitŭ – copil de suflet, copil înfiat.
18. Fîrî altu – nu încape vorbă, nici vorbă.
19. Fîrî hîbari – fără veste, pe neaşteptate.
20. Focŭ pi focŭ – repede, în pripă.
21. Freadzi – a îmbătrînit, e grav bolnlav.
22.Fricosŭ-tîrtîrosŭ – fricos, face pe e de frică.
23. Fricosŭ di duńeauî – rişinos nevoie mare, ruşinos şi de umbra lui.
24. Frîmsi pîhălu – preţul a scăzut.
25. Frîndzi oasi  - îndrugă minciuni.
26. Fureascî mutritî – privire de hoţ, privire fioroasă.
27. Furnidz ńi-alagî pi trupŭ – mă furnică tot corpul, n-am astîmpăr.
28. Furŭ cu pudimati – hoţ cu cizme, hoţ calificat.

 


1.Gai fîrî coadî – cioară fără coadă; fată bătrînă.
2.Gaileadzl’i l-mîcarî – grijile l-au doborît, l-au băgat în mormînt.
3.Galbinŭ ca ţeara – galben ca ceara, palid, bolnav.
4.Gioacî ca ursî – joacă precum ursul, joacă după cumîi cîntă.
5. Gioni ca pilisterŭ. - flăcău chipeş, frumos ca un porumbel.
6. Giumitati omŭ – pe jumătate om, bolnav.
7. Golŭ ca chicuta (golŭ gulişanŭ) – sărac lipit pământului, cu fundul gol.
8. Gura fîrmacŭ (gura ca di fîrmacŭ) – amar ca fierea în gură.
9. Gura pungî (puscî) ń-si-adră – mi s-a făcut gura amară (acră).
10. Gura s-ţî hrisuseascî – să-ţi fie gura aurită.
11.Gurî di asimi (gurî tińisitî) – gură binecuvîntată; om care vorbeşte cu respect, politicos.
12. Guva tu-apî – gaură în cer (gaură în apă), nimicnicie.

 

 

1.Γini anvîrliga – dă tîrcoale.
2. Γrambό di Dumnidză pîtidzatu – mire botezat de Dumnezeu, om binecuvîntat.
3. Γramî lai ş-corbî – ursită nenorocită.
4. Γumîreascî luγurii – treabă de măgar, treabă proastă.


1.Halea-hulea – hahaleră, haimana.
2.Halî lai ş-corbî (halî nibunî, halî dirigé) – stare proastă, situaţie nenorocită.
3.Hări dumneşti – comportare (atitudine) de domn.
4. Hearbi ca apa (dzama) – fierbe în suc propriu, e gata să-i sară muştarul.
5. Heavra ńi-intră (heavra mi-acîţă) – m–am înspăimîntat, m-au trecut fiorii.
6.Hicatlu ńi-ardi – îmi arde buza, sînt disperat.
7. Hicatlu ńi-arîţi – m-am speriat de moarte.
8. Himŭ ca numta mpadi – sîntem în toiul nunţii.
9. Hirisi – s-a uscat (de bătrîneţe).
10. Hirlu l-faţi pi patru. - Despică firul în patru.
11. Hiu apî γii (hiu muceali) – sînt ud leoarcă.
12. Hiu pi guşa fciorlui – sînt în grija băiatului, sînt întreţinut de băiatul meu.
13. Hîbari nu şi-ari – habar n-are.
14. Hîrîcopŭ ca di n-corŭ - e vesel ca la horă.
15. Hoarî fîrî cîńi – sat fără cîini, sat rămas de izbelişte.
16. Hrisusitŭ – binecuvîntat, dăruit de Dumnezeu, cumsecade.
17. Huiliticŭ – mofturos, cusurgiu.


1.Iarbî ninvirdzîtî – tînăr crud, tînăr nevinovat.
2. Imnî ca la ngrupari – merge încet ca după mort.
3. Imnî ca ńelu dupî oai – umblă ca mielul după oaie, se ţine scai.
4. Imnî ca zvraca – umblă îmbrăcat dezordonat.
5. Imnî canda calcî oauî – merge de parcă ar călca pe ouă.
6. Inati armâneascî – supărare aromânească, supărare trecătoare.
7. Inati γumîreascî – supărare de măgar, încăpăţînare.
8. Inima ńi-arîdi di harauî – îmi saltă inima de bucurie.
9. Inima ńi-easti tamamu. - inima îmi este satisfăcută, am mulţumire sufletească.
10. Inimî ambarî (inimî ca ambari) – inimă plină de bucurii, inima satisfăcută.
11. Inimî amplati – inimă îndoită, copleşită de griji.
12. Inimî ciurucî – inmă rea, inimă bolnavă.
13. Inimî cîtŭ hîrarŭ (inimî largî) – inimă largă; altruist.
14. Inimî cîtu puricŭ – inimă cît un purice, om fricos.
15. Inimî di-amalmî – inimă de aur.
16. Inimî lai – inimă cătrănită.
17. Inimî mîcatî (stuhinatî) – inimă necăjită (zdrobită).
18. Inşi curlu capŭ – s-a făcut curul cap.
19. Inşi niaspilatŭ – nu  aieşit cu faţa curată.
20. Inşi tu miγdani (inşi tu padi) – a ieşit la iveală, s-a dat de gol.
21. Intră tu locŭ - a intrat în pămînt de ruşine.
22. Intrî tu focŭ – intră în foc, se aruncă în foc.
23. Istreţ mul’ireşţî – marafeturi femeieşti.
24. Iţi pasî (iţi s-ibî) – orice ar fi.
25. Iţi s-va Dumnidză – ce-o vrea Dumnezeu.
26. Iuva nu inşiră – nu s-au înţeles, nu s-au potrivit.
27. Iuva nu lu-ari (ti ţiva nu lu-ari) – nu dă doi bani pe el, îl desconsideră.

