Aromânul Istorie şi Cultură Aromână

Login Register
Acasa » Blog » Mic dicţionar folkloric (Litera F)
A+ R A-
Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445
27-11-2011

Mic dicţionar folkloric (Litera F)

Rate this item
(0 votes)

În 1979 editura Minerva din Bucureşti publica lucrarea Mic dicţionar folkloric a filologului aromân Tache Papahagi (1892 Avdela, Grecia – 1977 Bucureşti, România), ediţia postumă fiind îngrijită de filologul român Valeriu Rusu.

Din cele 6 articole de la litera F am selectat 5 care cuprind paragrafe ce se referă la folclorul aromân.

 

Femeia

<E) Anecdota Femeia încăpăţînată – sau cu titlul La femme au pouilleux etc. -, studiată de Bédier pare a fi foarte veche şi foarte răspîndită în diferite variante. (…) În variantele date de Bédier iată sumar cuprinsul temei: (…) 2. În anul 1260: Tăindu-i în fine limba, femeia arată soţului ei pe cale de gest că ‘’le pré n’a pas été fauché, mais tondu’’ (…) La fel şi în folklorul aromân (N. Batzaria, Anecdote, 1935, 44-48), ca şi în cel meglenoromân (Th. Capidan, Meglenoromânii, II, 1928, 41).> (p. 234)

 

 

Focul

 

<D) Focul e purificator. Graţie lui se poate obţine acea lustratio per ignem, necesară atît pentru oameni cît şi pentru animale în vederea unor variate scopuri, aşa cum se poate vedea din atestările ce urmează, ca şi din ce e dat la art. Sîn Zienele

1.’’La aromâni, în seara de 9 martie, femeile şi copiii aprind în curte, ori în alt loc, două grămezi de paie , şi cei din casă sar peste flăcări… Ei cred dar, cum credeau şi romanii, că prin flăcările focului de paie se vor curăţi’’ – ‘’Lumina’’, I, 1903, 219; T. Papahagi, Din folklorul romanic şi cel latin, 1923, 69.> (p. 248)

 

<F) (…) 9. La aromâni: ‘’[În ajun de Crăciun], un păstor dintre cei mai tineri, cu mamă, tată şi fraţi în casă, lua două lemne verzi de alun. Le freca, le freca unul de celălalt pînă se aprindeau singure. Acest foc se numeşte foc v’iu’’ – ‘’Lumina’’, V, 1908, 118.> (p. 250).

 

<H) Încheiem cu cîteva ghicitori mai reuşite cu privire la foc, dintre cari ultimele sînt dintre cele dezvoltate:

(…) 2. (…) La aromâni: ‘’Am un boŭ aróşŭ: iu (unde) năs páşte iárbă nu creáşte’’ – P. Papahagi, Din literatura poporană a aromânilor, 1900, 373.

La meglenoromâni: ‘’Am un bou: iundi zaţi iarbă veardi nu cucneaşte (răsare)’’ – P. Papahagi, Meglenoromânii, I, 50; Th. Capidan, Meglenoromânii, II, 1955.> (p. 253)

 

 

Fumul

 

<C) (…) e tendinţa omului de rînd de a biciui unele calităţi ale semenului lui, ca şi unele scăderi morale, în dorinţa de a vedea o nivelare a acestora sau chiar o dispariţie a lor. În copilăria mea, ca elev de şcoală, vara mă duceam la stînă – iarna, mai rar, la mandră – şi, lîngă foc, parcă tot fumul venea numai spre mine, în timp ce ciobanii, obişnuiţi cu el, nu-l prea luau în seamă. Dar aceşti ciobani, prin cuvinte ca: ‘’Vedz? Nu ti cunoaşte fumlu’’, făcea aluzie la faptul că, renunţînd la viaţa tradiţională, şcoala m-a cam îndepărtat de condiţiile existenţei lor sociale -  ceea ce, spre glumeaţa lor satisfacţie, o ilustra parcă şi capriciosul fum ce vremea şi spre mine şi pe care eu îl resimţeam mai mult decît oamenii stînei. – (Cf. art. Ochiul)> (p. 256)

 

<D) În lumea ghicitorilor e satisfăcător reprezentat:

(…) 3. (…) ‘’Tatăl ninca nifaptu, hil’ilu la Dumnidzău traptu’’ (Tatăl încă nefăcut, fiul tras (pornit) la Dumnezeu) – P. Papahagi, Din literature poporană a aromânilor, 1900, 373.

