Aromânul Istorie şi Cultură Aromână

Login Register
Acasa » Blog » Texte aromâne 4: KOKKA IRINI
A+ R A-
Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445
22-12-2011

Texte aromâne 4: KOKKA IRINI

Rate this item
(0 votes)

În 1986-1987, Maria Kokka, aromâncă originară din comuna Nea-Zoi din Grecia, a efectuat o anchetă de teren în cadrul pregătirii lucrării de diplomă la Facultatea de Litere a Universităţii Bucureşti.

Unul dintre subiecţi a fost Kokka Irini, funcţionară de 46 de ani, vorbitoare de aromână şi greacă, absolventă a şcolii generale în limba greacă.

Ţi s-ţî dzăcu h’il’e-ali dadi. Tu unî ńil’i nauî suti şaidzăţ căndu mi mîrtai mini, prin (1) trei ani,earam susitî. Avea socru-ńu unî ńil’I di nîmal’i, unî ńil’i di oi. Primveara nîiseamu tu munti, ncîrcamu cal’i cu hîrarili (2), arucamu mutafea-roşi pisuprî. Pi altă mulari ĉorgă-roşi. Avea unî mari hari (3) căndu

nkiseai di fudzeai tu munti. Nidzeamu tu munti veara tutî. Dapoia nkiseamu, γineamu tu cămpu iara. Bîgamu, fîţeamu măndzărli, ş-nidzeamu noi mul’eri sinehea (4) la oi. Duţeamu păni, duţeamu gelî, duţeamu pîlvukil’i (5) la căni. Tutî iara u bînamu la oi.

Dapoia căndu mi mîrtai di neşu la scoru-ńu, vreamu s-aliximu bana: s-vindemu oili, s-ancupîrămu tracteri (6), s-ancupîrămu ctimati (7) s-bînămu bana al’os (8). Mini vream s-mi facu cama modernî, til’ai perili, feĉu permanent. Soacrî-mea di multî meraki ńi dzăsi: - Lelele! La nveatî vrutî cum s-ti veadî soacra sutî? Cî nu vrea tas m-adaru modernî, soacrî-mea, vrea s-estu ca di ma ninti. Socru-ńu vrea s-legu ţipî cu tamtelî, s-estî arîmănî di ma ninti. Dapoia noi, afu (9) tricurî niscănţi ańi, nu vrea s-bîneadzî cu oili bărbaţl’I, vrea s-diupunî tu poli (10). Fumeal’a a noastî ţi feaţimu u spuδÎximu (1) tutî. Mini aveamu trei feati şi unu fiĉor. Trei li spuδÎxii: unî scoşu caδiγitrii (2), unî u scoşu δasuloγu (3), alantî u scoşu nusucomî (4), fiĉoru u scoşu ilictruloγu (5). Alîxi bana. Ţi cara u alîximu bana omus:noi arîmănl’I tuţi ţi stau aua n-Tricolu ş-periferia tutî d-avriγîra, n-adunămu tuţi dadunu ş-feaţimu siloγu (6) şi nĝocu arîmănl’i tuţi, s-ĝioacî featili, fiĉorl’i. Feaţirî stolii (7) di rîmăni di ma ninti, cu fustăńi di stofî lungî, cu şulovări fiĉorl’I, cu cîĉuli n-capu, cu ţîruhi, cu fundi (8), s-nĝoacî, s-adunî tuţi rîmănl’I di locu tutu di negu di i vedu. Ĝoacî cu violii, ş-hîrisescu noaptea tutî. S-bînămu […] Aţa va s-u avemu panda (9) nu va s-u alîximu vroarî, limba noastî arîmîneascî. Ş-iţi nidzemu, limba arîmîneascî u zburămu.

 

(1)    prin adv. ‘’înainte’’ < gr. πρίν

(2)    hîraru s.n., ‘’sac mare de lînă ţesut în casă’’ < tc. kharar

(3)    hari s.f. ‘’graţie, farmec’’ < gr. χάρη

(4)    sinehea adv. ’’continuu’’ < gr. συνέχεια

(5)    pîlvoku s. m. ’’pîine de tărîţe pentru cîini’’ < gr. ?