 


Îlu criscui cu ocl'i alghi. - L-am crescut cu ochi neadormit (ca ochii din cap).


1.La mini s-arupsi cioara – pe mine a căzut beleaua.
2.La paştili a cal’ilorŭ ş-la crîciunlu a γiţăl’ilorŭ – la paştele cailor şi la crăciunlu viţeilor, la sfîntu-aşteaptă.
3.La tuti easti cucotŭ – e cocoş la toate, o face pe cocoşul, se grozăveşte.
4. Laia-ńi di mini! – nenorocita de mine!
5.Laiŭ cîtrani – negru ca smoala, negru pana corbului.
6.L-bîgai pi fîrinî – l-am adus la ordine, l-am pus cu botul pe labe.
7.L-ciucutii – l-am ‘’atins’’, l-am bătut.8. L-criscui ca soari. - l-am îngrijit ca ochii din cap.
9. L-dedŭ tu miγdani (l-dedŭ tu padi) – l-am dat de gol, l-am demascat.
10. L-luai pi guşi – i-am făcut de petrecanie, mi-am încărcat conştiinţa cu el.
11.L-mîcă di mprostu – l-a omorît cu zile.
12. L-mîcî limba – îl mănîncă limba, e gata să divulge secretul.
13. L-tal’i caplu – îl duce caplu, e deştept.
14.L-teasirî pi leamni – l-au lăsat lat, l-au omorît.
15.L-tricui tu mînî – îl am la mînă, l-am prins în laţ.
16. L-voiŭ ca neaua n-sinŭ, l-voiŭ ca sarea ntr-ocl’i – mi-e drag ca sarea-n ochi.
17. Li tradzi groasi – îndrugă minciuni gogonate.
18. Li-ascîrminai – am spălat putina, am şters-o.
19. Limnusii – am înţepenit de frig.
20. Lî intră ngrîńea (lî intră mîcîtura) – a intrat hîra (zîzania, discordia) între ei.
21. Lîndzitŭ cioarî – grav bolnav.
22. Loai carti – am primit scrisoare.
23. Loai hîbari – am primit veste, am înţeles.
24. Loai ţîruhili – m-am ales cu nimic, m-am ales cu praful de pe tobă.
25. Loari-dari cu tini nu voiŭ s-amŭ – nu vreau să am de-a face cu tine.
26. Loclu lu-aminî (lu-arucî) – se zbate în chinuri, în dureri, este foarte grav bolnav.
27. Loclu nu lu-aravdî – n-are răbdare, nu stă locului.
28. Loclu s-mută – s-a sculat ţara, s-a făcut revoltă.
29. Lu nţapŭ – bag intrigi.
30. Lu-acîţarî pandaliili – l-au apucat pandaliile.
31. Lu-acîţă di ocl’i – l-a fermecat, l-au prins farmecele.
32. Lu-acîţă urbarea – are orbul găinillor, parcă-i orb, nu observă nimic.
33. Lu-anvîli – îl acoperi (îi ascunse vina).
34. Lu-arnii – i-am făcut vînt, l-am gonit.
35. Lu-arnisii – i-am retezat-o, i-am luat apa de la moară.
36. Lu-aştirnui – l-am adus la ordine, l-am potolit.
37. Lu-aurlai – l-am deocheat; l-am certat.
38. Lucri asudati – lucruri obţinute prin trudă, prin sudoarea frunţii.
39. Lucru cînescu – treabă de cîine, muncă grea.
40. Lucru di zîmani – lucru din vechime (rezistent, bine făcut).
41. Lucurlu l-faţi sîlîmbîchi – munceşte cu drag, munceşte cu spor.
42. Lucurlu s-duţi ţaγi – treaba merge strună.
43. Luna ari gurî – luna (de pe cer) e în creştere.
44. Luna s-mîcî – luna (de pe cer) e în descreştere.


1.L’-bîgai hîlcă tu nari – l-am pus cu botul pe labe.
2. L’chică – i-a picat prost, s-a indispus.
3. L’-deadi unda – e gata să-i sară muştarul, e gatq de ceartă; mîncarea este gata, apa este fiartă.
4. L’-dedŭ cu narea – am încurcat treaba, am scrîntit-o.
5. L'-featî mintea. - e isteţ, are imaginaţie.
6. L’-frîmşu oasili – i-am frînt oasele, l-a bătut măr.
7. L’-fudzi bîriclu (l’-fudzi inima) – s-a speriat foarte tare, inima i s-a făcut cît un purice.
8.L’-mîcă dichea – i-a mîncat dreptul, l-a nedreptăţit.
9. L’-si-acaţî zborlu – vorbeşte împleticit, se bîlbie.
10. L’-si-anicarî pîmporli – i s-au înecat corăbiile.
11. L’-si l’ea zborlu, l’-si-acaţî boaţea – e gîngav.
12. L’-tricu chirolu – a trecut vremea lui.
13. L’-vini mintea – i-a venit mintea la cap.
14. L’-vini oara – a venit vremea lui, i s-a împlinit sorocul.
15. L’-vini oulu la curŭ – i-a venit momentul, nu se mai poate abţine.
16. L’-vinirî căpîrli – a priceput.
17. L’-vinirî orli – l-au apucat pandaliile, e în toane rele.
18. L’-acaţî mina – e îndemînatic.
19. L’i-adră inima ploaci – inima îi e făcută praf (de necazuri, de mîhnire).
20. L’i-aflai murafetea – i-am dat de rost.
21. L’i-alagî mintea – îi umblă mintea, e deştept.
22. L’i-arîdi prosuplu – zîmbeşte de mulţumire, e deştept.
23. L’i-armasi mirachea (hîtîrea, mîzarea) – a rămas cu dorinţa (pofta, plăcerea).
24. L’i-arucî niorl’i – te fulgeră cu privirea, se uită încruntat.
25. L’i-avrai unî (l’i-aşuirai unî, l’i-asunai unî) – i-am tras una (i-am ars o palmă).
26. L’i-aduţi – ţi ţine hangul, îi ţine isonul, se aseamănă.
27. L’i-u putui – l-am biruit, l-am dovedit.


