Aromânul Istorie şi Cultură Aromână

Login Register
Acasa » Blog » Texte aromâne 16: KOKKA VASILIKI
A+ R A-
Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445
03-01-2012

Texte aromâne 16: KOKKA VASILIKI

Rate this item
(0 votes)

În 1986-1987, Maria Kokka, aromâncă originară din comuna Nea-Zoi din Grecia, a efectuat o cercetare ştiinţifică de teren în localitatea natală, în cadrul pregătirii lucrării de diplomă la Facultatea de Litere a Universităţii Bucureşti, supervizată de profesor Liliana Ionescu Ruxăndoiu.


Unul dintre subiecţi a fost Kokka Vasiliki, de 55 de ani, neştiutoarea de carte, vorbitoare de aromână şi greacă (vocabular redus):
Eara unî dadî cu ţinţi feati. Nu u mutrea vărŭ dipŭ. Lîndzidă mîrat, lîndzidî. Pitreaţi hîbari ali mari. Dzăsi: Ai, h’ill’e, s-mi mutreştĭ. – Nu aδγisestu (1) mini, cî voi s-fîrîmitŭ, s-facŭ pitî, am crîpîtorŭ. – U! h’il’e, sî s-toarî cîpîşterea pi suprî şi crîpitoru priĝos. S-feaţi broască. Dapoia neadzi nîpărtica. Pitreaţi hîbari pi nîpărtica: - Ai, h’il’I, s-mi mutreştĭ. Ş-dzăsi: - A-pa-pa! Nu ti mutrestŭ mini tini. – U! caţe, a (2) h’il’e? – C-aşeţĭ. U! h’il’e, s-ti faţĭ nîpărticî ţi s-ti veadî duńeaua şi s-lîhtîrseascî (3). Dapoia pitreaţi hîbari ali maramangî (4). Neadzi maramanga, dzăsi: - Ai, h’il’e, s-mi mutreştĭ, dzăsi. – Nu ti mutrestŭ, dzăsi, cî voi s-ordzŭ, voi s-ş ţasŭ. – U! s-ordzĭ, s-ordzĭ, ş-duńeaua s-u aspargî. Easti pangŭ maramanga. Dusi dapoia pitreaţi hîbari, neadzi alģina. Neasi hîbari alģina, neadzi alģina aco, feaţi ĉai aco a mă-a, u lă, u mutri, dzăsi:  - A, h’il’e, tutî efhiia (5) tini s-u ai. Cu tini sî ngroapî duńeaua, cu tini s-pîteadzî. Ţearî scotŭ. Dapoia neadzi hiliδona (6), neadzi hiliδona, u mutri hiliδona, u alîxi (7), u mutri şi dzăsi: - S-ti faţĭ hiliδonî, s-treţĭ di crîpîtura di uşi, dzăsi.


(1) nu aδγisestu vb. IV, ind. prez., pers. I sg. ‘’a nu avea timp’’ < gr. αδειάζυ
(2) a (=lea, în alte graiuri) interj. de adresare folosită de femei pt femei
(3) s-lîhtîrseascî vb. IV, ind. prez., pers. III sg.; mi lîhtîărsestu ‘’a se speria’’< gr. λαχταρ
(4) maramangî s.f. ‘’păianjen’’ < alb. ’marimage’ (v. DDA, unde cuvîntul este considerat greşit masculin; variantele marimagă, marimangă sînt însă feminine)
(5) efhii s.f . ‘’urare’’ < gr. ευχη
(6) hiliδonî s.f. ‘’rîndunică’’ < gr. χελιδονι
(7) alîxi vb. IV, pf. s., pers. III sg.; alîxestu ‘’a schimba’’< gr. αλλαγω


Sublinierile din text şi notele de subsol aparţin editorilor. Notele de subsol explică grecismele din aromână. În locul literei ‘’d cu sedilă’’, pe care nu am găsit*o în fontul Arial, am folosit grupul de consoane ‘’dz’’: Dzăsi.


Versiunea românească îmi aparţine:
‘’Era o mamă cu cinci fete. Nu avea nimeni grijă de ea. Era bolnavă săraca, bolnavă. Îi dă de veste fetei celei mari. Zise: - Hai, fato, să mă îngrijeşti. - Nu am timp, că trebui e să frământ aluatul, să fac plăcintă, am crîpîtoru. – A! fato întoarce covata în sus şi crîpitoru în jos.  Se făcu broască. Apoi merse năpîrca. Trimise veste năpîrcii: - Hai, fato, să mă îngrijeşti. Şi zise: - A-pa-pa! Nu te îngrijesc eu! – A! de ce, tu fată? – C-aşa. – A! fato, să te faci năpîrcă, să te vadă oamenii şi să se sperie. Apoi trimise veste păianjeniţei. Merse păianjeniţa, zise: - Hai fată, să mă îngrijeşti, zise. – Nu te îngrijesc, zise, că trebuie să urzesc, să ţes. - A! să urzeşti, să urzeşti şi oamenii să ţi-o strice. Este păianjen păianjenul. Apoi trimise veste, merse albino. Veni vestea la labină, merse albino acolo, făcu ceai maică-sii, o spălă, o îngriji, zise:  - A! fato, urările toate pentru tine să fie, zise. Cu tine se îngroapă oamenii, cu tine se botează. Lumânare scot. Apoi merge rândunica, merge rândunica, o îngriji rândunica, o schimbă, o îngriji şi zise: - Să te faci rândunică, să treci prin crăpătura de la uşă, zise.‘’


SURSA
Maria Kokka, Liliana Ionescu Ruxăndoiu (editori), Texte aromâne din comuna Nea-Zoi, jud. Tricala (Grecia), Universitatea Bucureşti, Facultatea de Litere, Bucureşti, 1992, p. 35.

Marius Teja

Marius Teja

M-am născut în 1969 în Constanţa, dintr-un tată fărşerot şi o mamă cipană (Nurciu). Am absolvit în 1997 Facultatea de istorie a Universităţii Bucureşti. Am lucrat în Bucureşti în învăţămîntul preuniversitar şi în presă. În prezent sunt pensionat şi locuiesc în Constanţa.

Website: www.aromanul.ro

Leave a comment

Make sure you enter the (*) required information where indicated.
Basic HTML code is allowed.

Login

Register

*
*
*
*
*

* Field is required