Aromânul Istorie şi Cultură Aromână

Login Register
Acasa » Blog » Poezii grămostene umoristice în antologia N. Caraiani – N. Caraiani
A+ R A-
Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445
19-07-2011

Poezii grămostene umoristice în antologia N. Caraiani – N. Caraiani

Rate this item
(0 votes)

 

În 1982 Nicolae Caraiani şi Nicolae Saramandu publicau Folclor aromân gămostean. În această antologie au inclus şi 20 de poezii umoristice, dublate de versiuni româneşti ale editorilor. Notele de subsol aparţin de asemenea editorilor.


1.
La mucerli di Bujdova,
Lumea s-andridzea ta s-fugî,
Tana s-andridzea s-mîritî.
- La cari, Tană, la cari?
- La Nicea, chihîielu.
Taţ, lea Tană, nu ţ-undzeaşti, 
Lo cusiţa di ţ-algheaşti, 
Ş-faţa ţ-lo di sufriseaşti.
La Bujdova, în ponoare,
Lumea-i gata de plecare,
Tana, doar, doamne fereşte,
De măritiş se găteşte!
- Pe cine iei de bărbat?
- Pe Nicea, că-i mai bogat.
- Tu te faci de rîs în sat:
Păru-ncepu să-ţi albească,
Faţa să ţi se zbîrcească
.

 

2.
- Lăi Tanasi, cu funda mari,
Ţi-ţ cîftai tu padea mari?
- Clo-ni mi-dusi şcreta mlari, 
Duş-mi, duş-mi pîn' ma n-cali, 
Mi deadi şcreta di padi, 
Tumbe, tumbe, tumbem bem, 
Duş-mi, duş-mi pîn' la Naţu, 
Mi deadi şcreta pi braţu; 
Duş-mi, duş-mi pîn' la nucu,
Mi deadi şcreta pi trupu; 
Duş-mi,duş-mi pîn' la trapu,
Mi deadi şcreta pi capu;
Duş-mi pîn' la mirminţî,
Mi deadi şcreta pi dinţî,
Tumbe, tumbe,tumbem bem.
- Măi Tănase, fundă mare,
Ce tot cătai prin ponoare?
- M-a dus mula* pe cărare.
Pînă să ajung în vale,
Mă trînti nebuna-n cale,
Tumbe, tumbe,tumbem, bem,
Pînă să ajung la Naţ**,
Mă trînti mula pe braţ;
Lîngă nucul din islaz,
Mă trînti nebuna-n nas;
La un şanţ, mai într-o parte,
Mă trînti mula pe spate;
Lîngă morminţi - prea de tot -
Mă trînti nebuna-n bot,
Tumbe, tumbe, tumbem bem
.
* mulă - catîr

** Naţ - nume topic.

 

3.
- Ţi şedz ş-ti minduieşţî? 
- Ţi cînticu s-ahursescu.
- Cînticlu alu Malancoţa,
Iu dusi di ş-feadzi zverca.
- Luarî şi-lu bagî ncîlaru,
Barba l'deadi di sumaru,
Şi cusorlu di-opistaru; 
L-diupusirî la livadi, 
Îlu deadi şcreta di padi,
Îlu dusirî la mirminţî,
Îlu deadi şcreta pi dinţî.
Nu sta să te gîndeşti,
Ce cîntec să porneşti,
Povestea să ne spui
Cu Malancoţ cel şui.
- Pe cal cînd l-au suit,
De şa s-a poticnit
Şi s-a închinat adînc,
Cu barba în oblînc;
Ajunseră-n islaz,
Calul îl trînti în nas;
La cimitir trecînd,
Îl dete de pămînt.


 

4.

Mor’ laiŭ bîrbatŭ ţi-ńi dîdeşi,

Hiilu a meu, hiilu ali laiu!

L-pitricui s-ducî m-pîzari,

Sî-ńi l’ea doi ucadz di sari,

Nu ş-lo sari, cî ş-lo meari,

N’-vini acasî cu zghicŭ mari;

Luai tuiaga s-lu-agudescu,

Iara io nu-ńi cîidisescu,

L-pitricui s-ducî ti leamni,

Ş-chiru funea cu tîpoara,

N’-vini acasî cu zghicŭ mari;

Îńi luai şţala s-lu-agudescu,

Iara io nu-ńi cîidisescu.