1.Manda poşta – persoană care poartă vorba, ţaţă.

2.Maţîli ń-gurleadzî – îmi chiorăie maţele.

3.Mbitatŭ di apî – bine dispus, în bună dispoziţie.

4.Mi bîgai pi cicioari – mi-am revenit, m-am însănătoşit.

5.Mi chindurii – m-am tolănit.

6.Mi curmai di mesi – m-am frînt din şale (de oboseală).

7. Mi curmai sumŭ ocl’i – am făcut cearcăne la ochi.

8. Mi dedŭ di-arşini – m-am făcut de ruşine.

9.Mi dirinai – am ostenit, sînt epuizat.

10. Mi doari tu hicatŭ – mă doare sufletul.

11. Mi facŭ mucaeti – mă decid.

12. Mi furai di-aclo – m-am furişat de acolo, am şters-o tiptil.

13. Mi fură somnulŭ, mi lo somnulŭ – m-a furat somnul, am aţipit.

14. Mi lo azvarna – m-a repezit, m-a luat peste picior.

15. Mi lo di ocl’i – m-a deocheat, m-a bătut Dumnezeu.

16. Mi lo foamea (seatea) – mi s-a făcut foame (sete).

17. Mi mîcî palma – mă mănîncă palma, presimt că o să bat pe cineva.

18. Mi mîşcî bîriclu – mă doare burta.

19. Mi murişi cu dzîli – m-ai omorît cu zile.

20. Mi ngucinai – am înţepenit de frig.

21. Mi ngurdusii,mi mbirdusii – sînt răcit cobză.

22. Mi strîbati – am diaree.

23. Mi şţîi, mi-anvîrtii - m-am sucit, m-am învîrtit.

24. Mi tradzi strozma – nu mă simt bine cu sănătatea, sînt bolnav.

25. Mi ţîni – am un junghi.

26. Mi upîrii ca uvreu – am păţit-o, m-am ars, am dat de dracu.

27. Mi-adrai tîpcî (timpani, fuşechi) – m-am ghiftuit cu mîncare.

28. Mi-adunai stogŭ – m-am strîns grămadă, m-am chircit.

29. Mi-agudi (ńi-u deadi) tu hicatŭ – m-a lovit în inimă (durerea, supărarea, necazul).

30. Mi-agudi (ńi-u deadi) tu mîduî – m-a lovit drept în moalele capului.

31. Mi-angricai – m-am îndatorat (la cineva).

32. Mi-angrupatŭ γiu – m-aţi îngropat de viu.

33. Mi-asparsi – mi-am deranjat stomacul.

34. Mini dzîcŭ, mini avdu – eu spun, eu aud.

35. Mintea u-ari pi pomŭ – e uşurel la minte.

36. Mintitî luγurii – lucru neclar, situaţie confuză.

37. Minţîl’i ń-γinŭ, miliili ń-γinŭ – mă ia cu ameţeală, mă apucă ameţeala.

38. Mirindi oarî – la chindii, spre seară.

39. Mîcarea s-duţi tu pîltări – n-am chef de nimic, nu-mi prieşte nimic, nu se prinde nimic de mine.

40. Mîcarea apruché – mîncarea e aproape gata.

41. Mîcari fîrî stîmîtii – mîncare fără gust.

42. Mîcî cheţari – îndrugă minciuni.

43. Mîcŭ di etimŭ – mănînc de-a gata, trăiesc pe spinarea altora.

44. Mîcŭ pîni – mănînc pîine, iau masa.

45. Mînî aspartî – mînă spartă, cheltuitor.

46. Mînî di omŭ – o mînă de om.

47. Mîńi hrisusiti – mîini de aur.

48. Mîńli leamni l’-si feaţirî – a dat ortul popii.

49. Mîrata-ńi di mini – biata de mine.

50. Mîşcî locŭ – aleargă de înghite pămîntul.

51. Ml’earea-I ca lilicea – femeia-i ca floarea.

52. Ml’eari ca piştireauî – femeie voinică şi sănătoasă.

53. Moarî aspartî – moară stricată, moară hodorogită; spune vrute şi nevrute.

54. Moarti trunduitî – moarte chinuită.

55. Mortu ningrupatŭ – mort viu; cu înfăţişare cadaverică.

56. Mplinŭ di-arauî – om cu har, înzestrat, chipeş.

57. Mşeatî ca steauî – frumoasă ca o stea, frumoasă de pică.

58. Mşeatŭ ca birbil’iŭ (ca soarli) – frumuşel ca un porumbel (ca soarele).

59. Mul’ireascî luγurii – treabă femeiască.

60. Muri aţea ţi şteamŭ – ce-a fost verde s-a uscat, a înţărcat bălaia.

61. Muri ca ti pirmitŭ – a murit ca într-o poveste, să te minunezi de aşa moarte.

62. Muri di mprostu – a murit din picioare, a murit cu zile.

63. Mutî capŭ – înalţă capul, arată trufie, are pretenţii.

64. Mutî cicioarli – merge ţanţoş.

65. Mutî-lŭ di coadî – cîntă-i în strună, flatează-l.

66. Mutreaşti ca nî vacî – priveşte ca o vacă, se uită ca un bleg.

67. Mutreaşti pi sumŭ peanili di ocl’i – se uită printre gene, trage cu coada ochiului.

68. Mutrea-ţ calea – vezi-ţi de drum, vezi-ţi de treabă.

69. Mutrea-ţ lucurlu – vezi-ţi de treaba ta.

70. Muzîvîrlîchi aspartî – casă în dezordine.


1.N-asparsi zborlu – ne-a stricat vorba.

