Aromânul Istorie şi Cultură Aromână

Login Register
Acasa » Blog » Poezii de Zicu A. Araia în antologia H. Cândroveanu – K. Iorgoveanu
A+ R A-

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445
18-08-2011

Poezii de Zicu A. Araia în antologia H. Cândroveanu – K. Iorgoveanu

Rate this item
(0 votes)

În 1985 Hristu Cândroveanu şi Kira Iorgoveanu publicau Un veac de poezie aromână, în care au inclus nouă poezii de Zicu A. Araia (1877-1948), transpuse în româneşte de K. I. (6) şi H. C. (3).

 

Calea (Calea)

Ascăpăm di iarna greauă,
Sus tu munţ nu-armase neauă;
Cresc lilice, tindilina,
Es armânil'i Samarina.

(Ne-am înseninat pe frunţi,

Neaua s-a ascuns în munţi.

Din nou florile, sulfina -

Potopiră Samarina!)


Ncarcâ casili pri cărvane,
Cal'i tuţ imnă rivane,
Un spri un, - ti l'ea haraua
Mor cu el'i tută duneaua.

(Iarăşi am împachetat,

Iar pe cal, în pas săltat -

Caravană în şirag,

Doamne, cît îmi e de drag!)

Cilnicadzl'i trag năinte
Si-află loc muşeat, cum prinde,
Tra s-nu-l'i află vîrnu-arău
Pristi noaptea-al Dumnidzău.

(Şi tot vorbă, şi taifas,

Pînă la ultimul popas -

Bine-ales de gospodarii,

La fereală de tîlhari.)

Di pri cal'i dipun hîrăile,
Ia, că ndreapsiră ş-purăvile.
Soarile-ascăpită; si-aproache,
Tută lumea-i tu cunache.

(Taca-paca, taca-pac1...

Se înalţă ş-un conac -

Corturi tainice, să ţină,

Pentru somn, pentru hodină.)

Featile cu bucla-n mînă
S-duc s-l'ea apă la fîntînă,
S-duc bârbaţ şi s-duc ficiori
S-mulgă oili plicători.

(Fete şi femei dau zor

După apă, la izvor.

Oile, la cîte-o strungă -

Merg bărbaţii să le mulgă.)

Tuţ durniră. Easte noapte.
Maşi un cloput di oi bate.
Poate domnu-su li-adună
S-doarmă tute dipriună.

(Ş-apoi noapte. Nici un şopot.

Cînd şi cînd - cîte un clopot,

Hăt departe, mai răsună:

Vreun păstoir turma şi-adună...)

Cărvănarl'i gresc dadoara,
Trî ncărcare vine oara.
Ncarcă cal'i tuţ ca ieri,
Gionl'i-armâni fîrâ ghideri!

(Mame, taţi, fete, feciori -

Toţi visează pînă-n zori,

Cînd e duhul nopţii-nvins!

Gata! Iar la drumul întins...)

El'i tut fug 'nă sîptâmînă,
Gioni cu feati s-ţîn di mînă,
Calea tută imnă ş-cîntă,
Canda-i Paşte, canda-i numtă...

(Şi aşa, cu săptămîna,

Haida-haida, lume,-ntruna,

Fără of şi vai , prin munţi,

Ca-n petreceri, ca la nunţi...)

Cum di mira nu n-alasă
S-neardzim tu loc-nă acasă,
Tra s-bînăm ca tuţ armânli'i,
S-murim ş-noi ca tuţ pîpînl'i?

(Ehei, vreme de poveşti,

Fuşi aievea?...Unde eşti?

De te-ai îndura de noi,

Să faci drumul înapoi!)

 

 

Toamna-n Pind (Toamna-n Pind)


Pîrjilit di vearã-i loclu.
Nu vedzã iarbã, maşi chingheri;
Zboarã frîndzîli di meri;
Pisti nîse-arucã brumã
Lundzi seri.

(Pustiit arată plaiul!!

Doar ciulini. Şi eii - stingheri;

Pică frunzele din meri,

Poleite şi brumate

Seri de seri.)

Seaţirã dimneaţa vimtul.
Nu poţ s-vedz afoarã om.
Niţi-
un puil'iu nu vedz pri pom;
Maşi fîntînle ţe-abureadzã
Cînd az
vom.

(Vîntul şuieră tăios.

Stăm prin case - numai gînd.

Păsări?... Au plecat pe rînd;

Iar fîntîniler-aburesc,

Izvorînd.)

Negura pri munţ s-priimnă,
Ţerlu-i
pestru di niori;
Soarile
slab lu-arupusudori
Pîn' s-dizgl'eaţã gl'eţlu marmar
Di la mori.

