Aromânul Istorie şi Cultură Aromână

Login Register
Acasa » Blog » Texte aromâne 10: ROSSIOS VASILIOS
A+ R A-
Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445
28-12-2011

Texte aromâne 10: ROSSIOS VASILIOS

Rate this item
(0 votes)

În 1986-1987 Maria Kokka, aromâncă originară din comuna Nea-Zoi din Grecia, a efectuat o cercetare ştiinţifică de teren în localitatea natală, în cadrul pregătirii lucrării de diplomă la Facultatea de Litere a Universităţii Bucureşti.


Unul dintre subiecţi a fost ROSSIOS VASILIOS, de 44 de ani, tâmplar, absolvent de şcoală generală şi şcoală tehnică de tâmplărie în limba greacă, vorbitor de aromână şi greacă:

Unî dzuî di bana meauî.

Mi cl’amî Rossios Vasilios. Tahina cănd apirî, epiδi (1) voi ahăt multŭ lucurŭ, nu mi acaţî somu. Mi scolŭ tu şaptili oara. Am cafeia etimî (2) ţi u faţi ml’ari-mea. Bim doil’ĭ cafei. Dapoia aştiptăm fičori ta s-scoalî. Lî fîţemu laptili, bea şi el’ĭ, unŭ ma aγońa, alantŭ ma nipoi, ḑiţemŭ şi cîtî văru zboru, ma susŭ ta s-fugî dol’ĭ dadunŭ la sculio, ala unŭ ma aγońa, alantŭ ma nipoi. Cănd scapî, fugŭ dadunŭ pali (3). Dapoia mi scolŭ ş-mini, fugŭ, negŭ la mîγîzii, caţe amŭ mîγîzii. La mîγîzii cănd negŭ, alţĭ aflu aco ipalilĭ (4), alţĭ γin ma nipoi, alţĭ ma ninti, discl’idemu mîγîziia, aprindemŭ focu tora (5) iara, caţe estanŭ avem şi multî ńauî. Cănd γin aco aprindemŭ foc, s-ngîlḑăstu niheamî. Ş-caθi unŭ dapoia, alţĭ ţi ştirŭ acaţî lucuru singurĭ, alţĭ cari nu ştirŭ treabî. Ţi s-fîţemŭ azî? iu va niḑemŭ azî? Ahurhimŭ dapoia aco, alţĭ cu curδala (6), alţĭ cu blana (7), alţĭ acaţî s-bagî aco, caţe noi lucurŭ a nostu easti marango (8). Fîţemŭ uşĭ, firiḑi ti căsurĭ. Multi orĭ stîtamŭ aco, multi orĭ işemŭ nafoarî tu icuδunii (9), caţe fîţemu pulicatikii (10). Dapoia γini prănḑu, adunăm tuţĭ aco, lomŭ culaţio (11), mîcămŭ, altŭ traḑi ţigarî, altŭ nu traḑi, altŭ ḑăsi pîrîmiθi (1) pîn s-treacî disî di sati ţi fîţem colaţio. Ni sculăm dapoia pali ş-ahurhimŭ pali idγiu (2) lucru pînî tu ţinţili oara. Dapoia d-aco cl’idemŭ pali, γinim acasî. Acasî ţi γinimŭ curmaţi veveea (3) cu strańi di la lucurŭ, tuti ml’eri aurî ta s-nu intrămŭ cu sconi* n-casî, caţe avem sconi di priuniδi (4). Niḑemŭ nuntu tu tualetî, ni lămŭ. E! dapoia γinŭ-n-casî, ml’ari-mea, veveea, cu cafeia pali tu mirindi, caţe h’im curmaţĭ, stăm, zburăm, pînî s-treacî vărî sati ma-n-susŭ, dapoia işemu vărî voltî nafoarî, caţe noi lucurŭ easti nafoarî tu cu γrafii (5) cu mihanicaḑĭ (6), cu arhitectonĭ, zburăm ti lucurŭ, zburăm ti alti luγrii. Treaţi dapoia satea, γinim acasî.

Acasî ţi γinimŭ bîgăm misalea, protu bîgăm misalea mini voi s-beau şi văru ţipurŭ (7). A! ḑiţamŭ dapoia, treb fičorl’i cum tricurî ḑúua, cum neasirî la sculio unú ma ninti, dapoia ma nipoi altú, feaţim aşe alantu adîrăm aşe, altú neasim ecδromii (8). Mîcăm dapoia, bem văru γinŭ, stîtem vărî […], paraculuθisimŭ (9) ş-tiliorasia pînî γini oarati somŭ. Dapoia tricu ḑúua ş-durńimŭ.