2.N-gura loclui – la o aruncătură de băţ, aproape.

3.Nalima ńi-acoasi – sufletul mi-a scos.

4.Nări di cîtuşi. - nas de pisică, nas fin.

5.N-capŭ ńi-u deadi – m-a izbit în moalele capului.

6. Ndreptu ca pîşé – se ţine drept ca un paşă.

7. Nfîrmîcatŭ – cătrănit (de durere, de necazuri, de mîhnire).

8. Ngîldzî chirolu – s-a încălzit vremea.

9. Ngîrditŭ tu leamni – mort.

10. Ngrupatŭ tu borgi – înglodat în datorii.

11. Ni mortu, ni γiu (ni mortu, ni ngrupatŭ) – nici viu, nici mort; între viaţă şi moarte.

12. Nibunî minti – idée nenorocită, sfat prost.

13. Nicuchiratî lai ş-corbî – gospodărie nenorocită, casă fără pricopseală.

14. Niheamî di niheamî – cît de cît, cît de puţin.

15. Nipîrtiţ mi mîcî - mă ia cu fiori, mă îngrozesc.

16. Niţi ţipitî di omŭ – nici ţipenie de om.

17. Nîrîitŭ pirî – supărat foc.

18. Nţîpîturî – intrigă.

19. Nu aşi, ma aşi – nu ca tine, ca mine.

20. Nu bagî tu cocŭ – nu bagă la cap, nu pricepe, e prost.

21. Nu calcî mpadi – e fudul, e fălos, se ţine cu nasul pe sus.

22. Nu cîrteaşti – nu-i nimic, nu-I nici o supărare.

23. Nu da di mînî (nu da di culai) – nu-i la îndemînă, nu vine la îndemînă, nu e realizabil.

24. Nu easi nafoarî – e constipat.

25. Nu faţi – nu se face, nu se cuvine; nu-i bun (de nimic), e bolnav.

26. Nu faţi cîşeari – nu prinde cheag, nu-i merg afacerile.

27. Nu l-dau di mînarŭ – nu-l bag în seamă.

28. Nu l-facŭ lafi – nu stau de vorbă cu el, nu-l bag în seamă.

29. Nu lu-acaţî loclu – n-are astîmpăr, nu stă locului.

30. Nu lu-aprochiŭ n-casî – nu-l bag în seamă, îl ţin la distanţă.

31. Nu l’ea di hîbari – nu pricepe, nu bagă la cap.

32. Nu l’i sta canŭ dininti – nu-i stă nimeni înainte, este cel dintîi.

33. Nu l’i-agiundzi bişina – nu-i ajungi nici cu prăjina la nas.

34. Nu nî grimŭ – nu ne vorbim, sîntem certaţi.

35. Nu ńi-easti – nu este genul meu, nu mă caracterizează.

36. Nu ńi-u voiŭ bana – decît aşa viaţă, mai bine lipsă.

37. Nu potŭ (hiu nipututŭ) – sînt suferind, sînt bolnav.

38. Nu potŭ sî-lŭ hunipsescu – nu pot să-l sufăr.

39. Nu potŭ s-mi ţînŭ – nu pot să mă abţin.

40. Nu potŭ s-ţ-avdu hahali a tali – n-am timp de prostiile tale.

41. Nu s-achicîseaşti – nu te poţi înţelege cu el, nu-i om de înţeles.

42. Nu s-duţi – nu se face.

43. Nu sta (şeadi) arihati – nu stă liniştit, n-are astîmpăr.

44. Nu ţ-amŭ chefea – n-am chef de tine.

45. Nu ţî lipseaşti multî minti – n-ai prea multă minte în cap.

46. Nu ţî ţîni curlu – nu cutezi, nu îndrăzneşti, nu te ţin balamalele.

47. Nu u fă ti lafi – nu purta vorba, fii discret.

48. Nu undzeaşti – nu şade bine, nu se cuvine.

49. Nu va ţî cadî coada – n-o să-ţi cadă coada.

50. Nu va-l’i dai s-mîcî – nu cere de mîncare.

51. Nu-acaţî locŭ – degeaba, în zadar.

52. Nu-amŭ axi – n-am poftă, nu sînt în bună dispoziţie.

53. Nu-amŭ cuveti – n-am forţă, n-am putere.

54. Nu-amŭ ocl’i – n-am ştiinţă de carte.

55. Nu-amŭ zori – n-am grijă, nu-mi pasă.

56. Nu-ancapi zborŭ – nu încape vorbă.

57. Nu-ari altî videari – nu ne vom revedea.

58. Nu-ari ascîpari – nu există scăpare.

59. Nu-ari culai – nu există soluţie.

60. Nu-ari gurî – nu-i auzi glasul; e taciturn.

61. Nu-ari hîiri – nu-i pricopseală.

62. Nu-ari nicuchiratî – n-are chiverniseală, nu e gospodar.

63. Nu-ari pirdé (nu-ari acupiriri) – n-are ruşine, e fără perdea.

64. Nu-ari pitî tu trastu – e sărăntoc.

65. Nu-ari prosopŭ – n-are obraz, e nesimţit.

66. Nu-ari scuteari – nu există profit, afacerea merge prost.

67. Nu-i culai lucru – nu-i la îndemînă, nu-i treabă uşoară, nu-i uşor de făcut.

68. Nu-i ti banî – nu merită să trăiască, degeaba face umbră pămîntului.

69. Nu-i ti hîbari – nu-i om de înţeles, nu te poţi înţelege cu el.

