Aromânul Istorie şi Cultură Aromână

Login Register
Acasa » Blog » Mic dicţionar folkloric (Litera T)
A+ R A-
Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445
05-12-2011

Mic dicţionar folkloric (Litera T)

Rate this item
(0 votes)

În 1979 editura Minerva din Bucureşti publica lucrarea Mic dicţionar folkloric al filologului aromân Tache Papahagi (1892 Grecia – 1977 România), ediţie postumă îngrijită de filologul român Valeriu Rusu.


Din cele 4 articole de la litera T am selectat paragrafe despre folklorul aromân.

 


Cel mai tare


<Ca factură, această temă are puncte de contact cu alte teme – cf., bunăoară, art. Unde e...? Ea circulă şi în foklorul Peninsulei balcanice.

1.La aromâni, anume în literatura lor savantă, această temă a inspirit pe anecdotistul N. Batzaria care, din ea, a făcut o plastică fabulă în versuri, intitulată Chitrarlu ‘’le tailleur de pierres’’, al căreiconţinut e următorul:

Un pietrar nu e mulţumitde situaţia, de starea sa. Dumnezeu îi ascultă dorinţele şi-l face împărat.După ce I se împlineşte dorinţa, constată că el nu poate suporta căldurile tropicale şi roagă din nou pe Cel-de –sus ca să-l facă soare.Dar nu întîrzie să-şi dea seama că norul e mai puternic decît soarele şi iată-l transformat în nor.Întrucît vîntul poate împrăştia norii, el obţine ca să fie vînt. În această calitate, el se năpusteşte contra unui bloc de piatră din creştetul unui munte; dar, zadarnic, el nu-l poate sparge. Atunci el se roagă de Dumnezeu pentru ultima dată de a-i da puterea ca să spargă blocul de piatră şi iată-l redevenind pietrar. – ‘’Graiu bun’’, I (1906), 180-183.> (p. 467)

 

 

Testamentul


<B) În domeniul anecdotic tema a înflorit mult şi variat. Dăm, în rezumat, cîteva atestări:

1.La aromâni: Un preot a înmormîntat în cimitirul satului, cu toată pompa şi uzanţa religioasă, o scroafă a lui. Iată că în sat pică şi arhiereul, care, la auzul acestui fapt, s-a scandalizat. Preotul se prezintă arhiereului, îi raportează că poarca lui era de familie bună şi că, cu limbă de moarte, ea a lăsat 100 de lire, din cari, 50 pentru arhiereu. Revolta arhiereului dispare. Acesta spune apoi preotului: toate bune, numai un singur lucru ai greşit: trebuia să mă anunţi, pentru ca, pentru o atare scroafă, serviciul divin de înmormîntare să-l fi făcut eu însumi – N. Batzaria, Anecdote, 1935, Biblioteca Naţională a Aromânilor, III, 152-158.> (p. 470).

 

 

Tributul

 

<A) E vorba de tribut uman, de tribut în fiinţe omeneşti spre a fi sacrificate sau – dacă se cer fete fecioare – spre a fi devorate sau dezonorate.

(...) pentru aromâni: P. Papahagi, Din literatura poporană a aromânilor, 1900, 1029-1030 (Cheale late) şi ’’Revista Pindul’’, I, 7, 6-7 (incompletă)> (p. 472)

 


Tunetul

 

<D) Din puţinele ghicitori ale tunetului, reproducem următoarele două şi pentru motivele că cea dacoromână şi cea meglonoromână au un fond identic, necunoscut în folklorul aromân şi că în meglenoromână circulă cuvîntul tunit, necunoscut în aromână:

1.’’Urlă lupul la hotară /şi se aude ntr-altă ţară’’ – G. Teodorescu, 1898, 247.

2.Am un lup: con zaurlă ăn alantă lumi si udi. – Tunitu. (Am un lup: cînd urlă, se aude în cealaltă lume. – Tunetul) – Th. Capidan, Meglenoromânii, II, 161.> (p. 476)

 

 

 

 

Marius Teja

Marius Teja

M-am născut în 1969 în Constanţa, dintr-un tată fărşerot şi o mamă cipană (Nurciu). Am absolvit în 1997 Facultatea de istorie a Universităţii Bucureşti. Am lucrat în Bucureşti în învăţămîntul preuniversitar şi în presă. În prezent sunt pensionat şi locuiesc în Constanţa.

Website: www.aromanul.ro

Leave a comment

Make sure you enter the (*) required information where indicated.
Basic HTML code is allowed.

Login

Register

*
*
*
*
*

* Field is required