L-pitricui s-ducî la moarî,

Ş-chiru calu cu γumarlu,

N’-vini acasî cu zghicŭ mari;

Luai tuiaga s-lu-agudescu,

Iara io nu-ńi cîidisescu.

Bărbăţelul ce mi-aţi dat,

Voi părinţi, e prostănac.

L-am trimis să aducă sare,

N-a luat sare, a luat mere –

Şi tot el cu gura mare.

Iau cu toiagul să-l pocnesc,

Dar apoi mă răzgîndesc.

După lemne se ducea,

Toporul şi funia,

În pădure le pierdea –

Tot el la mine ţipa.

Iau toiagul să-l pocnesc,
Dar apoi mă răzgîndesc.

L-am trimis pînă la moară,

Pierdu calul şi măgarul –

Şi tot el e cu scandalul.

Iau toiagul să-l lovesc.

Dar apoi mă răzgîndesc.

 

 

5.

Ţi pîrinţî avumŭ ş-noi,

Nî deadirî bîrbaţ glari!

Tahiná anda s-ascoalî,

L’ea tîmbărli, s-ducŭ l aoi,

Lî dămŭ mîndzî dinîpoi.

Na, na, na, ţeali s-vî batî,

Cîti dămŭ, tuti s-v-acaţî.

Părinţi, sînteţi vinovaţi,

Că ne-aţi ales proşti bărbaţi;

În zori, de cum se trezesc,

Iau dulama şi-o pornesc

Cu oile pe islaz,

Noi acasă facem haz,

Facem haz, haz de necaz.



6.

Lunea nu-ńi lucredzŭ

Marţa ń-ţînŭ ti ocl’i,

N’ercurea ti fciori,

Gioia ti bîrbatŭ,

Vinirea ti prăvdzî

Sîmbîta ń-mi lau,

Dumînicî mi-alîxescu

Ş-mi ducŭ priimnari.

Lunea nu mă ostenesc,

Marţea ochii-mi odihnesc,

Pentru prunci ţin miercurea

Şi pentru bărbat – joia,

Pentru vite – vinerea.

Şi-apoi mă spăl sîmbăta,

Iar duminica mă schimb

Şi ies în sat să mă plimb.

 

7.
Ş-sî-acîţăcorlu di feati.
- Aidi, lea Haidă, aidi,
Cî ţî vini bîrbatlu.
- Cara vini, iara z-inî,
Io di coru nu mi-alasu.
- Caftî, lailu, pîni s-mîcî.
- Cara caftî, iara s-caftî,
Io di coru nu mi-alasu;
Pînea easti pi puliţî,
Mîcarea sumu puliţî,
Anvîlitî cu cîpachea.
- Caftî, lailu, apî s-bea.
- Apa easti tu bucl'iţî,
Chelchea easti pi puliţî,
Io di coru nu mi-alasu.
- Caftî, lailu, alîxîmintu.
- Stranili suntu pi hîraru,
Elu ş-si alîxeascî,
Io di coru nu mi-alasu.
- Aidi, lea Haidă,aidi,
Cî ţî vini şi-unu oaspi
- Cara vini, iara z-inî,
Poamili sunt tu tîl'iuru,
Pîgurlu-i pi puliţî,
Elu ş-lu chirniseascî,
Io di coru nu mi-alasu.
-Aidi, lea Haidă, aidi, 
Cî va s-ţî dzîcî unu graiu.
- Io, laia, mai, sî-ni cripamu,
Şi s-nu-aveamu ahtari bîrbatu.
Porni hora fetelor,
Haida e în fruntea lor.
- Haido, nevastă voioasă,
Ţi-a venit bărbatul acasă.
- El să fie sănătos,
Că eu din horă ies.
- Veni frînt de la mioare
Şi îţi cere de mîncare.
- Pîinea e pe poliţă,
Mîncarea-i pe laviţă,
Cu capacul pus pe ea.
- Vrea, bietul, apă să bea.
- Apa e în donicioară,
Paharul - pe policioară.
- Vrea să-i dai haine curate.
- Sînt pe ladă aşezate,
Să le ia şi să se îmbrace,
Jocul tare mult îmi place.
- Vino, Haido,jocu-l lasă,
Ai un musafir acasă.
- El să fie sănătos,
Că eu din horă nu ies.
Poamele-s în farfurie,
Clondirul e pe tipsie,
Bărbatu-mi să ia clondirul,
Să cinstească musafirul.
- Haido, tu voia-i la tine,
Eu te-am sfătuit de bine.
- Mai bine aş fi crăpat,
Decît să am aşa bărbat.