70. Nu-i ti hîiri – nu-i zdravăn (cu sănătatea, la minte).

71. Nu-i uşi di bîsearicî – nu-i uşă de biserică.

72. Nu-l’i bagî mîna – nu-l poate linişti, nu-l poate supune.

73. Nu-l’i da di mînî – nu-i vine la îndemînă.

74. Nu-l’i da di capŭ – nu-i dau de cap.

75. Nu-l’i faţi lafea – nu-i bun de vorbă.

76. Nu-l’i frîndzi zborlu – nu-i tăia cheful (elanul, avîntul).

77. Nu-l’i mîcî zborlu – nu-l înghite, nu-l suportă.

78. Nu-l’i si-aspari ocl’iulŭ – este curajos.

79. Nu-l’i tindi pîndzîli – nu-i da de nas, nu-i cînta în strună.

80. Nu l’i-u ţîni – e fricos; laş.

81. Nu-ńi γini – nu pot, nu sînt în stare.

82. Nu-ńi lu-acaţî ocl’iulŭ (nu-ńi si umpli ocl’iulŭ) – nu mă satisface, nu-mi e pe plac.

83. Nu-ńi si-alicheaşti bîriclŭ – nu-mi merge la inimă, nu-mi e pe plac.

84. Nveasta nauî nî fu cu faţa albî (tińisitî) – nora a fost cinstită.

85. Nvupsitî ca Stîmîria – zugrăvită ca Sf. Maria; foarte frumoasă.


1. N’-bîgai mirachea – am o dorinţă arzătoare.
2. N’-bîgai tu naieti – mi-am pus în gînd, am intenţia, am de gînd.
3.N'deadi Dumnidză numî armâneascî. - mi-a dat Dumnezeu nume aromânesc, sînt binecuvîntat de Domnul.
4. N’-deadi punga – mi-a pus traista în spate, m-a trimis la treabă.
5. N’-facŭ apa – urinez.
6. N’-freadzi chefea – mi-a stricat cheful (buna dispoziţie).
7.N’ţ-fudzi somnulŭ (ń-si lo somnulŭ) – mi-a pierit somnul.
8. N’-γini scutidi – mă ia cu leşin.
9. N’-γini zori – îmi vine greu, mi-e necaz.
10. N’-luai limba tu dinţî – mi-am luat inima în dinţi, mi-am făcut curaj.
11. N’-luai naetea – mi-am luat nădejdea.
12. N’-mîcă suflitlu – mi-a mîncat sufletul.
13. N’-mîcă tihea – mi-a mîncat norocul.
14. N’-mută mintea – m-a zăpăcit de cap.
15. N’-plîngu ocl’il’i – îmi lăcrimează ochii (de durere, de supărare).
16.N’-si acri hicatlu – mi s-a umplut sufletul de amărăciune.
17. N’-si aplică – mi s-a aplecat, m-am scîrbit.
18. N’-si asparsi (ń-si freadzi) chefea – mi-a pierit cheful, m-am indispus.
19. N’-si lîi (bana) – mi s-a urît (cu viaţa).
20. N’-si mîcă mîduua – mi-am tocit creierii, m-am zăpăcit de cap.
21. N’-ti loaşi di pisti inimî – mi te-ai dus de la inimă, nu te mai pot suferi.
22. N’-vini inima la locŭ  - mi-a venit inima la loc.
23. N’eatî ascîpiratî – tinereţe trăită din plin.
24. N’eatî ninchirdîsitî (ńeati nitricuti) – tinereţe neîmplinită (tinereţe netrăită).
25. N’i-acîţai bileaua – mi-am găsit beleaua.
26. N’i-alghirî ocl’il’i di-aştiptari – mi-au intrat ochii în orbite de atîta aşteptare.
27. N’i-alghirî perl’i di gaileadz – mi-a albit părul de griji.
30. N’i-angreacî – îmi vine greu, mi-e lene, n-am chef.
31. N’i-arsi hicatili – mi-a mîncat sufletul, m-a nenorocit, m-a distrus.
32. N’i-asparsi orixea – mi-a tăiat cheful


1.Oai lişinată – oaie leşinată; slăbănog, pieritură.
2. Oarfînu alichitŭ di oasi – sărac lipit pămîntului.
3. Oarfînu di minti – puţin la minte, prost.
4. Ocl’il’i l’i-alagî - îi joacă ochii în cap.
5. Ocl’il’i ş-lo – s-a dus învîrtindu-se.
6. Ocl’il’i patru l’faţi – e cu ochii în patru.
7. Ocl’iu mplinŭ – ochi îndestulat, satisfăcut.
8. Ocl’iu nisîturatŭ -  ochi nesăturat, lacom.
9. Ocl’iulŭ ń-gioacî – mi se bate ochiul, am o presimţire.
10. Oili l-mîcarî – oile l-au băgat în mormînt, şi-a găsit sfîrşitul zilelor la oi.
11. Omŭ alŭ Dumnidză – omul lui Dumnezeu.
12. Omŭ aspartu – om stricat, immoral; om bolnav.
13. Omŭ cu dauî prosupi – om cu două feţe.
14. Omŭ cu undi – om cu toane.
15. Omŭ fîrî Dumnidză – om fără nici un Dumnezeu (fără frica lui Dumnezeu).
16. Omŭ sî-lu badz pi-aranî – om bun de pus pe rană.
17. Omŭ tesŭ – om mort.
18. Omŭ ti hîvă – om bun de petrecere, bun de glume.
19. Optu di-azî – peste o săptămînă, de azi într-o săptămînă.
20. Orixea nu ţ-amŭ – n-am chef de tine.