(6)    tracteri s.n. ‘’tractor’’ < gr. Τρακτερυ < fr. tracteur

(7)    ctimî s.f. ‘’proprietate, moşie’’ < gr. κτήμα

(8)    al’os adv. ‘’altfel’’ < gr. αλλοιώς

(9)    afu conj. ‘’după ce, dacă’’ < gr. αφού

(10)  poli s.f. ‘’oraş’’ < gr πόλή

(1) spuδÎximu vb. IV, ind. Prez., pers. I pl.; spuδÎxescu ‘’a studia’’ < gr. σπουδάζω

(2) caδiγitrii s.f. ‘’profesoară’’ < gr. καθηγήτρια

(3) δasuloγu s(f/m) ‘’silvicultor’’ < gr. δασολόγς

(4) nusucomî s.f. ‘’soră medicală’’ < gr. νοσοκόμα

(5) ilictruloγu s.m. ‘’electrician’’ < gr. ήλεκτρολόγος

(6) siloγu s.m. ‘’asociaţie’’ < gr. σύλλογος

(7) stolii s.f. ‘’costum popular’’ < gr. στολή

(8) fundî s.f. ‘’ciucure’’ < gr. φούντα

(9) panda adv. ‘’totdeauna’’ < gr. Πάντα

 

 

Notă: Sublinierile din text, parantezele drepte şi notele de subsol aparţin editorilor. Numărul de ordine al notelor de subsol se repetă pentru că apar pe pagini diferite. În locul literei ‘’d cu sedilă’’, pe care nu am găsit-o în fontul Arial, am folosit grupul de consoane ‘’dz’’: dzăcu.

 

Versiunea românească îmi aparţine:

‘’Ce să-ţi zic fata mamei. În o mie nouă sute şaizeci, când mă măritai eu, înainte cu trei ani, eram logodită. Avea socru-miu o mie de animale, o mie de oi. Primăvara ieşeam pe munte, încărcam caii cu sacii de lână , aruncam cuvertură roşie pe deasupra. Avea un mare farmec momentul când porneam la munte. Stăteam pe munte vara toată. Apoi porneam , veneam la câmpie iarna. Pregăteam baniţele şi mergeam mereu noi femeile la oi. Duceam pâine, duceam mâncare, duceam pîine de tărâţe la câini. Toată iarna o petreceam la oi.

Apoi când m-am măritat de m-am mutat la socru-miu, doream să schimbăm modul de viaţă: să vindem oile, să cumpărăm tractoare, să cumpărăm teren agricol ca să trăim altfel. Eu doream să fiu modernă, mă tunsei, îmi făcui părul permament. Soacră-mea cu mult drag îmi zise: - Vai! tu, noră dragă cum să te vadă soacra sutî? Cî nu vrea ca să fiu modern, soacră-mea, dorea să fiu tradiţională. Apoi noi, dacă trecură câţiva ani, nu doreau bărbaţii să mai lucreze cu oile, doreau să coboare în oraş. Familia noastră, cum am făcut, i-am trimis la şcoală pe toţi. Eu avem trei fete şi un băiat. Trei le-am trimis la şcoală: una am făcut-o profesoară, una am făcut-o silvicultoare, cealaltă am făcut-o soră medical, băiatul l–am făcut electrician. S-a schimbat modul de viaţa. Şi ce dacă ne-am schimbat astfel modul de viaţă: noi, aromânii, toţi cei care stau aici, în Tricala şi-n periferia toată de jur-împrejur, ne-am strâns toţi împreună şi am făcut club şi joacă toţi aromânii, ca să joace fetele şi băieţii. Făcură costume aromâneşti tradiţionale, cu rochii de stofă lungă, băieţii cu şalvari, cu căciuli pe cap, cu opinci, cu ciucuri, să joace, se strâng toţi aromânii de peste tot ca să-i vadă. Joacă cu violii, petrec toată noaptea. Să trăim […] Vom avea totdeauna datoria să nu schimbăm niciodată limba noastră aromânească. Şi oriunde vom merge, limba noastră aromână o vom vorbi.’’

 

SURSA

Maria Kokka, Liliana Ionescu Ruxăndoiu (editori), Texte aromâne din comuna Nea-Zoi, jud. Tricala (Grecia), Universitatea Bucureşti, Facultatea de Litere, Bucureşti, 1992, pp. 16-17.

Texte aromâne 4: Kokka Irini

În 1986-1987, Maria Kokka, aromâncă originară din comuna Nea-Zoi din Grecia, a efectuat o anchetă de teren în cadrul pregătirii lucrării de diplomă la Facultatea de Litere a Universităţii Bucureşti.