‘’Tata-su nu si rudi, il’i-su si dusi la Domnu’’ (Tatăl său nu se născu, fiu-său se duse la Dumnezeu) – Th. Capidan, Meglenoromânii, II, 155. (...)

6. ‘’- Unde te duci, fune lungă? – De ce mă întrebi, măi fund aprins? – Fumul şi vatra’’  - G. Weigand, Die Aromunen, II, 1895, 272.> (pp. 256-257)

 

 

Furca şi fusul

 

<B) 1. La aromâni: După cîteva zile de la nuntă, mireasa iese în curtea casei socrilor ei şi, cu furca în brîu, începe să toarcă pe un fus caier alb pe care, cu furca şi fusul,l-a adus de acasă. După o săptămână, cînd se duce în vizită la părinţii ei, se duce cu tot cu furcă şi caier; aci, părinţii ei, ca şi rudele apropiate, o cinstesc dăruindu-i galbeni sau alte monede, pe cari le pun în caier sau le agaţă de furcă etc.> (p. 258)

 

 

Furtul

 

<A) (…) În conformitate cu natura şi scopul lui, în concepţia etică a popoarelor furtul nu apare totdeauna condamnat, ba uneori e chiar binecuvîntat – aşa cum reiese din următoarele documentări, cărora nu le lipsesc altoiri, sau localizări:

(…) 4. La aromâni (rezumat): În timp ce evreii se pregăteau să-l crucifice pe Hristos, un păstor, fiindu-i milă, şterpeleşte cuiele necesare. Întâmplător, trece pe acolo un ţigan, care, la comanda evreilor, face nişte mari piroane ţigăneşti, de pe urma cărora Hristos a pătimit cumplit. Atunci Hristos a zis: ‘’Ciobane, te binecuvîntez: pururi îmbrăcat şi bogat să fii, dar de furat să nu te laşi şi nici să suferi pentru furt’’. Iar ţiganului: ‘’Ţigan, oropsit şi zdrenţăros să fii de a pururi’’ – P. Papahagi, Din literatura poporană a aromânilor, 1900, 787-788; T. Papahagi, Antologie aromânească, 1922, 84-85,

Exceptînd motivul cu ţiganul, variant aromână se identifică cu cea care circulă şi la popoarele din Asia-mică> (p. 263)

 

<B) O superstiţie curioasă, identică cu cea dacoromână, menţionată de I.A. Candrea, Folclorul medical român comparat, 1944, 286, e următoarea:

(…) 2. La aromâni: ‘’Hoţii au obiceiul să treacă prin cimitir cu ochii închişi şiiau lut de pe morminte.Din acest lut aruncă pe casa de unde vor să fure, că aşa nu-i simte nimeni’’ – Dumitru Cosmullei, Datini, credinţe şi superstiţii aromâneşti, 1909, 52.> (p. 263)

Marius Teja

Marius Teja

M-am născut în 1969 în Constanţa, dintr-un tată fărşerot şi o mamă cipană (Nurciu). Am absolvit în 1997 Facultatea de istorie a Universităţii Bucureşti. Am lucrat în Bucureşti în învăţămîntul preuniversitar şi în presă. În prezent sunt pensionat şi locuiesc în Constanţa.

Website: www.aromanul.ro

Leave a comment

Make sure you enter the (*) required information where indicated.
Basic HTML code is allowed.

Login

Register

*
*
*
*
*

* Field is required