1.Paradzl’i jirŭ l’faţi (l’-tucheaşti) – banii îi face praf.
2.Paradzl’i l’mîcî cu ciubana – mănîncă banii cu polonicul,e foarte cheltuitor.
3.Paradzl’i s-ducŭ vira – banii se duc fără socoteală; arucă banii pe fereastră.
4.Parŭ tu hicatŭ – cui la inimă, mare durere.
5.Perl’i ţî si mutî – ţi se face păruul măciucă, te îngrozeşti.
6.Pesculŭ easti ligatŭ  - peştele este frupt (este interzis); e postul paştelui.
7. Pi ciplu di limbî ńi sta (lu-amŭ) – îl am pe vîrful llimbii, îmi stă pe limbă.
8. Pi dinţî – cu faţa în jos, cu faţa la pămînt, cu gura în jos.
9. Pi inati analtŭ – în culmea supărării.
10. Pi oara ţi himŭ – în clipa de faţă.
11. Pi ţinţi cîńi cuşi nu s-ţîni – umblă cu nasul pe sus, nu mai poate de fudulie, nu-i ajungi cu prăjina la nas.
12. Pindzemŭ dzîli – abia ne ducem zilele, trăim de pe o zi pe alta.
13. Pitricui (dedŭ) hîbari – am trimis vorbă, am dat de veste.
14. Pitŭ nări va ţî iasî – o să-ţi iasă pe nas.
15. Pîdγiseaşti – zburdă, n-are astîmpăr.
16. Pîn di Dumnidzî agiumsi. - a ajuns cu jalba pînă la Dumnnezeu.
17. Pîn’ tu banî – toată viaţa, pînă-n pînzele albe.
18. Pîn’ tu perŭ – pînă la ban, pînă la centimă.
19. Pînîγirŭ armânescu – sărbătoare aromânească, petrecere cu zarvă mare.
20. Pîrălu fudzi – banii se duc.
21. Pîrnea-lŭ nclo – dă-i papucii, arată-i drumul.
22. Pîţîi nipîţîtili – ce-am pătimit eu nu-i doresc nici duşmanului.
23. Plîndzi ca veduvî – plînge ca o văduvă, e foarte nenorocit.
24. Porculŭ lo pal’iŭ n-gurî – porcul a luat pai în gură; se schimbă vremea.
25. Pravdî – dobitoc, prost.
26. Pungî groasî – pungă doldora de bani.


1.Rendî nintruγipsitî – nesimţit, prost crescut.
2.Rumigî zboarîli - spune vorbe gândite, vorbeşte cu judecată.

 


1.S-adră focŭ ş-pirî – s-a făcut foc şi pară, s-a făcut foc de supărare.

2.S-adunarî ca la Vedezda – s-au adunat ca la sfintele moaşte.

3.S-alavdî ca ghiftu nifaptu – se laudă ca un ţigan nenăscut.

4.S-alichi n-corŭ – s-a prins în horă.

5.S-ancaci ca ghifţî – se ceartă ca ţiganii.

6.S-anţapî – se împung (cu vorbe), îşi bagă intrigi.

7. S-arcă – s-a înălţat, a crescut.

8. S-arcă (s-bîgă, cîdzu) pi dinţî – s-a trîntit (s-a pus, a căzut) cu faţa la pămînt.

9. S-arcă (s-arcuti) tu strozmî – s-a băgat în aşternut.

10.S-arupsi nî steauî – a căzut o stea, a murit cineva.

11.S-ascarchinî ca porcu – se scarpină ca porcul, e nesimţit.

12. S-asculă cu curlu n-susŭ – s-a sculat cu fundul în sus.

13. S-asculă vimtu – s-a stîrnit vîntul.

14. S-ascundi ca feata di survî (di babuγearŭ) – se ascunde ca fata de oaspeţi, e ruşinos nevoie mare.

15. S-asparsi gardulŭ – s-a stricat ordinea (rînduiala).

16.S-asparsi hoara – satul s-a risipit.