Unul dintre subiecţi a fost Kokka Irini, funcţionară de 46 de ani, vorbitoare de aromână şi greacă, absolventă a şcolii generale în limba greacă.

Ţi s-ţî dzăcu h’il’e-ali dadi. Tu unî ńil’i nauî suti şaidzăţ căndu mi mîrtai mini, prin (1) trei ani,earam susitî. Avea socru-ńu unî ńil’I di nîmal’i, unî ńil’i di oi. Primveara nîiseamu tu munti, ncîrcamu cal’i cu hîrarili (2), arucamu mutafea-roşi pisuprî. Pi altă mulari ĉorgă-roşi. Avea unî mari hari (3) căndu

nkiseai di fudzeai tu munti. Nidzeamu tu munti veara tutî. Dapoia nkiseamu, γineamu tu cămpu iara. Bîgamu, fîţeamu măndzărli, ş-nidzeamu noi mul’eri sinehea (4) la oi. Duţeamu păni, duţeamu gelî, duţeamu pîlvukil’i (5) la căni. Tutî iara u bînamu la oi.

Dapoia căndu mi mîrtai di neşu la scoru-ńu, vreamu s-aliximu bana: s-vindemu oili, s-ancupîrămu tracteri (6), s-ancupîrămu ctimati (7) s-bînămu bana al’os (8). Mini vream s-mi facu cama modernî, til’ai perili, feĉu permanent. Soacrî-mea di multî meraki ńi dzăsi: - Lelele! La nveatî vrutî cum s-ti veadî soacra sutî? Cî nu vrea tas m-adaru modernî, soacrî-mea, vrea s-estu ca di ma ninti. Socru-ńu vrea s-legu ţipî cu tamtelî, s-estî arîmănî di ma ninti. Dapoia noi, afu (9) tricurî niscănţi ańi, nu vrea s-bîneadzî cu oili bărbaţl’I, vrea s-diupunî tu poli (10). Fumeal’a a noastî ţi feaţimu u spuδÎximu (1) tutî. Mini aveamu trei feati şi unu fiĉor. Trei li spuδÎxii: unî scoşu caδiγitrii (2), unî u scoşu δasuloγu (3), alantî u scoşu nusucomî (4), fiĉoru u scoşu ilictruloγu (5). Alîxi bana. Ţi cara u alîximu bana omus:noi arîmănl’I tuţi ţi stau aua n-Tricolu ş-periferia tutî d-avriγîra, n-adunămu tuţi dadunu ş-feaţimu siloγu (6) şi nĝocu arîmănl’i tuţi, s-ĝioacî featili, fiĉorl’i. Feaţirî stolii (7) di rîmăni di ma ninti, cu fustăńi di stofî lungî, cu şulovări fiĉorl’I, cu cîĉuli n-capu, cu ţîruhi, cu fundi (8), s-nĝoacî, s-adunî tuţi rîmănl’I di locu tutu di negu di i vedu. Ĝoacî cu violii, ş-hîrisescu noaptea tutî. S-bînămu […] Aţa va s-u avemu panda (9) nu va s-u alîximu vroarî, limba noastî arîmîneascî. Ş-iţi nidzemu, limba arîmîneascî u zburămu.

 

(1)    prin adv. ‘’înainte’’ < gr. πρίν

(2)    hîraru s.n., ‘’sac mare de lînă ţesut în casă’’ < tc. kharar

(3)    hari s.f. ‘’graţie, farmec’’ < gr. χάρη

(4)    sinehea adv. ’’continuu’’ < gr. συνέχεια

(5)    pîlvoku s. m. ’’pîine de tărîţe pentru cîini’’ < gr. ?

