Aromânul Istorie şi Cultură Aromână

Login Register
Acasa » Blog » Texte aromâne 33: BABANI ALEXANDRA
A+ R A-
Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445
20-01-2012

Texte aromâne 33: BABANI ALEXANDRA

Rate this item
(0 votes)

În 1986-1987, Maria Kokka, aromâncă originară din comuna Nea-Zoi din Grecia, a efectuat o cercetare de teren în localitatea natală, în cadrul pregătirii lucrării de diplomă la Facultatea de Litere a Universităţii Bucureşti, supervizată de profesor Liliana Ionescu Ruxăndoiu.


Unul dintre subiecţi a fost Babani Alexandra, de 19 ani, absolventă de liceu, vorbitoare de aromână şi greacă, vocabular redus de franceză, cunoscătoare a alfabetului latin:

Epiδi (10) n-am tricutî facŭ frondistiriu (11) tahina. Mi scolŭ tahina, l’au asticolu (12) ta s-negŭ aγonea acoţi, cî mi scolŭ heamî arγa, cănd negŭ acoţi săntŭ acoţi tuţĭ fiĉorl’i aco adunaţĭ. Caθiγitilŭ (1) aco nî greaşti ta s-nidzemŭ nuntŭ, tu maθimî, cai ari orixi (2) tora ti maθimî, greaşti elŭ, nîscănti orĭ u prusiximŭ (3), niscănti orĭ nu prusiximŭ, dzăţi elŭ: - piδxea (4), prindi s-prusixiţĭ tora, cî h’iţĭ tu δefterî (5) ora, nu prindi s-u luaţĭ sta astia (6). Fiţemŭ maθimî, ni scoalî elŭ niscănti orĭ la, stu pinaca (7), ni dzăţi: - Scoalî tini na mas lisia tis asќisis (8). Sî scolŭ fiĉori, h’im aco mulţĭ fiĉori ş-feati. Poti (9) ştii, poti (9) nu ştii, noi hima u cîrtimŭ, dzîţemŭ ş-vărŭ astiu (10) acoţi, ta s-treacî heamî oara. Facŭ patru maθimati frondistiriu, fisiќi (11), himia (12), maθimatica ki ecθesi (13) şi patru săţĭ sînt multi săţĭ ta s-faţĭ maθimî şi greu. Caθi (14) maθimî fiţemŭ şi δialimî (15), işemŭ nafoarî, stitemŭ aco, δipla (16), easti şi unî platii (17) ńicî, nidzemŭ noi di stitemŭ acoţi. Treaţi ora di δialimî, greaşti caθiγitilŭ ta s-triţemŭ nuntŭ, ala (1) noi nu putemŭ s-nidzemŭ pali nuntŭ tu maθimî. Ţi s-fîţemŭ omos (2), nidzemŭ, treaţi δeftera (3) ora, treaţi ş-trita (4), treaţi şi tetarta (5). Patru săţĭ. Dapoia scîpămŭ. Ora ari tricutî heamî, dziţemŭ s-nidzemŭ cu ĉiĉorili acasî ta s-videm ţiva. Mini cu featili, n-adunăm dau-trei feati, ni turămŭ calea mutrimŭ la tuti vitrini (6) ţî săntŭ ş-mîγîzii tu cali, mutrim şi pîpuţĭ, mutrimŭ ti vivliurĭ (7). Stîmîţim nafoarî tu mîγîzii di vivliurĭ cî luăm şi multi pirioδicadzĭ (8) s-δγivisimŭ. Cănd nidzemŭ de-acasî ni turămŭ tu aγorauî cî vrem s-paonisimŭ δiafori (9) lucre ti acasî. Triţemŭ aco, videmŭ multî dunauî, fasarii (10) aco, psunisimŭ (11) dapoia. Dzăţi unî featî : - Nu nidzemŭ şi la kinimatoγrafŭ s-videmŭ ţi erγŭ (12) ari ta s-nidzemŭ seara s-u videmŭ? Nidzemŭ tuţĭ dadunŭ, videmŭ cî erγŭ easti bunŭ. Nî turămŭ acasî, δγivisim heamî, mîcămŭ şi dapoia seara n-adunămŭ tuti dadunŭ, avem cl’isî randevŭ (13), nidzemŭ la kinimatoγrafŭ, videm erγŭ, trec şi aco dau-trei săţĭ, ş-dapoia nidzemŭ s-bim unî cafei la cafeteria. Aco alţĭ pali, easti multî dunauî acoţi, altŭ cîrteaşti di cît-aua, altŭ cîrteaşti di cît-aco şi ni turăm dapoia acasî. Şi aşe treaţi dzuua.

 
 

(10) epiδi conj. ‘’fiindcă’’ < gr. επειδη

(11) frondistiriu s.n. ‘’ore de meditaţii la şcoala particulară’’< gr. φροντιστηριο

(12) astico s.n. ‘’autobuz’’ < gr. αστικο

(1) caθiγiti s.m. ‘’profesor’’ < gr. καθηγητης

(2) orixi s.f. ‘’poftă’’ < gr. ορεξη

(3) prusiximŭ vb. IV, ind. prez., pers. I pl.; prusixestŭ ‘’a fi atentă’’< gr. προσεχω

(4) piδi s.n. ‘’copil’’ < gr. παιδι

(5) tu δefterî ora ‘’la ora a doua’’< gr. δευτερη ωρα

(6) sta astia ‘’în glumă’’< gr. στα αστεια

(7) pinaca s.m. ‘’tabla (neagră)’’ < gr. πινακα

(8) na mas lisia tis asќisis ‘’să ne rezolvi exerciţiile’’< gr. να μας λυσεις ασκησεις