17. S-asparsi zborlu – s-a stricat înţelegerea.

18. S-astîl’e – s-a speriat, i s-au muiat picioarele.

19. S-aştearsi torlu – s-a şters urma, s-a pierdut urma.

20. S-aurlă n-casî – a dat buzna în casă, a dat năvală.

21. S-bagî cu gîl’ińl’i – se culcă odată cu găinile.

22. S-bubui – s-a umplut de bube.

23. S-deadi di-arşini – s-a făcut de ruşine.

24. S-deapirî – se prăpădeşte de durere.

25. S-dusi adica – a murit pe nedrept.

26. S-dusi chirutŭ – s-a dus pe apa sîmbetei.

27. S-dusi vîtîmatŭ – a murit ucis.

28. S-feaţi ca di fîrmaŭ – s-a supărat foc.

29. S-feaţi cîbuli – s-a lăsat convins, a căzut de acord.

30. S-feaţi dzadî – e beat criţă.

31. S-feaţi ti pezî – s-a făcut de batjocură, s-a făcut de rîs.

32. S-feaţi pişmanŭ – regretă.

33. S-feaţi zborŭ – s-a făcut de ocară.

34. S-freadzi tihea – s-a dus norocul.

35. S-lo – a paralizat.

36. S-mîcî ca cîńl’i – se mănîncă (se hărţuiesc).

37. S-nu ńi-alagî foamea – bag ceva în gură, ca să nu-mi ‘’umble’’ foamea prin stomac.

38. S-nu ţî hibî di ocl’iu – nu-ţi fie deochi.

39. S-ńirî – se mocăieşte.

40. S-şuţî ca vimtulŭ (s-şuţî ca chirolu) – se schimbă după cum bate vîntul, se schimbă ca vremea.

41. S-şuţî vimtulŭ – se schimbă vremea.

42. S-ti avdî Dumnidză. - să te audă Dumnezeu.

43. S-ti curmî ńila – ţi-e mai mare mila.

44. Stizma ari urecl’i (stizma azburaşti) – pereţii au urechi, pereţii vorbesc; supraveghează-ţi vorba.

45. S-tradzi azvarna – se tîrîie pe burtă, merge de-a buşilea.

46. S-treacî oara – să treacă timpul, să ne omorîm timpul.

47. S-ţ-aspunŭ unî nauî – să-ţi spun una nouă, să-ţi dau o veste.

48. S-ţî şedz pi zborŭ – să te ţii de cuvînt.

49. S-umflî ca misircî – se umflă în pene.

50. S-urdinî – sînt în vizite, sînt prieteni.

51. Sacŭ aruptu – sărăntoc.

52. Scotŭ mîcarea – îmi cîştig existenţa.

53. Seama-ngheama – techea-berchea.

54. Semnu mari – minune, grozăvie.

55. Si-apîrî Dumnidză! – ferească Dumnezeu!

56. Siγisi greauî – mare grabă.

57. Sihati lai ş-corbî – ceas nenorocit.

58. Silicŭ-mitilicŭ – piază rea.

59. Sî mpîrţî – s-a separate cu averea de părinţi.

60. Sî şţî eta – s-au schimbat timpurile.

61. Sî-lŭ badz pi-aranî – bun de pus rană.

62. Sî-ńi tragŭ adil’eatlu – să-mi trag răsuflarea, să-mi trag răsuflarea.

63. Soarli lo s-chearî – soarele e gata să asfinţească.

64. Somnulŭ nu lu-acaţî – nu-l prinde somnul, n-are somn (de griji).

65. Sprunî n-casî – armonie în casă.

66. Steasi zboarî – vorbe urîte, vorbe nenorocite, vorbe rele.

67. Stogŭ di oasi – numai pielea şi osul.

68. Suli ń-da (ponŭ ń-da) – am junghiuri, mă ţine un junghi.


1.Ş-bîgă mirachea (şi-arcă mirachea). - are o mare dorinţă.
2.Ş-feaţi mama – şi-a pus burta la cale.
3.Ş-freadzi zverca (ş-mîcî zverca) – şi-a rupt gîtul, i s-a înfundat.
4.Ş-lo perl’i (ş-lo vimtulŭ, ş-lo pita) – s-a dus învîrtindu-se, a plecat cu coada între picioare.
5. Ş-lo pîrta – a plecat cu coada între picioare.
6. Ş-mîcî inima -  îl roade la inimă, se consumă.
7. Şcreti zboarî (şturi zboarî) – vorbe fără perdea, vorbe spuse de la obraz.
8. Şcurti zboarî – pe scurt, scurtează vorba.
9. Şeadi ca lemnu (şeadi ca pomŭ) – stă ca un butuc, stă proţap.
10. Şeadi ca nî stizmî – stă ca un bolovan.
11. Şeadi ca nveastî nauî – e ruşinos nevoie mare.
12. Şeadi pi schińi – stă ca pe ghimpi.
13. Şedz-ţî pi curŭ – stai la locul tău.
14. Şi-arupsi perl’i di n-capu – şi-a smuls părul din cap.
15. Şi-avdi ca porcu surdu – aude ca porcul surd, e surd de tot.
16. Şi-u-aduţi – seamănă cu cineva.


 

1.Tal’i ghiza – face urdă.
2. Tal'i zboarî - vorbeşte mult, îndrugă vrute şi nevrute.
3.Tal’i-l’i pita – suflă-I în borş, calcă-l pe coadă.
4. Tal’i-l’i zborlu – ia-i vorba, întrerupe-l.
5. Tamamŭ-tamamŭ – taman pe taman, exact.
6. Tartaperata – zăpăcit, aiurit.
7. Teasi zborlu – s-a dus vestea, s-a răspîndit vorba.
8. Ti hîiri – minunat.
9. Ti hîtîri – de hatîr, de plăcere.
10. Ti inati – în necaz.
11. Ti leagî tu muabeti – e vorbă lungă.
12. Ti l’ea haraua – ţi-e mai mare dragul, ţi se umple inima de bucurie.
13. Ti l’ea lîhtara – te ia groaza.
14. Ti mirachi – minunat.
15. Ti mîcî chealea – te mănîncă pielea, o să primeşti bătaie.
16. Ti niheamî (pţînî) oarî – pentru scurtă vreme, în scurt timp.
17. Ti nişani – o frumuseţe.
18. Ti ţiva; ti ici ţiva – din nimic, pentru nimic; pentru nimica toată.
19. Ti ţiva nu easti – nu-i bun de nimic.
20. Ti ţiva nu lu-amŭ – îl desconsider, nu-l consider bun de nimic.
21. Ti-acîţai tu praşi – te-am prins asupra faptului.
22. Ti-ancupîrî ş-ti vindi – te cumpără şi te vinde.
23. Tihea u-ari dinîpoi (la curŭ) – e fără noroc, lipsit de noroc.
24. Timtu ca lemnu secŭ – nesimţit, puturos.
25. Tindi zboarî – poartă vorba, duce vorba.
26. Tirani mari – chin mare.
27. Tîl’eai arîzboilu – am terminat lucrul la războiul de ţesut.
28. Tîl’eai preasinli – am întrerupt postul.
29. Tîmpînî aruptî – gură spartă, gură bogată.
30. Tîrtîbicŭ ńi-alagî – mă mănîncă pielea, n-am astîmpăr.
31. Toarnî zborŭ – întoarce vorba, răspunde obraznic.
32. Tora di oarî – în acest moment, în clipa de faţă.
33. Tora di tora – deocamdată.
34. Tradzi s-moarî – trage să moară.
35. Tradzi vimturi – îndrugă minciuni.
36. Tradzi zboarî – lungeşte vorba, e vorba lungă.
37. Trapsi mîna – s-a dat în lături, a renunţat, s-a retras.
38. Trapsi nitrapili – a îndurat suferinţe de neînchipuit.
39. Tricu oara – a trecut timpul.
40. Tricurî zboarî – şi-au adresat cuvinte urîte, s-au certat.
41. Trimuximŭ la ghineţ – tînjim la vremuri bune.
42. Tu bîgata dzeanîl’ei – la poalele dealului.
43. Tu dzua di-azî – în ziua de azi.
44. Tu coaji di nucî s-adunî – încape într-o coajă de nucă, e mic.
45. Tu datî-ascîpitatî – între răsărit şi apus, într-o direcţie nedeterminată.
46. Tu işita meslui – la sfîrşitul lunii.
47. Tu ntunicatî – pe înserate.
48. Tu pîltări ń-si duţi mîcarea – n-am poftă de nimic, nu-mi prieşte nimic.
49. Tu strańi nu-ńi hiu – nu sînt în apele mele, sînt foarte îngrijorat.
50. Tu ţi ori easti? – în ce toane este?
51. Tumtî ca oai stearpî – tunsă ca oaie stearpă, tunsă foarte scurt.
52. Tundi-ti – şterge-o, spală putina.
53. Tutŭ agiunŭ easti – nu se mai satură, e lacom.
54. Tutŭ ghibi – ca şi cum.



