Aromânul Istorie şi Cultură Aromână

Login Register
Acasa » Blog » Texte aromâne 32: BABANI ALEXANDRA
A+ R A-
Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445
19-01-2012

Texte aromâne 32: BABANI ALEXANDRA

Rate this item
(0 votes)

În 1986-1987, Maria Kokka, aromâncă originară din comuna Nea-Zoi din Grecia, a efectuat o cercetare de teren în localitatea natală, în cadrul pregătirii lucrării de diplomă la Facultatea de Litere a Universităţii Bucureşti, supervizată de profesor Liliana Ionescu Ruxăndoiu.


Unul dintre subiecţi a fost Babani Alexandra, de 19 ani, absolventă de liceu, vorbitoare de aromână şi greacă, vocabular redus de franceză, cunoscătoare a alfabetului latin:
Cum trecŭ unî dzuuî acasî.
Cînd mi scolŭ tahina, mi scolŭ, véveea (5) nu potŭ s-mi scolŭ singurî, bagŭ satea agudeaşti. Mi scolŭ tahina, stau heamî pi crivati (6) ala nu apufusestŭ (7) ta s-mi scolŭ. Căndŭ mi scolŭ dapoia mutrestŭ avriγîra. Casa easti tutî préii (8), vrea areari. Dzăşŭ prota stai tora s-măcŭ heamî ş-dapoia s-ahurhestŭ di acasî. Negŭ nuntŭ tu cuzinî (9), vedŭ cî mana n-ari faptî trahană. Mi lau, mi ќaptinŭ prota (10), dapoia stau pi trapézi di măcu. Dapoia mi sќipsestŭ (11), voi s-ahurhestŭ di lucre, discl’idŭ tuti firidzli ta s-γinî vimtŭ nuntŭ s-caθîrseascî (12) n-casa şi ahurhestŭ dapoia lau pheatili prota, scolŭ tuti di-mpadi, tinixestŭ (13), arestŭ, sfungîrisestŭ (14), scuturŭ tuti lucrurĭ di nuntŭ di acasî, caδruri (1), tiliorasi (2), psiγiu (3), tuti, dulăќĭ, tuti vrea areari. Dapoia stau heamî di oarî, am bîgat şi casetofonu t as-avdŭ căntiţi ş-caţe lucre si facŭ dadunŭ cu căntiţi. Dapoia  li l’au lucre di nafoarî, ќilimi (4) aţeali, tapăќi şi aşterŭ tutî casa s-u facŭ etimî. Scapŭ di lucru, dapoia facŭ ģela, s-γinî tati, s-γinî mana s-u aflî etimî ta s-mîcăm. Γini dapoia mana, tati, fraţil’ĭ asterŭ mini trapezea ta s-mîcăm, mîcăm tuţĭ dadunŭ. Stu telus (5) bem ş-γinŭ şi bim tuţĭ dadunŭ aco, dapoia cănd scîpăm, mi scolŭ mini, scolŭ trapezea pali (6), lau pheatili (7), tati, mana dapoia fugŭ, negŭ la lucre ţi arŭ el’ĭ, şi mini vas tau acasî, grestŭ dapoia vărî featî. Γini diu stîtemŭ, bim cafei, avdzămŭ căntiţi di la casetofonŭ, fîţemŭ multi, dzîţemŭ şi multi, videmŭ şi vărî casetî la videu, treaţi heamî oarî, discl’idŭ dapoia tiliorasi, videm vărŭ erγŭ (8), stîtem seara, videm tiliorasi pînă arγa (9), ş-dapoia durńimŭ.

