Aromânul Istorie şi Cultură Aromână

Login Register
Acasa » Blog » Mic dicţionar folkloric (Litera D)
A+ R A-
Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445
26-11-2011

Mic dicţionar folkloric (Litera D)

Rate this item
(0 votes)

În 1979 editura Minerva din Bucureşti publica lucrarea Mic dicţionar folkloric a filologului aromân Tache Papahagi (1892 Avdela/Grecia – 1977 Bucureşti, România), ediţie îngrijită de filologul roman Valeriu Rusu.

Din cele 4 articole de la litera D am selectat paragrafele despre folclorul aromân.

 


De-a poarca


<(…) Neputînd da aci o atare ilustrare ,în acest Mic dicţionar folkloric nu figurează decît cîteva teme etnografice, printre cari şi jocul De-a poarca.

Iată cîteva din descrierile cele mai scurte ale acestui joc.

(…) La aromâni:

Alături de alte denumiri, la ei jocul acesta se numeşte Cu poarca, iar gaura se află în mijlocul cercului de copii jucători şi care în Maramureş se numeşte oraş, e numită băsearică – P. Papahagi, Din literatura poporană a aromânilor, 1900, 147-148.

Pentru amănunte iconografice pentru acest joc,cf. T. Papahagi, Images d’ethnographie roumaine, II, 165.> (p. 207.)

 

 

Dintele

 

<A) Menţionînd în treacăt că primii dinţi ai copilului sînt denumiţi dinţi de lapte  - în aromână: dinţî di lapte, în italiană: denti di latte, în franceză: dents de lait etc -, ne oprim în primul rind la căderea acestor dinţi – cădere care, fiind comună întregii omeniri, nueste exclus ca foklorul legat de acest process anatomic să fie în general anthropologic.

(…) 4. La aromâni: ‘’Cînd scoate un dinte, copilul îl aruncă pe acoperişul unei case zicînd: na di os, dă-ni di her’’ – T. Papahagi, Din folklorul romanic şi cel latin, 1923, 19.> (pp. 208-209)

 

<C) Dinţii unor anumite animale (sălbatice) servesc drept amulet. În copilăria mea, deseori am văzut în Peninsula Balcanică, pe pieptul cailor de călărit, colţii de mistreţ formînd figura semilunei – cf. Amuleta, Cornul, Lupul.> (p. 210).

 

<F) Încheiem cu cîteva proverbe:

1.La aromâni: ’’Un mîcă prune aγre şi-altull’i-amurtă dinţîl’I’’ (Unul mănîncă corcoduşe verzi şi altuia i se strepezesc dinţii).> (p. 212)

 

 

Distribuirea pămîntului

 

<E vorba de felul cum Dumnezeu a împărţit la popoare pămîntul sau alte daruri.

Această tradiţie e una dintre acele ce ilustrează limpede modul în care se produc localizări şi adaptări în temele folklorice – cf. art. Croitorul şi ucenicul.

Dăm întîi variant aromână, în care apar patru popoare balcanice:

După ce  a creat lumea, Dumnezeu cheamă toate popoarele spre a le distribui pămîntul. Grecul cere marea. Bulgarul cere pămînt de arat. Albanezul cere rîpile. Într-un tîrziu soseşte şi aromânul, aducînd lui Dumnezeu un sugar fript; el cere munţii. ‘’- Cum? Tocmai munţii ai ales? Nu vezi să ceri şi tu un pământ bun, cum a cerut toată lumea? – Dă-mi Doamne, munţii, căci în munţi se află tot ce ai făcut tu mai bun: păşune pentru oi, aer şi apă rece pentru noi, şi mereu aproape noi amîndoi’’ – T. Papahagi, Aromânii – grai, folklor, etnografie, 1932, 196-197.

Cu privire la tendinţa caracteristică a aromânului de a se aşeza în munţi, cităm:

‘’…une foule de Valaques qu’une sorte d’instinct porte a recherché les regions froides, voisines des fôrets, des pâturages et des eaux glaciales qui sont leurs delices’’ – F. Pouqueville, Voyage dans la Grece, II, 369; III, 22-23. – Cf. şi art. Muntele> (pp. 212-213) (‘’… o mulţime de Vlahi pe care un fel de instinct îi împinge să caute regiunile răcoroase, învecinate cu păduri, păşuni şi ape reci care sunt atrăgătoare pentru ei’’ – Traducere M. T.)