8.

- Anaθima-ţ, cîtuşe lea!

N’-mi-asculai s-ńi-aprindu foclu,

N’-ţ-acîţai coada tu mînî,

Di-ńi mi-acîţă heavrea, lea,

Cî-ńi pîru cî eara furca.

Scundi-mi, mano, scundi-mi.

- Iu sî-ńi ti-ascundu, hil’ea mea?

- Anamisa di dauli buţ

Şi-aγnanghea di cepŭ.

-N’i-u fricî, feată, ş-mi-asparŭ,

S-nu-ńi beai, feată, vulera.

-Io, mano, γinŭ nu beau

Ş-ni cî n-gurî ń-bagŭ:

Trei bîrgăci beau tahiná

Şi-alti ţinţi ti prîndzu,

Pi ningî searî butea astricorŭ.

-Motane, fii blestemat,

Că tare m-ai speriat!

Coada-ţi cu păr mătăsos

Crezui că-i furca de tors.

Ascunde-mă, mamă dragă,

Parcă nu mai sănt întreagă.

-Unde să te ascund, drăguţă?

-Aproape de butelcuţă,

Lîngă cep, lîngă canea.

-Tare mă tem, fata mea,

Că bei şi te-oi îmbăta.

-Vinul, dacă-l bag în gură,

Îl beau, mamă, cu măsură:

Trei bărdăci cînd mă trezesc,

Încă cinci la prînz cinstesc,

Seara butea o golesc.



9.

Ciudii, lai ciudii

Hîngioańea ş-faţi γiurtii,

Cîlisi nveastili tuti,

Di-şi mîcari, di-şi biurî,

Nveasta alŭ Dimci u mbitarî.

Dado, mai s-mi faţ curbani,

Şi s-nu mi scoţ tu migdani,

Cî va z-inî ş-va mi tal'i,

Va mi facî filii-filii,

Cî-i arşini di duneaua.

- Taţ, lea hil'e, nu ti-aspari,

Estî mirachi nu ţîbagî.

- Cumu va-ni esu io tu soaţî,

Cî-i arşini di duneaua.

Să vezi, tu, minunăţie,

Că fu mare veselie,

La hangiţă, într-o seară,

Nevestele se-adunară,

De băură şi mîncară;

Nevastă mai tînără,

A lui Dimci se-mbătă.

- Mamă dragă, mă rog ţie,

Dimci nimic să nu ştie,

Că, Doamne, dacă o afla,

Felii-felii m-o tăia.

- Nu te teme, fata mea.

- Mamă, tare mi-e ruşine,

Nu mai pot să ies în lume.


 

10.

Unî vearî mari, mari

Bîgă Hapa s-facî numtî,

Cîlisi hoarîli tuti,

Di Ceadîrea pîn’ Cartîrea,

Cîlisi ş-casa alŭ araftu,

Ţalŭ araftu mîγirgiońi,

Greaşti şi-Ora ti suratî.

Cîlisi ş-doi bîtîceańi,

Bîtîceańi,fîrtaţ ali Ori.

Tricu lunea, tricu marţa

Şi-apiri ńercuri dimneaţa.

- Bea, lea Oră,bea, lea soru,

Beţ, lăi fraţ,beţ, lăi fîrtaţ!

Nu l-agiumsi vuliruşa,

Ş-cadi Ora ambitatî.

- Alea Oră, alea soră,

Ţi-i anamea ţi-adraşi ,

Soia tutî u-arşunaşi!

Într-o vară - sărbătoare

Făcu Hapa nuntă mare,

Pofti satele din jur,

Din Ceadîr pînă-n Cartîr.

Pe croitor îl pofteşte

Cu nevasta, că găteşte,

Pricepută-i la bucate.

