Aromânul Istorie şi Cultură Aromână

Login Register
Acasa » Blog » Texte aromâne 34: BABANI ALEXANDRA
A+ R A-
Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445
21-01-2012

Texte aromâne 34: BABANI ALEXANDRA

Rate this item
(6 votes)

În 1986-1987, Maria Kokka, aromâncă originară din comuna Nea-Zoi din Grecia, a efectuat o cercetare de teren în localitatea natală, în cadrul pregătirii lucrării de diplomă la Facultatea de Litere a Universităţii Bucureşti, supervizată de profesor Liliana Ionescu Ruxăndoiu.


Unul dintre subiecţi a fost Babani Alexandra, de 19 ani, absolventă de liceu, vorbitoare de aromână şi greacă, vocabular redus de franceză, cunoscătoare a alfabetului latin:

Căndu earamŭ δeftera γimnasiu ni gri likiarhi (1) nuntŭ ta s-nidzemŭ tu γrafiu (2), mini şi trei alţĭ fiĉorĭ di tutî ti iδγea (3) di taxi (4). Căndu neasimŭ aco tu γrafiu dzăsim ţi ni vrea, ţi ni vrea? Aco aflăm şi alţĭ mulţĭ fiĉorĭ di alti taxi. Nî dzăsi: - Peδγa (5), nu v-aspîraţi caţe voi vî grii ta s-vî dau unŭ vraviu (6). Aţelŭ vraviu dăm la tuţĭ fiĉorĭ ţi săntŭ buni maθitadzĭ (7). Ni deadi vraviu, ni dzăsi siharitiria (8) şi aşe s-nidzeţĭ la tuţĭ ańĭ şi ama nidzeţi aşe va s… θa procopati (9). Işem noi nafoarî ni vidzurî fiĉorĭl’ĭ , n-aştipta tuţĭ nafoarî, nî dzăsirî: - Ţi vî vrea, ţi vî vrea? Dzăsim noi aşe şi aşe: - Ta s-nî da vraviu. Tuţĭ fiĉorĭ dapoia nî dîdea siharitirii, neasim noi tuţĭ dadunŭ cum earam di li kirîsim (10). Neasim dapoia acasî, li dzăşŭ ali mani, al patera (11) aco aşe şi aşe: - Mini luai vraviu. Patera, mana aco feaţirî multî harauî (12) cî vîdzurî cî mini δγiviseamŭ ş-nu negŭ ќiruti exoδi (13) ţi facŭ el’ĭ ţi mi pitrecŭ la sculio ş-mini pali (14) di partea meauî pali mi fhîristisii (15) ma multŭ, cîţe vidzui cî copu (16) nu neasi hamenŭ (17), δγivisearea (18) tutî ţi fiţeamŭ xinihti (1) andamivondan (2). Ş-tati dapoiata s-mi fhîristiseascî mi lo un δorŭ (3) şi aţelŭ δorŭ eara un nelŭ di hriso (4). Ş-mini tora ţi au tricutî ańĭ d-astumţina, cănd vedŭ aţelŭ nelŭ ńĭ vini tu mintea aţa stiγmiia (5) ş-estŭ multŭ sinģinisitî (6).

 

 

(1) likiarhi s.f. ‘’directoarea unui liceu’’ < gr. λυκειαρχης

(2) γrafiu s.n. ‘’birou’’ < gr. γραφειο

(3) iδγea pron. id. f. ‘’aceeaşi’’ < gr. ιδια

(4) taxi s.f. ‘’clasă’’ < gr. ταξη

(5) peδi s.n. ‘’copil’’ < gr. παιδι

(6) vraviu s.n. ‘’premiu’’ < gr. βραβειο

(7) maθiti s.m. ‘’elev’’ < gr. μαθητης

(8) siharitiria ‘’felicitări’’< gr. συγχαρητηρια

(9) θa procopati vb. gr. viit. pers. II pl.; procovo ‘’a se pricopsi, a progresa’’ < gr. προκοβω

(10) kirîsim vb. IV, pf. s., pers. I pl.; kirisestu ‘’a face cinste’’ < gr. κερνáω