(6)    tracteri s.n. ‘’tractor’’ < gr. Τρακτερυ < fr. tracteur

(7)    ctimî s.f. ‘’proprietate, moşie’’ < gr. κτήμα

(8)    al’os adv. ‘’altfel’’ < gr. αλλοιώς

(9)    afu conj. ‘’după ce, dacă’’ < gr. αφού

(10)  poli s.f. ‘’oraş’’ < gr πόλή

(1) spuδÎximu vb. IV, ind. Prez., pers. I pl.; spuδÎxescu ‘’a studia’’ < gr. σπουδάζω

(2) caδiγitrii s.f. ‘’profesoară’’ < gr. καθηγήτρια

(3) δasuloγu s(f/m) ‘’silvicultor’’ < gr. δασολόγς

(4) nusucomî s.f. ‘’soră medicală’’ < gr. νοσοκόμα

(5) ilictruloγu s.m. ‘’electrician’’ < gr. ήλεκτρολόγος

(6) siloγu s.m. ‘’asociaţie’’ < gr. σύλλογος

(7) stolii s.f. ‘’costum popular’’ < gr. στολή

(8) fundî s.f. ‘’ciucure’’ < gr. φούντα

(9) panda adv. ‘’totdeauna’’ < gr. Πάντα

 

 

Notă: Sublinierile din text, parantezele drepte şi notele de subsol aparţin editorilor. Numărul de ordine al notelor de subsol se repetă pentru că apar pe pagini diferite. În locul literei ‘’d cu sedilă’’, pe care nu am găsit-o în fontul Arial, am folosit grupul de consoane ‘’dz’’: dzăcu.

 

Versiunea românească îmi aparţine:

‘’Ce să-ţi zic fata mamei. În o mie nouă sute şaizeci, când mă măritai eu, înainte cu trei ani, eram logodită. Avea socru-miu o mie de animale, o mie de oi. Primăvara ieşeam pe munte, încărcam caii cu sacii de lână , aruncam cuvertură roşie pe deasupra. Avea un mare farmec momentul când porneam la munte. Stăteam pe munte vara toată. Apoi porneam , veneam la câmpie iarna. Pregăteam baniţele şi mergeam mereu noi femeile la oi. Duceam pâine, duceam mâncare, duceam pîine de tărâţe la câini. Toată iarna o petreceam la oi.

Apoi când m-am măritat de m-am mutat la socru-miu, doream să schimbăm modul de viaţă: să vindem oile, să cumpărăm tractoare, să cumpărăm teren agricol ca să trăim altfel. Eu doream să fiu modernă, mă tunsei, îmi făcui părul permament. Soacră-mea cu mult drag îmi zise: - Vai! tu, noră dragă cum să te vadă soacra sutî? Cî nu vrea ca să fiu modern, soacră-mea, dorea să fiu tradiţională. Apoi noi, dacă trecură câţiva ani, nu doreau bărbaţii să mai lucreze cu oile, doreau să coboare în oraş. Familia noastră, cum am făcut, i-am trimis la şcoală pe toţi. Eu avem trei fete şi un băiat. Trei le-am trimis la şcoală: una am făcut-o profesoară, una am făcut-o silvicultoare, cealaltă am făcut-o soră medical, băiatul l–am făcut electrician. S-a schimbat modul de viaţa. Şi ce dacă ne-am schimbat astfel modul de viaţă: noi, aromânii, toţi cei care stau aici, în Tricala şi-n periferia toată de jur-împrejur, ne-am strâns toţi împreună şi am făcut club şi joacă toţi aromânii, ca să joace fetele şi băieţii. Făcură costume aromâneşti tradiţionale, cu rochii de stofă lungă, băieţii cu şalvari, cu căciuli pe cap, cu opinci, cu ciucuri, să joace, se strâng toţi aromânii de peste tot ca să-i vadă. Joacă cu violii, petrec toată noaptea. Să trăim […] Vom avea totdeauna datoria să nu schimbăm niciodată limba noastră aromânească. Şi oriunde vom merge, limba noastră aromână o vom vorbi.’’

 

SURSA

Maria Kokka, Liliana Ionescu Ruxăndoiu (editori), Texte aromâne din comuna Nea-Zoi, jud. Tricala (Grecia), Universitatea Bucureşti, Facultatea de Litere, Bucureşti, 1992, pp. 16-17.

Marius Teja

Marius Teja

M-am născut în 1969 în Constanţa, dintr-un tată fărşerot şi o mamă cipană (Nurciu). Am absolvit în 1997 Facultatea de istorie a Universităţii Bucureşti. Am lucrat în Bucureşti în învăţămîntul preuniversitar şi în presă. În prezent sunt pensionat şi locuiesc în Constanţa.

Website: www.aromanul.ro

Leave a comment

Make sure you enter the (*) required information where indicated.
Basic HTML code is allowed.

Login

Register

*
*
*
*
*

* Field is required