Şi Ora, dintre surate,

Vine, şi cu doi fîrtaţi,

Tocmai din Batac chemaţi.

Trecu lunea, marţea trece,

Ora bine mai petrece.

- Bea, tu Oră, bea, tu soră,

Beţi, voi fraţi, beţi, voi fîrtaţi!

Butelcuţa-i terminată,

Cade alături Ora beată.

- Oră,soră, vai de mine,

Făcuşi neamul de ruşine!

11.

Sime, ţi-ni ţî zurlusişi

- Sime, ţi-ni ţî zurlusişi,

Ţ-alîsaşi nor-ta la hani,

La hanea di-Aghiuvasili.

Easi hîngilu şi-u-antreabî:

- Nveastă, a curi ţ-eşţî?

- N'i-escu nora alu Viziru,

Ş-nipoata alu Chir Nagnosti.

Sima, cap necugetat

- Sima,cap necugetat,

Noră-ta, cum de-ai lăsat,

Să meargă la han în sat?

-A cui noră eşti? o-ntreabă,

Hangiul. Ea spune-n grabă:

- La Viziru-s măritată,

Lui Nagnosti-i sînt nepoată.

12.

S-ancîrcă furniga

C-unŭ gîrnuţŭ di mel’iŭ

Şi s-dusi la moarî,

Ta sî-lŭ maţinî.

Ta s-aibî fîrinî,

S-adarî culaţ,

Cîndu a s-dacî numtî,

S-cîlisească nunlu,

Nunlu cu fîrtaţl’i:

Minciuşiţa – nveastî,

Puriclu - γrambó

Nî muzgî – suratî,

Giugiunarlu – preftu

Pangulŭ – împînarŭ,

Muzga muşcî – soacrî.

Se-ncărcă furnica

Cu grăunţi de mei

Şi-a făcut la moară

Făină din ei.

Făina din saci

E pentru colaci;

Unul mai abraş

Este pentru naş.

Mare nuntă-n casă:

O gîză-i mireasă,

Puricele-i mire.

Vătăşei dau ştire:

Popă-i un bondar,

Paing – toboşar,

Toba ca s-o bată;

Musca mare – soacră.


13.

Ş-bîgă Hapa s-facî numtî

Lali Sula ş-furl’i tuţ,

Furl’Ii ş-patru cîpitańi.

Cîlîsirî ş-l’ipurarlu,

L’ipurarlu s-facî nunŭ.

Şeadi, lailu, s-mindueaşti,
Ţi cîniscu s-l’i-aducî?

S-l’ea birbecŭ, nu poa’ sî-lŭ poartî,

S-l’ea l’epurŭ, easti arşini.

Cara deadi di-azbuiră,

Multu nsusu elu s-alină,

Anda nghiosu elu mutri,

Vidzu zîrcada iu-şi pîştea,

Nî zîrcadi t-uni nil'i

- ''S-negu şi-mini cu tinii.''

Sus în munte la răscruci,

Nuntă mare-i la haiduci,

Vulturul pleşuv e naş,

Şade bietul, se frămîntă,

Ce să ducă în dar la nuntă?

Un berbec s-apuce-n gheare,

E prea greu, cu el să zboare;

Iepure – e de ruşine.

Cînd în jos se uită bine,

Vede-o ciută-ntr-o vîlcea,

Liniştită cum păştea:

''Pentru-o nuntă haiducească,

E-un dar să se potrivească,

Nuntaşii să mă cinstească''.


 

14.

N’i-adrai nî pitî,

Pitî di curcubetî,

Nu s-agudi bunî,

Puşcl’ea s-u-adunî!

N’-bîgai misalea,

Acîţă cîvgălu,

Io-ńi bîgai sinia,

S-agiutî Stî Mîria!

N’i-armaşŭ agiunî,

Agiunî ş-nimîcatî,

Cu truplu ncîrcatî,

Ncîrcatî ş-nivirsatî.

Făcui o plăcintă

Cam nerumenită,

Cu dovleac în ea,

Nu o pot mînca.

Întinsei masa,

Cu nimic pe ea,

Doar Sfînta Maria

De-o mai ajuta!

Femeie gravidă,

Am rămas flămîndă,

Cu burta la nas –

Suflet de pripas.


15.