(11) patera s.m. ‘’tata’’ < gr. πατερα

(12) harauî s.f. ‘’bucurie’’ < gr. χαρá

(13) exoδŭ s.n. ‘’cheltuială’’ < gr. εξοδον

(14) pali adv. ‘’iar’’ < gr. παλι

(15) mi fhîristisii vb. IV, pf. s., pers. I sg.; mi fhîristisestŭ ‘’a se mulţumi’’ < gr. ευχαριστουμαι

(16) copu s.n. ‘’efort’’ < gr. κοπος

(17) hamenŭ adj. patru forme ‘’pierdut’’ < gr. χαμενος

(18) δγiviseari s.f. ‘’citire’’ < gr. διαβασμα

(1) xinihti ‘’noapte albă’’ < gr. ξενυχτι

(2) andamivondan vb. gr. imp., pers. III pl.; andamivome ‘’ a se răsplăti’’ < gr. ανταμειβομαι

(3) δorŭ s.n. ‘’cadou’’ < gr. δωρο

(4) hriso (gr.) adj. n. ‘’din aur’’ < gr. χρυσο

(5) stiγmii s.f. ‘’moment’’ < gr. στιγμη

(6) sinģinisitu ‘’emoţionat’’ < gr. συγκινημενος

 

 

 

 

Sublinierile din text şi notele de subsol aparţin editorilor. Notele de subsol explică grecismele din aromână. În locul literei ‘’d cu sedilă’’, pe care nu am găsit-o în fontul Arial, am folosit grupul de consoane ‘’dz’’: vidzui.

 

Versiunea românească îmi aparţine:

‘’Când eram clasa a doua de gimnaziu ne-a chemat directoarea liceului în biroul ei, pe mine şi alţi trei colegi de clasă. Când am intrat în birou am întrebat pentru ce am fost chemaţi? Acolo am găsit şi alţi colegi din alte clase. Ne-a zis: - Copii, nu vă speriaţi, v-am chemat ca să vă dau un premiu. Acest premiu îl dăm tuturor copiilor care sunt buni elevi. Ne-a dat premiul, ne-a felicitat şi ne-a urat să învăţăm aşa în toţi anii şi dacă vom merge aşa vom progresa. Am ieşit afară, ne văzură colegii, ne aşteptau toţi afară, ne ziseră: - De ce v-a chemat, de ce v-a chemat? Am zis noi aşa şi aşa: - Ca să ne dea un premiu. Apoi toţi colegii ne-au felicitat, am mers împreună să le facem cinste. Apoi am mers acasă, le-am zis mamei, tatălui aşa şi aşa: - Eu am luat premiu. Tata, mama s-au bucurat mult când văzură că învăţam şi că nu fac cheltuieli degeaba ca să mă ţină la şcoală şi eu am fost şi mai mulţumită că efortul nu a fost în zadar, că nopţile albe de învăţat au fost răsplătite. Apoi tata ca să mă răsplătească îmi luă un cadou, cadoul fiind un inel din aur. Şi eu acum, când au trecut ani de atunci, când mă uit la acel inel îmi amintesc de acel moment şi sunt foarte emoţionată.‘’



SURSA

Maria Kokka, Liliana Ionescu Ruxăndoiu (editori), Texte aromâne din comuna Nea-Zoi, jud. Tricala (Grecia), Universitatea Bucureşti, Facultatea de Litere, Bucureşti, 1992, pp. 51-52.

Marius Teja

Marius Teja

M-am născut în 1969 în Constanţa, dintr-un tată fărşerot şi o mamă cipană (Nurciu). Am absolvit în 1997 Facultatea de istorie a Universităţii Bucureşti. Am lucrat în Bucureşti în învăţămîntul preuniversitar şi în presă. În prezent sunt pensionat şi locuiesc în Constanţa.

Website: www.aromanul.ro

Leave a comment

Make sure you enter the (*) required information where indicated.
Basic HTML code is allowed.

Login

Register

*
*
*
*
*

* Field is required