Aromânul Istorie şi Cultură Aromână

Login Register
Acasa » Blog » Poezii grămostene sociale şi etnice în antologia N. Caraiani – N. Saramandu
A+ R A-
Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445
22-07-2011

Poezii grămostene sociale şi etnice în antologia N. Caraiani – N. Saramandu

Rate this item
(0 votes)

În 1982 Nicolae Caraiani şi Nicolae Saramandu publicau Folclor aromân grămostean. În această antologie au inclus 31 de poezii sociale şi etnice, dublate de versiuni româneşti ale editorilor. Am selectat poezii personalizate, titlul fiind reprezentat de primul vers.

- Picurar cu percea lungî,
Ţi plândî cu boaţi la strungî?
Ţi s-nu plîngu cî-ni mi doari,
Hima, tu a noasti hoari,
Vedu armânl'i cumu tuţ fugu,
Alasî horli şi ş-si ducu,
Dauli hoari armâneşţî:
Unîl'ei îl'i dzîcu Birina, 
Alîntei Arucutina;
T-unî-i faptu fendu a meu,
Tu-alantî hiu faptu io.
(- Ciobănaş cu plete lungi,
Lîngă strungă de ce plîngi?
- Plîng, jalea mă copleşeşte,
Căci satu-mi se risipeşte.
Toţi armânii au plecat,
Două sate au lăsat,
N-a rămas un om în sat:
Unul se cheamă Birina,
Celălalt Arucutina,
Într-unul m-am născut eu,
În celălalt - tatăl meu.)

În poezia S-ti vedu pustî di Bachiţa (Vedea-te-aş, sat, pustiit): tinerele plecate de neviue cu  familiile din satul aromân balcanic Bachiţa vor să lege o horă aşa cum făceau odinioară în satul natal: Ia adunaţ-vî, soaţî-mu, soru, Ta s-n-adramu unu mari coru. Atumţea va nî si parî, Cî nî himu Bachiţa n-hoarî, La şcretili di cîlivi, Iu şi-anghearî arali multi., Di pusta şi-erma di banî, Di nî vidzumu ditu vîsîlii, Nî chirumu buna zuii. (Ia veniţi, voi surioare, Să întindem hora mare, Să credem că n-am plecat, De la Bachiţa din sat, Din satul nostru de munte, Unde acum sunt rele multe. Vedea-te-aş, sat, pustiit, Că de cînd te-am părăsit, N-am mai avut trai tihnit.) 

În poezia Mita s-priimnî pit Sufia (Mita umblă-n Sofia), Mita îi invită în Bulgaria pe celnicii Mina Mani şi Teiu Cutarela, care se plîngeau la Sofia de situaţia nefericită din Turcia: - Noi nî himu di-alargu arcaţ, Largu, alargu tu Turchii, Nu n-avemu banî ş-zuii, Fraţl'i a noşţî l'vîtîmarî, Pi noi sîndzi nu-alîsarî.Şeadi Mita di lî dzîţi: - Tini, lali Mina alu Mani, Ş-tini, Teia alu Cutarela, Voi cu a voastî tinii, Triţeţ-vî tu Vîrgîrii, S-vî bînaţ banî ş-zuii. (- Umblăm prin împărăţie, Departe, departe-n Turcie, Unde-i greu şi vai de noi. Pe fraţi ni i-au omorît, Sîngele din noi l-au supt. Mita aşa-i sfătuia: - Tu, Mina al lui Mani, Şi tu, Teia Curatela, Că sînteţi celnici cinstiţi, În Bulgaria veniţi, Şi bine o să trăiţi.)

Dipunea niorlu
Şi-acîţă fîrtuna,
Mardzina di-amari;
Şuirî, azghileaşti,
Cîpitanlu greaşti:
- Tini Ainicola,
Tini, mari-ţ harea,
Ia, ca bagî-ţ mîna,
Mîna pi pampori,
S-treacî gionl'i amarea,
S-easî tu Armînii.
(Norul cobora,
Furtuna pornea,
Marea-ntuneca.
Vaporu-i pe mare,
La grea încercare,
Căpitanul strigă:
- Sfinte Nicolae,
Mare ţi-e puterea,
Tu, cu mîna ta,
Du corabia,
S-ajungă flăcăii,
Pînă-n România.)

SURSA:
Nicolae Caraiani şi Nicolae Saramandu, Folclor aromân grămostean, editura Mnerva, Bucureşti, 1982, pp. 322-349.

 

Marius Teja

Marius Teja

M-am născut în 1969 în Constanţa, dintr-un tată fărşerot şi o mamă cipană (Nurciu). Am absolvit în 1997 Facultatea de istorie a Universităţii Bucureşti. Am lucrat în Bucureşti în învăţămîntul preuniversitar şi în presă. În prezent sunt pensionat şi locuiesc în Constanţa.

Website: www.aromanul.ro

Leave a comment

Make sure you enter the (*) required information where indicated.
Basic HTML code is allowed.

Login

Register

*
*
*
*
*

* Field is required