Cucuticil’i tutŭ ma ş-cîntî,

Nica aγońea di dimneaţa,

Ta s-dişteaptî muşuteaţa,

Muşuteaţa cu ghineaţa,

Cî tu sacŭ nu-ari fîrinî,

Cîpisteara-i învirnatî,

Nu-ari fîrinî s-frimitî,

Sistra gioacî, s-ţîngîseaşti,

Cîrpitorlu idγea faţi,

Şi şţala gioacî, s-hîrseaşti,

Nu-ari pitî ta s-frimitî.

Toţi cocoşii cîntă-n zori,

În zori, pe la cîntători,

Să dea la lume bineţe,

Încîntaţi de frumuseţe,

Făina s-a terminat,

Sacu-i tare supărat,

Căpisterea – aşijderea,

Că n-are ce frămînta,

Ţesala se zbenguie,

Cîrpătorul chiuie,

Făcăleţul stă-n cui prins,

N-are plăcinte de-ntins.


16.

Pilisterl ş-bati

Pi lumachi veardi

Oh, lele dado,

Ţi-ńi mi doari caplu:

Caplu ş-va cîciula,

Ş-dipisuprî funda.

Pilisterlu ş-bati

Pi lumachi veardi –

Oh, lele dado,

Ţi-ńi mi doari frîmtea:

Frîmtea ş-va fluria,

Caplu ş-va cîciula,

Ş-dipisuprî funda.

Pilisterlu ş-bati

Pi lumachi veardi –

Oh, lele dao,

Ţi-ńi mi dorŭ ocl’il’i:

Ocl’il’i ş-vorŭ γiliili,

Frîmtea ş-va fluria,

Caplu ş-va cîciula,

Ş-dipisuprî funda.

Pilisterlu ş-bati

Pi lumachi veardi –

Oh, lele dado,

Ţi-ńi mi doari narea:

Narea ş-va tińia,

Ocl’il’i ş-vorŭ γiliili,

Frîmtea ş-va fluria,

Caplu ş-va cîciula

Ş-dipisuprî funda.

Pilisterlu ş-bati

Pi lumachi veardi –

Oh, lele dado,

Ţi-ńi mi doari mustaca:

Mustaca ş-va şţari,

Narea ş-va tińia,

Ocl’il’i ş-vorŭ γiliili,

Frîmtea ş-va fluria,

Caplu ş-va cîciula

Ş-dipisuprî funda.

Pilisterlu ş-bati

Pi lumachi veardi –

Oh, lele dado,

Ţi-ńi mi doari barba:

Barba va surseari,

Mustaca ş-va şţari,

Narea ş-va tińia,

Ocl’il’i ş-vorŭ γiliili,

Frîmtea ş-va fluria,

Caplu ş-va cîciula

Ş-dipisuprî funda.

Pilisterlu ş-bati

Pi lumachi veardi –

Oh, lele dado,

Ţi-ńi mi dorŭ urecl’ili:

Ureclil’i ş-vorŭ bumbaclu,

Barba va surseari,

Mustaca ş-va şţari,

Narea ş-va tińia,

Ocl’il’i ş-vorŭ γiliili,

Frîmtea ş-va fluria,

Caplu ş-va cîciula

Ş-dipisuprî funda.

Sus pe-o rămurea,

Cîntă-o turturea,

Mamă, surioare,

Capul rău mă doare,

Că vrea, mi-a spus mie,

Cuşmă brumărie,

Cu fundă şi şnur,

De jur-împrejur.

Mamă, surioare,

Fruntea rău mă doare,

Vrea să-şi potrivească

O liră turcească,

Şi pe cap să-i vie

Cuşmă brumărie,

Cu fundă şi şnur,

De jur-împrejur.

Mamă, am să mor,

Ochii rău mă dor,

Că mi-au spus că vor

Ochelari frumoşi,

Din cutie scoşi.

Mamă, surioare,

Nasul rău mă doare,

Şi el m-a rugat,

Să nu-l fac uitat.

Sus pe-o rămurea,

Cîntă-o turturea,

Mamă, surioare,

Mustaţa rău mă doare,

Sub nas răsucită,

Bine dichisită

Vrea să stea şi ea.