 

<După cum vedem, comparînd între ele variantele sud-americane,cele dacoromâne şi cea aromână, constatăm o diferenţiere numai în motive, în timp ce fondul temei e acelaşi şi anume: Dumnezeu distribuie sau oferă cite ceva fiecărui popor.> (p. 214)

 

 

Dracul

 

<A) (…) Cuvîntul drac – comun întregului domeniu lingvistic românesc nord- şi sud-dunărean, precum şi unor anumite regiuni sudice al Franţei – reproduce lat. DRACO care ca şi  grec. Δρακων din care derivă, însemna ‘’dragon, serpent’’, dar nu şi ‘’diable’’.> (p. 215)

 

<B) Se ştie că, în concepţia creştină,dracul (sau diavolul) este antipodul lui Dumnezeu. Ca atare, în linii generale, el apare sub următoarele aspect morale şi fizice: rău, negru, subpămîntean, temut, dar şi fricos, caraghios. Pentru atingerea scopurilor sale, el apare sub foarte variate aspecte:

(…) 3. (…) În folklorul aromân apare foarte des şi sub denumirea Aţel cu cu un cicior (Cel cu un picior). Iată, în rezumat, respectiva legendă – pentru care cf. şi art. Lupul -:

4.Dumnezeu făcu tot pămîntul. Ca să nu rămînă de rîs, dracul reuşi să facă un bivol şi un lup, dar nu-i putea însufleţi. La rugămintea dracului, Dumnezeu îi spuse cu să facă viu pe bivol, iar pentru lup i-a spus să-I zică aşa: ‘’scoală, lupe,ca să mănîncipe stăpînu-tău’’. Dracul îşi făcu întîi o gaură alături. Băgîndu-se în ea, a întins un picior ca să mişte pe lup, căruia i-a adresat cuvintele de mai sus. Lupul a şi înviat şi i-a şi înhăţat picorul pe care i l-a retezat de la genuchi. De atunci dracul a rămas cu un picior şi fuge de groaza lupului – P. Papahagi, Din literatura poporană a aromânilor, 1900, 804-806.> (p. 216)

 

<C) Referindu-ne la legenda aromânească rezumată mai sus, constatăm tendinţa dracului de a crea şi el ceva, vrînd să egaleze pe Dumnezeu.> (p. 217)

 

<D) (…) 2. Dracul, intrigant. Dăm în rezumat legenda Dracul şi Sînt-Ilie, care e curentă şi vie în folklorul dacoromân, dar necunoscută celui aromân: (…)

4. Dracul şi omenia, legalitatea. Rezumăm mai jos trei povestiri, spre a arăta că concepţia patriarhală a popoarelor – astăzi retranşată doar în folklorul lor – cu privire la anumite comandamente morale, cum ar fi omenia, dreptatea formal, promisiunea etc, rămîne lege respectată chiar pentru fiinţele rău-făcătoare:

(…) 2. Un om sărac a dăruit lui Zarzavuli (căpetenia dracilor) un miel. Acesta i-a promis că-i va,drept mulţumire, orice îi va cere. Omul i-a cerut morişca de piper, făcătoare de minuni. La auzul acestei cereri, dracul a văzut scîntei verzi – atîta i-a venit de greu. Totuşi, ‘’fiindcă şi-a dat cuvîntul, trebuia să-l ţină. O ia şi –o dă (o izbeşte de cap)’’ – P. Papahagi, Basme aromâne, 1905, 90-92.