(9) poti… poti adv., conj. ‘’cînd … cînd’’< gr. ποτε...ποτε

(10) astiu ‘’glumă’’ < gr. αστειο

(11) fisiќi ‘’fizică’’ < gr. φυσικη

(12) himia ‘’chimia’’ < gr. χημεια

(13) ki ecθesi s.f. ‘’şi compunere’’< gr. κι εκτεση

(14) caθi pron. nehot. ‘’fiecare’’ < gr. καθε

(15) δialimî s.f. ‘’pauză’’ < gr. διαλειμμα

(16) δipla adv. ‘’alături’’ < gr. διπλα

(17) platii s.f. ‘’piaţă’’ < gr. πλατεια

(1) ala conj. ‘’dar’’ < gr. αλλα

(2) omos adv. ‘’totuşi’’ < gr. ομως

(3) δeftera num. ord. ‘’a doua’’< gr. δευτερη

(4) trita num. ord. ‘’a treia’’< gr. τριτη

(5) tetarta num. ord. ‘’a patra’’< gr. τεταρτε

(6) vitrinî s.f. ‘’vitrină’’ < gr. βιτρινα

(7) vivliu s.n. ‘’carte’’ < gr. βιβλιο

(8) pirioδico s.n. ‘’revistă’’ < gr. περιοδικο

(9) δiaforŭ adj. forme ‘’diferite-ă’’< gr. διαφορος

(10) fasarii s.f. ‘’gălăgie’’ < gr. φασαρια

(11) psunisimŭ vb. IV, ind. prez., pers. I pl.; psunisestŭ ‘’a cumpăra’’< gr. ψωνιζω

(12) erγŭ s.n. ‘’film’’ < gr. εργο

(13) avem cl’isî randevŭ ‘’am fixat randevu’’< ar. avem + gr. κλεισει ραντεβου

 

 

 

 

 

 

Sublinierile din text şi notele de subsol aparţin editorilor. Notele de subsol explică grecismele din aromână. În locul literei ‘’d cu sedilă’’, pe care nu am găsit-o în fontul Arial, am folosit grupul de consoane ‘’dz’’: dzuua.

 

Versiunea românească îmi aparţine:

‘’Fiindcă nu am luat examenul de admitere la facultate fac ore de meditaţii la şcoala particulară. Dimineaţa. Mă scol dimineaţa, iau autobuzul ca să merg repede acolo, pentru că mă trezesc puţin mai târziu, când ajung acolo sunt toţi colegii prezenţi. Profesorul ne cheamă înăuntru, la lecţie, cine doreşte acum să iasă la lecţie, zice el, uneori suntem atenţi, uneori nu, zice el: - copii, trebuie să fiţi atenţi acum, că sunteţi la a doua încercare, nu trebuie să o luaţi în glumă. Facem lecţia, ne scoate el uneori la tablă, ne zice: - Vino tu să ne rezolvi exerciţiile. Merg copiii, suntem mulţi băieţi şi fete. Câteodată ştie, câteodată nu ştie, noi din bancă îl ironizăm, zicem şi vreo glumă acolo, ca să mai treacă timpul. Am patru materii la meditaţii, fizică, chimie, matematică şi compunere şi patru ore sunt multe ore ca să faci lecţii şi greu. După fiecare lecţie facem şi pauză, ieşim afară, stăm acolo, împreună, este acolo şi o piaţă mică, mergem şi stă acolo. Trece pauza, ne cheamă profesorul înăuntru, dar noi nu putem să mergem din nou înăuntru la lecţie. Ce să facem totuşi, mergem, trece ora a doua, trece şi a treia, trece şi a patra. Patru ore. Apoi terminăm. A trecut ceva timp, zicem să mergem pe jos ca să mai vedem ceva. Eu cu fetele, ne strângem două-trei fete, la întoarcere ne uităm la toate vitrinele magazinelor de pe drum, ne uităm la pantofi, ne uităm şi la cărţi. Ne oprim afară la librării, cumpărăm multe reviste să citim. Când mergem acasă ne întoarcem în piaţă că vrem să cumpărăm diferite lucruri pentru acasă. Trecem pe acolo, vedem multă lume, gălăgie, apoi cumpărăm. Zice o fată: - Nu mergem şi la cinematograf să vedem ce film este ca să mergem seara să-l vedem? Mergem toate împreună, vedem că este un film bun. Ne întoarcem acasă, citim puţin, mâncăm şi apoi seara ne întâlnim toate cum am ne-am înţeles,mergem la cinematograf, vedem filmul, trec şi acolo două-trei ceasuri, şi apoi mergem să bem o cafea la cofetărie. Acolo alţii din nou, este multă lume acolo, unul zice de aici, altul zice de acolo şi ne întoarcem apoi acasă. Şi aşa trece ziua. ‘’



SURSA

Maria Kokka, Liliana Ionescu Ruxăndoiu (editori), Texte aromâne din comuna Nea-Zoi, jud. Tricala (Grecia), Universitatea Bucureşti, Facultatea de Litere, Bucureşti, 1992, pp. 48-50.

Last modified on Miercuri, 01 Februarie 2012 20:17
Marius Teja

Marius Teja

M-am născut în 1969 în Constanţa, dintr-un tată fărşerot şi o mamă cipană (Nurciu). Am absolvit în 1997 Facultatea de istorie a Universităţii Bucureşti. Am lucrat în Bucureşti în învăţămîntul preuniversitar şi în presă. În prezent sunt pensionat şi locuiesc în Constanţa.

Website: www.aromanul.ro

Leave a comment

Make sure you enter the (*) required information where indicated.
Basic HTML code is allowed.

Login

Register

*
*
*
*
*

* Field is required