Sus pe-o rămurea,

Cîntă-o turturea,

Mamă, surioare,

Barba rău mă doare,

Neagră-abanos,

Vrea s-o rad frumos.

Sus pe-o rămurea,

Cîntă-o turturea,

Mamă, surioare,

Urechea rău mă doare,

Nu ştiu ce să fac,

Vreau să-i pun bumbac.

Sus pe-o rămurea,

Cîntă-o turturea,

Am ce-i arăta:

Barba – dichisită,

Mustaţa – îngrijită,

Sub nas răsucită;

Pe nas – ochelari,

Luminoşi şi mari,

Ochii să-mi lucească;

Şi-o liră turcească,

Să-mi împodobească

Fruntea, şi să-mi ţie

Cuşma brumărie,

Cum îmi place mie:

Cu fundă şi şnur

De jur-împrejur.


17.

Cara-ńi neşŭ m-pîzari,

N’i-ancupîrai cucotŭ:

Gîl’ina va-ńi oauî,

Cucotlu va-ńi cîntî,

Cîntî-ńi, cucotŭ, cîntî-ńi.

Cara-ńi neşŭ m-pîzari,

N’i-ancupîrai nî papî:

Papa ń-faţi ‘’fau, fau’’,

Gîl’ina va-ńi oauî,

Cucotlu va-ńi cîntî,

Cîntî-ńi, cucotŭ, cîntî- ńi.

Cara-ńi neşŭ m-pîzari,

N’i-ancupîrai nî oai:

Oaia dzîţi ‘’tundi-mi’’

N’elu dzîţi ‘’fridzi-mi’’

Papa ń-faţi ‘’fau-fau’’

Gîl’ina va-ńi oauî,

Cucotlu va-ńi cîntî,

Cîntî-ńi, cucotŭ, cîntî-ńi

Cara-ńi neşŭ m-pîzari,

N’i-ancupîrai nî caprî:

Capra dzîţi ‘’muldzi-mi’’,

Iedu dzîţi ‘’hearbi-mi’’,

Oaia dzîţi ‘’tundi-mi’’

N’elu dzîţi ‘’fridzi-mi’’

Papa ń-faţi ‘’fau-fau’’

Gîl’ina va-ńi oauî,

Cucotlu va-ńi cîntî,

Cîntî-ńi, cucotŭ, cîntî-ńi.

Ieri prin tîrg umblai,

Cocoş cumpărai:

Cocoşul să cînte,

Găina s-o-ncînte,

Oul să-l descînte.

Mă dusei în piaţă,

Cumpărai o raţă,

Să facă ‘’mac, mac’’,

Găinii pe plac,

Cocoşul să cînte,

Găina s-o-ncînte.

Iar prin tîrg umblai,

Oaie cumpărai,

Oaia zice: ‘’tunde-mă’’,

Mielul zice: ‘’frige-mă’’,

Şi raţa zice: ‘’mac, mac’’,

Face găinii pe plac,

Ca să o încînte,

Oul să-l descînte.

Tot prin tîrg umblai,

Capră cumpărai,

Capra zice: ‘’mulge-mă’’,

Iedul zice: ‘’fierbe-mă’’,

Oaia zice: ‘’tunde-mă’’,

Mielul zice: ‘’frige-mă’’,

Şi raţa zice: ‘’mac, mac’’,

Face găinii pe plac,

Oul să ne facă,

Nouă să ne placă.

 

 

18.

Ai s-dzîţemŭ unî,

S-nî si facî dauî –

Dauî coarni boulu ari.

Ai s-dzîţemŭ dauî,

S-nî si facî trei –

Trei cicioari pirustia ari.

Ai s-dzîţemŭ trei,

S-nî si facî patru –

Patru ţîţî vaca ari.

Ai s-dzîţemŭ patru ,

S-nî si facî ţinţi –

Ţinţi fciori ţi-adghivîsea.

Ai s-dzîţemŭ ţinţi –

Şasi steali gîl’inuşa ari.

Ai s-dzîţemŭ şasi,

S-nî si facî şapti –

Şapti feati arpatini.

Ai s-dzîţemŭ şapti,

S-nî si facî optu –

Optu nveasti chirnisea.

Ai s-dzîţemŭ optu,

S-nî si facî nauî –

Nauî meşi mlarea imnî.