1.Ţeapa – şeful.
2. Ţeapa arcatî tu cuprii (tu bucluchi) – om de nimic; nu valorează nici cît o ceapă degerată.
3. Ţi u vrei (ţi u cafţî)? – ce vrei, ce doreşti? Ai găsit ce-ai căutat.
4. Ţi va, s-ibî – ce-o fi să fie.
5. Ţi, va-l’i cadî nărli? – ce, o să-i cadă nasul?
6. Ţi vimtu ti-aduţi? - Ce vînt te aduce?
7. Ţi-ari, ţi nu-ari? (ţi hîbări?)  - ce mai e nou? ce noutăţi? ce veşti?
8. Ţinţi dzîli, ţinţi liri – ziua şi banul; muncesc cu folos (cu cîştig).


1. U bîgă tu mînicî – a băgat-o pe mînecă.
2. U chiru pusula (ipotisea) – a pierdut busola, e dezorientat.
3. U feaţirî periei (di pezî) – au făcut-o de ruşine (de batjocură).
4. U lo pi-asparta – a pornit-o pe drum greşit.
5. U lomŭ harea – ne-am făcut de ruşine.
6. U ştiu ca pi apî – o ştiu ca pe apă,o ştiu pe dinafară.
7. U-ampiticai -  am cîrpit-o, am scos-o la capăt.
8. U-arnisi – s-a lecuit.
9. U-arupşu eta – mi-am trăit traiul.
10. Udî-ţ gura – udă-ţi gura, cinsteşte-te.
11. Umflatŭ ca ţaγi – umflat ca ţeava de suveică; rotofei, îndesat.
12. Umplu (ncl’isi) dzaţi ańi – a împlinit zece ani.
13. Umplu zmeanili – a făcut pe el de frică.
14. Undzeaşti ca nveastî nauî – e ascultător şi supus ca o tînără măritată.
15. Unî oarî ş-duri. - O dată şi bine.
16. Unŭ-alantu – de la unul la altul.

17. Un' chiro - odinioară, pe vremuri.

18. Urfańea nu s-binduseaşti - sărăcia e greu de îndurat.

19. Urfańea-i ńilî - vai de cei sărmani.

20. Uşili sunŭ la stizmî - casă primitoare, deschisă pentru toţi.

 


1.Va s-bagŭ cîtuşea s-plîngî – o să plîng cu lacrimi de crocodil.
2.Va u faţ (va ti duţ) ca preftu – ai s-o faci (ai să te duci) ca popa.
3. Vearsî lăcrîńi ca pulmulŭ – varsă lacrimi cu pumnul.
4. Vimturi tu hîvani – vorbe în vînt, fleacuri, prostii, minciuni.
5. Vini baş pi zborŭ – a picat pe vorba mea, sîntem într-un gînd.
6. Vini chirolŭ -  a sosit timpul.
7.Vini oara – a sosit momentul.
8. Vini şi-a noastî oarî – a venit şi vremea noastră.
9. Vinimŭ pi steali - am venit la drum de seară.
10. Vira li duţi – acţionează fără socoteală, la întâmplare.
11. Vîrnî nauî? - vreo noutate? vreo veste?
12. Vîrvurî ca moarî aspartî – vorbeşte ca o moară stricată.
13. Vîtîmatŭ di lucru – sleit, epuizat de muncă.
14. Vulpi di pi coşŭ – şiret ca vulpea.

 


1. Zboarî slabi - veşti proaste.
2. Zburaşti nal’iurea – vorbeşte aiurea, aiurează.
3. Zghearî ca uvreu – urlă ca din gură de şarpe.
4.Zgrîmî –ţ-li – las-o baltă.
5. Zori mari – nevoie mare, grijă mare.
6. Zorlea – cu sila, din greu.
7. Zorlea bînămu – trăim din greu.




SURSA:
Nicolae Caraiani şi Nicolae  Caraiani (editori) Folclor aromân grămostean, editura Minerva, Bucureşti, 1982, pp.94-123.

 

Last modified on Joi, 09 Februarie 2012 13:55
Marius Teja

Marius Teja

M-am născut în 1969 în Constanţa, dintr-un tată fărşerot şi o mamă cipană (Nurciu). Am absolvit în 1997 Facultatea de istorie a Universităţii Bucureşti. Am lucrat în Bucureşti în învăţămîntul preuniversitar şi în presă. În prezent sunt pensionat şi locuiesc în Constanţa.

Website: www.aromanul.ro

Leave a comment

Make sure you enter the (*) required information where indicated.
Basic HTML code is allowed.

Login

Register

*
*
*
*
*

* Field is required