(5) véveea adv. mod. ‘’desigur’’ < gr. βέβαια
(6) crivati s.n. ‘’pat’’ < gr. κρεβατι
(7) apufusestŭ vb. IV, ind. prez., pers. I sg. ‘’a hotărî’’< gr. αποφασιζω
(8) préii adv. ‘’în dezordine, dezordonat’’
(9) cuzinî s.f. ‘’bucătărie’’ < gr. κουζινα
(10) prota adv. ‘’înainte’’ < gr. πρωτα
(11) mi sќipsestŭ vb. IV, ind. prez., pers. I sg., ‘’a se gîndi’’< gr. σκεφτομαι
(12) s-caθîrseascî vb. IV, cnj. prez., pers. III sg.; caθîrseascu ‘’a curăţa’’< gr. καθαριζω
(13) tinixestŭ vb. IV, ind. prez., pers. I sg., ‘’a scutura’’< gr. τιναζω
(14) sfungîrisestŭ vb. IV, ind. prez., pers. I sg., ‘’a spăla cu cîrpa pe jos’’< gr. σφουγγαριζω
(1) caδru s.n. ‘’tablou’’ < gr. κάδρο
(2) tiliorasi s.f. ‘’televizor’’ < gr. τηλεοραση
(3) psiγiu s.n. ‘’frigider’’ < gr. ψυγειο
(4) ќilimî s.f. ‘’covor’’ < gr. κιλιμo
(5) stu telus ’’la sfîrşit’’< gr. στο τελοσ
(6) pali adv. ‘’iarăşi’’ < gr. παλι
(7) pheatu s.n. ‘’farfurie’’ < gr. πιάτο
(8) erγŭ s.n. ‘’film’’ < gr. έργο
(9) erγa adv. ‘’tîrziu’’ < gr. αργα


Sublinierile din text şi notele de subsol aparţin editorilor. Notele de subsol explică grecismele din aromână. În locul literei ‘’d cu sedilă’’, pe care nu am găsit-o în fontul Arial, am folosit grupul de consoane ‘’dz’’: dzuuî.


Versiunea românească îmi aparţine:
‘’Cum petrec o zi acasă.
Când mă trezesc dimineaţa, mă trezesc, desigur  nu pot să mă trezesc singură, pun ceasul să sune. Mă trezesc dimineaţa, stau puţin în pat, căci nu mă hotărăsc să mă scol. Apoi, când mă scol, privesc împrejur. Casa este toată în dezordine, trebuie măturată. Am zis ca mai întâi să mănânc puţin şi apoi să încep treaba în casă. Merg în bucătărie, văd că mama n-a făcut păsat. Mai întâi mă spăl, mă piaptăn, apoi stau la masă şi mănânc. Apoi mă gândesc ce am de făcut, deschid toate ferestrele ca să intre aer proaspăt să aerisească casa şi încep apoi să spăl farfuriile mai întâi, ridic covoarele de jos, le scutur afară, mătur, spăl cu cârpa pe jos, scutur toate lucrurile din casă, tablouri, televizor, frigider, toate, dulapuri, toate trebuie şterse. Apoi stau puţin, pun casetofonul să ascult muzică şi fac treabă cu muzică. Apoi iau lucrurile de afară, covoarele, preşuri şi le aştern ca să fie casa aranjată. După ce termin curăţenia, fac mâncare, să vină tata, să vină mama, să găsească masa pregătită.  Vin apoi mama, tata, fraţii, pun eu masa să mâncăm , mâncăm toţi împreună. La sfârşitul mesei bem şi vin şi bem toţi împreună, apoi când terminăm, strâng masa iar, spăl farfuriile, apoi tata, mama pleacă la treburile lor şi eu stau acasă, chem vreo prietenă. Vine şi stăm împreună, bem cafea, ascultăm muzică la casetofon, stăm de vorbă mult, vedem şi vreo casetă la video, trece timpul, apoi dau drumul la televizor, vedem vreun film, stăm seara, ne uităm la televizor pînă târziu, apoi ne culcăm.’’



SURSA
Maria Kokka, Liliana Ionescu Ruxăndoiu (editori), Texte aromâne din comuna Nea-Zoi, jud. Tricala (Grecia), Universitatea  Bucureşti, Facultatea de Litere, Bucureşti, 1992, pp. 47-48.

Marius Teja

Marius Teja

M-am născut în 1969 în Constanţa, dintr-un tată fărşerot şi o mamă cipană (Nurciu). Am absolvit în 1997 Facultatea de istorie a Universităţii Bucureşti. Am lucrat în Bucureşti în învăţămîntul preuniversitar şi în presă. În prezent sunt pensionat şi locuiesc în Constanţa.

Website: www.aromanul.ro

Leave a comment

Make sure you enter the (*) required information where indicated.
Basic HTML code is allowed.

Login

Register

*
*
*
*
*

* Field is required