Ai s-dzîţemŭ nauî,

S-nî si facî dzaţi –

Dzaţi dzeaditi tu mîńi.

Ai s-dzîţemŭ dzaţi,

S-nî si facî unîsprî –

Unîsprî di meşi iapa imnî.

Ai s-dzîţemŭ unîsprî,

S-nî si facî dausprî –

Dausprî di meşi anlu ari.

Hai să zicem una,

Să se facă două –

Două coarne boul are.

Hai să zicem două,

Să se facă trei –

Pirostrie-n trei picioare.

Hai să zicem trei,

Să se facă patru –

Patru ţîţe are-o vacă.

Hai să zicem patru,

Să se facă cinci –

Cinci copii citesc să-ţi placă.

Hai să zicem cinci,

Să se facă şase –

Cloşca cu pui – şase stele.

Hai să zicem şase,

Să se facă şapte –

Şapte fete voinicele.

Hai să zicem şapte,

Să se facă opt –

Opt neveste hărnicele.

Hai să zicem opt,

Să se facă nouă –

Catîrca-i grea nouă luni.

Hai să zicem nouă,

Să se facă zece –

Zece degete la mîini.

Hai să zicem zece,

Să se facă unsprezece –

Iapa poartă mînzul unsprezece luni.

Hai să zicem unsprezece,

Să se facă doisprezece –

Anul întreg are douăsprezece luni.

 

 

19.

Cara s-vrei s-arîdîpseşţî

Mîcărli armâneşţî,

Ta s-nu mori di foami,

L’ea-ţ nî nveastî mîγirgioańi.

Cu bîlgurŭ ş-cîmbucuchi,

Va ta s-ahurheşţî;

Pînea ş-caşlu, di-unî etî,

I-arîndza armâneascî;

Zîgîrdicilu ş-ghiza, şcreta,

Canŭ nu va li-agîrşeascî,

Cîndu pînea-i ma uscatî,

El’i u-adarî dzamî;

Prumverli, cîndu esŭ şteγili,

Nu li-alasî ml’erli;

Tomnurli, ni cî s-aspuni,

Piperchili-sŭ nica buni;

Iarna, cîndu-i neaua mari,

Carnea-i ţîγîrsitî;

Maşi tu vîrî sîrbîtoari,

Ml’erli adarî pitî.

Dacă vrei să rînduieşti,

Mîncările armâneşti

Şi să fii cu burta plină,

Ia-ţi nevastă gospodină,

Să-ţi facă pentru-nceput

Mălai copt şi grîu bătut.

Pîinea, brînza, din străbuni,

Nelipsite-s la armâni.

Urda şi cu jintiţa

Cine le poate uita!

Dacă pâinea-i mai uscată,

La papară-i minunată.

Primăvara, o mîncare

De ştevii – pereche n-are.

Iară toamna, spre sfîrşit,

Ardeii-s buni de gătit.

Cînd iarna-i mai urgisită,

Să mănînci carne prăjită,

Şi nevasta să-ţi gătească

O plăcintă armânească.

 

20.

Ascultaţ încoa', lîlîni

Ascultaţ, nu-aspunŭ minciuńi,

Pitŭ cari hoarî s-imnămŭ,

Cumŭ sunŭ featili s-cîntămŭ,

Sî fîţemŭnî cîntari mari,

Ti-aţeali ţi-sŭ ti mîrtari.

Featili, moi, di Pîtura,

Dumnidză s-l-amurtî gura,

Ma li-antreghi ţi-au tu tisagî,

Piperchi şi-aducŭ la piaţî;

Cara da di nu li vindu,

Bagî boaţea tuti ş-plîngu.

Featili, moi, di Sinoia,

Xichi, moi, s-lî hibî boia,

Cî eali ţi s-minduirî,

Fustăńili anda cruirî:

Ta s-li-adarî cama ńiţ

Şi s-da maşi nî sutî γinghiţ,

Cî ma s-li-adra cama mări,

Vrea ta s-da tréi sutări.

Featili, moi, di Başchioi

S-tumsirî ca ţiva oi,

Di şi-adarî perlu neali,

Ta s-mîritî Hagilari.

Ama giońl’i ţi l-adarî?