(Negura coboară-n văi,

Cerul e cîrpit cu nori;

Soarele - îl trec sudori,

Parcă-ar sta şi el să-ngheţe

Uneori.)

Vini toamna. Nu s-ma şeade.
Fug armãnil'i tuţ tu-arniu.
Şeade
muntile irniu,
Maşi cu cionile ţe caftã

Neauă-anghiu.

(Toamna-i pe sfîrşit. Păstorii -

Vin la şes, pentru iernat;

Munţii prea s-au încruntat,

Prevestind omături grele

De îndat'.)

Vini,-agiumse ş-nîsă, neaua,
Hil'ea brumãl'ei şi-al vimt;
Ea va ngroapã lailu Pind,
Ca un mort - aclo s-l'i hibã - 
Tru murmint...

(Poate mîine chiar, va ninge

Potopind şi troienind,

Şi-o să-ngroape-ntregul Pind

Ca pe-un mort, sub o hlamidă

De argint...)

 

 

Dor şi jale (Dor şi jale)

Pri ţer, la noi, tu lăi niori
Az soarle
si-ascunde,
inima s-bate-arău
Ca mal bătut di unde.

Pe cer, la noi, în negri nori

Azi soarele se-ascunde...

Şi inima ne este azi

Ca ţărm bătut de unde.)


Prit munţ si-aştearnă negura
Ş-pri-arîurlie cu spume,
Ş-pri-a nostru
suflit sîndzinat
Virinlu-amar s-dipune.

(Se-aşterne negura pe munţii

Pe rîuri înspumate,

Durerea-amară se coboară

Pe suflete-ntristate.)


Un puil'iu
nu cîntă cum cînta
Ş-birbil'ilu-
n plaiu nu bate,
muma-armase făr' di hil'iu
Ş-că sora-i
făr' di fratie

(Pivighetoarea-n plaii tăcu -

Să cînte nu mai poate;

Căci mama este fără fiu

Şi sora fără frate.)

 

Tacute-s dzenile di fluieri,
Ca-n noapte ntunicată,
feata-armase oarfănă
Ş-ficiorlu
făr' di tată.

(Colinele-s pustii de cînt

Ca-n noaptea-ntunecată.

Căci fata singură-a rămas,

Copilul fără tată.)

 

Fîntînile maşi ţi murmură
Ş-vîzesc
di vimt tuţ ponil'i
Di lăcrinile-a niveastilor
Care ş-chirdură gionil'i.

(Izvoare doar mai murmură,

Se pleacă pomii-n vînt,

De lacrima nevestelor

L-all soţilor mormînt.)

 

L'i-avea cl'imată patria
Si s-ducă si si-alumtă.
Şi s-dusiră
tuţ hărioşi,
Cîntînda
ca la numtă.

(Căci patria-i chemase-atunci

Să intre-n greaua luptă

Şi au plecat toţi bucuroşi

Cîntînd ca la o nuntă.)


Diparte,-aclo
iu soarile da,
Tu sinurile duşmane,
Ş-tră
albă -albastră flambură
Cădzură
tuţ curbane.
(Şi unde soarele răsare

Peste duşman pămînt

Pentru al neamului stindard

Toţi şi-au găsit mormînt.)

 

Voi steale, cari dislăchiţ

Din ţer în nopţ sirine

Ş-tu lumea-a suflitlor nirdzet

Ca chicutie di-asime.

(Voi stelelor, ce lunecaţi

Pe cerul -mărgărint

Şi-n lumea sufletelor mergeţi

Ca picurii de-argint,)


Spuneţ un zbor la-a noştri morţ:
flambura albastră
Mutreaşte cu-ocl'iu multu-
arău
Pri dulţea limbă-a noastră.

(Voi morţilor le spuneţi doar:

Cinstire peste fire!

Căci s-au jertfit pentru-al lor neam

Şi-a limbii lor cinstire!)

 

 

SURSA:

Hristu Cândroveanu şi Kira Iorgoveanu (editori), Un veac de poezie aromână, Cartea Românească, Bucureşti, 1985, pp. 178-191.


Marius Teja

Marius Teja

M-am născut în 1969 în Constanţa, dintr-un tată fărşerot şi o mamă cipană (Nurciu). Am absolvit în 1997 Facultatea de istorie a Universităţii Bucureşti. Am lucrat în Bucureşti în învăţămîntul preuniversitar şi în presă. În prezent sunt pensionat şi locuiesc în Constanţa.

Website: www.aromanul.ro

Leave a comment

Make sure you enter the (*) required information where indicated.
Basic HTML code is allowed.

Login

Register

*
*
*
*
*

* Field is required