(1) epiδi conj. “fiindcă” < gr. επειδη
(2) etimî adj. F. “pregătită“< gr. ατημα
(3) pali adv. “iarăși“< gr. παλι
(4) ipalilu s. m. “funcționar“< gr. υπαλληλος
(5) tora adv. “acum“< gr. τωρα
(6) curδela s.f. “mașină-fierăstrău“< gr. κορδελα
(7) blanî s.f. “blană de scândură groasă“< bg. ’blana’
(8) marango s.m. “tâmplar“< gr. μαραγυος
(9) icuδunii s.f. “construcție“< gr. οικοδομη
(10) pulicatikii s.f. “bloc“< gr. πολυκατοικια
(11) culaţio “micul dejun“< gr. Κολατσιο < it. ‘collazione’
(1) pîrîmiθi s.f. “basm“< gr. παραμυθι
(2) idγiu adj. n. “același“< gr. ιδιο
(3) veveea adv. “desigur“< gr. βεβαια
(4) priuniδi s.f. “rumeguș“< gr. πριονιδι
(5) γrafiu s.n. “birou“< gr. γραφειο
(6) mihanico s.m. “inginer mecanic“< gr. μηχανικος
(7) ţipurŭ s.n. “tescovină“< gr. τσιπουρο
(8) ecδromii s.f. “excursie“< gr. εκδρομη
(9) paraculuθisimŭ vb. IV, ind. prez., pers I pl; paraculuθisestu ‘’a urmări’’< gr. παρακολουθει

* sconi s.f. “praf“ ++

++ V. DDA, unde este semnalat cu sensul de “praf medicinal“, “hap“, “pilulă“, sens inexistent în graiul autoarei.


Sublinierile din text, notele de subsol şi parantezele drepte aparţin editorilor. Notele de subsol explică grecismele din aromână. Repetarea numărului de ordine al notelor se explică prin faptul că aparţin unor pagini diferite.

 

Versiunea românească îmi aparţine:

’’O zi din viața mea.

Mă cheamă Rossios Vasilios. Dimineața când se luminează, fiindcă îmi place atât de mult munca, nu mă prinde somnu. Mă scol la ora șapte. Am cafeaua pregătită de nevasta mea. Bem amândoi cafeaua. Apoi așteptăm băieții să se trezească. Le facem laptele, beau și ei, unul mai repede, celălalt mai apoi, mai vorbim câte ceva, ma susu ca să plece amândoi la școală, dar unul mai repede, celălalt mai târziu. Când termină, pleacă împreună iarăși. Apoi mă pregătesc și eu , plec, merg la atelier, căci am un atelier. Când ajung la atelier, găsesc acolo pe unii angajați, alții vin mai apoi, alții mai înainte, deschidem atelierul, aprindem focul acum iarna, căci anul acesta a nins mult. Când vin acolo aprindem focul, să se încălzească puțin. Și fiecare apoi, unii care știu ce au de făcut încep să lucreze singuri, cei care nu știu întreabă. Ce să facem azi? unde vom merge azi? Începem apoi acolo, unii cu mașina-ferăstrău, alții cu blana de scândură groasă, alții încep să bage acolo, căci munca noastră este tâmplăria. Facem uși, ferestre pentru case. De multe ori stăm acolo, de multe ori ieșim afară la construcție, căci facem blocuri. Apoi vine prânzul, ne strângem toți acolo, luăm micul dejun, mâncăm, unul fumează, altul nu, altul zice basme până să treacă timpul micului dejun. Ne pregătim apoi iarăși și începem iarăși munca până la ora cinci. Apoi închidem iarăși, venim acasă. Acasă venim obosiți desigur cu hainele de la muncă, toate nevestele strigă să nu intrăm cu praf în casă, căci avem praf de la rumeguș. Mergem înăuntru la toaletă, ne spălăm. E! apoi intru-n casă, nevastă-mea, desigur, cu cafeaua iarăși la chindie, căci suntem obosiți, stăm, vorbim, până să treacă vreo oră mai încolo, apoi ieșim afară la o plimbare, căci munca noastră este în afara birourilor cu inginerii mecanici, cu arhitecți, vorbim despre muncă, vorbim despre alte lucruri. Trece apoi ora, venim acasă.

După ce ajungem acasă punem masa, întâi eu vreau să beau vreo tescovină. A! zicem apoi, întreb băieții cum le-a mers ziua, cum le-a mers la școală unul mai întâi, apoi celălalt, bem ceva vin, stăm vreo […], ne uităm și la televizor până vine ora de culcare. Apoi trecu ziua și dormim. ’’

 

SURSA

Maria Kokka, Liliana Ionescu Ruxăndoiu (editori), Texte aromâne din comuna Nea-Zoi, jud. Tricala (Grecia), Universitatea București, Facultatea de Litere, București, 1992, pp. 27-28.

Last modified on Marţi, 03 Ianuarie 2012 20:30
Marius Teja

Marius Teja

M-am născut în 1969 în Constanţa, dintr-un tată fărşerot şi o mamă cipană (Nurciu). Am absolvit în 1997 Facultatea de istorie a Universităţii Bucureşti. Am lucrat în Bucureşti în învăţămîntul preuniversitar şi în presă. În prezent sunt pensionat şi locuiesc în Constanţa.

Website: www.aromanul.ro

Leave a comment

Make sure you enter the (*) required information where indicated.
Basic HTML code is allowed.

Login

Register

*
*
*
*
*

* Field is required