S-ansoarî ditŭ altî hoarî

Di şi-armînŭ, laili, s-mîritî

Cu giońi cu mustaca şţîtî.

Featili di Hagilari

Anveaţî ti profesoari,

Nu-şi vorŭ giońil’i di la oi,

Cî lî da usucŭ tu nări.

Featili di Ceamurlia

Suntu mşeati ca fluria,

Ca fluria aţea nturţeascî,

S-creapî giońl’i, s-plîscîneascî,

Fciorl’i nu li-alasî s-creascî,

Di ńiţ vorŭ s-li isuseascî.

Tistimelu, Ischibaba,

Dauli, feati ici s-nu-avea!

Nu s-ducŭ ici tu cîsîbadz,

Pîrînţîl’i s-nu-aibî gaileadz.

Unŭ cu alantu ancuscrarî,

Tu cîsîbă nu s-mutarî.

Ascultaţ încoa’, armâńi,

Ţi v-aspuşŭ, tuti-sŭ minciuńi,

Armânili-sŭ ca fidani,

Tu lumi ca eali nu-ari.

Luaţ tu mînî scafili,

S-nî bîneadzî armânili!

Ascultaţi, voi oameni buni,

Ascultaţi, nu spun minciuni,

Satele, unde-am umblat,

Au fete de măritat;

Să ne punem pe cîntat,

Să vă spun ce-am aflat.

Fetele de la Patura (1),

Domnul să le închidă gura,

În desagi, pe drumul mare,

Duc ardeii la vînzare,

Şi dacă nu pot să-i vîndă,

Să pornesc toate să plîngă.

Fetelor de la Sinoie,

Domnul le scurteze boiul,

Că au stat să se gîndească,

Rochiile cum să-şi croiască:

Scurte – parcă nu-s întregi –

Costă-o sută douăzeci,

Rochia, dacă-i mai mare,

Le costă vreo trei sutare,

Fetele de la Başchioi*

Cum s-au tuns, de parcă-s oi,

Toate-s la păr încreţite,

Că vor toate, pasămite,

În Hagilar** să se mărite;

De flăcăi sînt părăsite,

Cu ciobani de se mărită,

Cu mustaţa răsucită.

Fetele din Hagilar

Vor să fie profesoare,

Că nu vor cioban în casă,

A usuc să le miroasă.

Şi în Ceamurlia-n sat,

Sînt fete de măritat,

Frumoase – aur curat,

Aur de para turcească,

Toţi flăcăii să pleznească,

Abia puţintel de cresc,

Cu ele se logodesc,

Testemel*** şi Eschibaba****

Fete de n-ar mai avea!

Nu se duc pe la oraşe,

Părinţii să n-ai grijă,

Toţi în sat se încuscriră,

Şi satul nu-l părăsiră.

Ascultaţi aici, armâni,

Ce v-am spus, toate-s minciuni,

Ca amâncele – minune,

Nu găseşti altele-n lume.

Ridicaţi paharele,

Să trăiască armâncele!

 

(1)Patura – Panduru (sat în jud. Tulcea)

*Başchioi – azi N. Bălcescu (sat în jud. Tulcea)

**Hagilar – azi Lăstuni (sat în jud. Tulcea)

***Testemelu – azi V. Alecsandri (sat în jud. Tulcea)

****Eschibaba - azi Stejaru (sat în jud. Tulcea)

În satele menţionate în acest text se găsesc aromâni grămosteni.



 




SURSA:
Nicolae Caraiani şi Nicolae Saramandu, Folclor aromân gămostean,editura Minerva, Bucureşti, 1982, pp. 260-279.

 

Last modified on Vineri, 10 Februarie 2012 21:55
Marius Teja

Marius Teja

M-am născut în 1969 în Constanţa, dintr-un tată fărşerot şi o mamă cipană (Nurciu). Am absolvit în 1997 Facultatea de istorie a Universităţii Bucureşti. Am lucrat în Bucureşti în învăţămîntul preuniversitar şi în presă. În prezent sunt pensionat şi locuiesc în Constanţa.

Website: www.aromanul.ro

Leave a comment

Make sure you enter the (*) required information where indicated.
Basic HTML code is allowed.

Login

Register

*
*
*
*
*

* Field is required