(…) 7. Dracul şi păstorul. (…) Ocupaţiunile de căpetenie şi străvechi ale dacoromânului sînt păstoritul şi agricultura.După cunoştinţele mele, de ce în folklorul dacoromân dracul nu apare în atingeri cu agricultorul, ci numai cu păstorul? Înainte de a răspunde la această întrebare, vom spicui sumar ceva şi din folklorul sud-dunărean. La aromâni, agricultura e ca şi inexistentă. Deci, pentru anemicul lor foklor, întrebare de mai sus cade. Menţionăm, însă,că la ei circulă următoarea scurtă legendă:

2.Într-o noapte, un păstor frigea un miel în frigare. Dorind să-l ademenească, sau măcar să-l lase fără voce, dracul s-a aşezatlîngă focul păstorului, frigînd şi el un brotăcel în frigare şi tot încercînd să-l determine pe cioban ca să vorbească,pentru ca, apoi, să rămînă mut. În timp ce amîndoi îşi învîrteau frigările, dracul zice: a mea pică, a ta nu pică [din frigarea mea pică (grăsime), din a ta nu picură]. Păstorul a tot tăcut pînă ce, la cîntatul cocoşilor, diavolul dispăru.

Meglenoromânii sînt şi agricultori. Şi, totuşi, atingerile diavolului sînt şi la ei mai numai cu păstorii. Iată în rezumat două atestări:

3. Un păstor, intrînd în biserică, vede că nimeni nu aprinde nici o lumînare dracului zugrăvit pe perete. Din milă, el i-a aprins una şi,apoi, s-a întors la oi. Seara, în vis, dracul amăgeşte pe păstor cu o batjocură – I.-A. Candrea, ‘’Grai şi suflet’’, I, 280. (…)

4. În convorbire cu un păstor, dracul îi suge sîngele din deget, pentru că păstorul nu a avut experienţă în darea răspunsurilor. A doua seară, păstorul e înlocuit de fratele lui, care, prin răspunsurile sale, face ca dracul să crape  -Th. Capidan, Meglenoromânii, II, 26-27.

Şi acum, spre a răspunde la întrebarea pusă, iată ce semnalăm pe scurt.

Se ştie că noaptea e a diavolului,în sensul că noaptea, nu ziua, e timpul favorit pentru operaţiunile şi scopurile sale.

Regiunile mai pustii, mai puţin locuite – deci, munţii, ca şi stepele – sînt terenul prielnic al unor atari scopuri şi operaţii -  cf. art. Muntele, Păstorul.  

În general, activitatea agricultorului sub cerul liber se reduce la cîteva luni de zile şi nu prea departe de casa lui sau de alte aşezări omeneşti, dar mai toate nopţile le petrece sub acoperiş de casă. Cu totul invers ni se prezintă activitatea păstorului: zi şi noapte, acesta îşi petrece toate lunile de vară şi cîteva de primăvară şi de toamnă sub cerul liber şi departe de sat  - mai mult în munţi (cazul păstorului român) -, după cum, o bună parte din zilele şi nopţile de iarnăm ciobanul adevărat o petrece în veghe tot sub cerul liber – cf. şi art. Carul-mare.

Vom înţelege şi mai bine atingerile diavolului cu păstorul dacă la realităţile semnalate mai susvom adăuga încă două şi anume: după cum vedea la articolul respective, muntele a fost,şi încă mai este considerat ca fiind sediul spiritelor rele, deci şi al dracilor; spre deosebire de agricultor, păstorul a fost socotit din vechime ca avînd raporturi cu spiritele – cf. Păstorul.> (pp. 218-222)

 

<E) (…) Aromânul, ca şi alte popoare balcanice, nu se prea formalizează cînd îi spui sau apostrofezi cu du-ti la d(a)raţi (du-te la draci), în timp ce dacoromânul,mult mai stăpînit de credinţa religioasă, se supără chiar atunci cînd îi drăcuieşti un… pui de găină. Mult mai degajat de atari credinţe,astăzi aromânul nudă atenţie unor asemenea imprecaţiuni – deşi ele, ca şi realizarea lor, apar în basmele lui -, pe cînd dacoromânul crede în împlinirea lor, după cum cred şi alte popoare creştine: (…)> (p. 223)

Marius Teja

Marius Teja

M-am născut în 1969 în Constanţa, dintr-un tată fărşerot şi o mamă cipană (Nurciu). Am absolvit în 1997 Facultatea de istorie a Universităţii Bucureşti. Am lucrat în Bucureşti în învăţămîntul preuniversitar şi în presă. În prezent sunt pensionat şi locuiesc în Constanţa.

Website: www.aromanul.ro

Leave a comment

Make sure you enter the (*) required information where indicated.
Basic HTML code is allowed.

Login

Register

*
*
*
*
*

* Field is required