Aromânul Istorie şi Cultură Aromână

Login Register
Acasa » Blog » Texte aromâne 35: GIANIS VANGHELIS
A+ R A-
Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445
22-01-2012

Texte aromâne 35: GIANIS VANGHELIS

Rate this item
(1 vote)

În 1986-1987, Maria Kokka, aromâncă originară din comuna Nea-Zoi din Grecia, a efectuat o cercetare de teren în localitatea natală, în c0adrul pregătirii lucrării de diplomă la Facultatea de Litere a Universităţii Bucureşti, supervizată de profesor Liliana Ionescu Ruxăndoiu.


Unul dintre subiecţii intervievaţi a fost Gianis Vanghelis, de 58 de ani, cioban şi agricoltor, absolvent a trei clase de şcoală generală în limba greacă, vorbitor de aromână şi greacă:

Noi rîmăńi di Tricolŭ nidzeamŭ Coturĭ veara. Tricumŭ veara tutî acoţi. N-avina cuturăńl’i , nu vrea s-nidzemŭ acoţi cu nicostasiu (7) cî aveamu multi oi şi tut cu δicastirĭ 8), δicîstirĭ, e! stîtumŭ veara acoţi. Trîcumŭ veara acoţi.

Toamna căndŭ vreamŭ s-γinimŭ tu ctimî (9), γineamŭ di himî, pules (10). Şi acîţă ńauî Coturĭ, ńauî tu munţĭ, multî ńauî. Oili fita. Picurarŭ aveam Coţu al Puçi. Coţu al Puçi vrea s-γinî s-psifiseascî (11) di mi alîsă singurŭ. Oili fita n-cali, mulărĭ (12) fudzea nclo, γumarŭ, căńĭ, ńel’i li duţeamŭ di himî, li duţeamŭ di himî. Γinimŭ la farmî (13). La farmî vini Coţu: - O, lăi! Iu earai? – A, neşŭ di psifisii Karamalilu (14). Cîţe, va s-ќirea Karamalilu di unŭ psifŭ (15) a tălŭ? – Ama nu eara Karamalilu, va s-işea alantî comî (1) ş-va nî tîl’a. – A! Fudzĭ di himî, fudzĭ di himî, facŭ alanţĭ picurarl’i. – Nu nedzĭ s-l’ai heamî hîlvă? nu nedzĭ s-l’ai heamî hîlvă di Kalabaca? Hîlvălŭ eara eftinŭ astumţina. Avea şi renģĭ (2). Eftinî, mnea δrahmi (3) una. Luomŭ hîlvălŭ, fudzii, ş-acaţî unî ploaii, pînî fudzii di nclo mini. Raxa li-aĝumşŭ oili. Le-aĝumşŭ oili Raxa, aflu unŭ grecŭ cîdzutŭ γumarŭ nuntu tu unŭ vul’ŭ. – O, cumbare (4)! Ţi-adarĭ aţia? – Cîdzu γumarŭ (5), nu potŭ s-scolŭ γumarŭ aoaţi, cu firinî dzăsi. Avea ş-firinî nuntŭ. Nu putea sî scoalî γumarŭ. Tradzi năsŭ di cîpestru, tradzi mini di coadî, tradzi năsŭ di cîpestru, tradzi mini di coadî, l’-u til’ai coada a γumarŭ. Sculai γumarŭ di acoţi. Til’ai coada γumarului!

Mi duşŭ; la unî casî avea fexi (6). Aţa aştipta bîrba-su acoţi. Mini oili avea fudzitî di ninti. L-aurai ali greacî acoţi: - O, θeaco (7)! O, la tetă! Iu va s-dormŭ astî-searî? – Iia, aţia nuntŭ, tu misurŭ, dzăsi. Tu misurŭ. Aţa aştipta bîrba-su omos (8). Negŭ mini acoţi, mi tindŭ tu misurŭ, m-adunai audŭ. Dzăsi… cu heamî di oarî vinea ş-grecu cu γumaru. – Ţuncs (9)! pal’ŭ γumarŭ. – A re andra (10), dzăsi, s-ti faţi ńari ş-tini ş-firina; m-alîsaşĭ tutî noapti fărî somŭ! – Alasî-mi, more (1) mul’are, ţi m-adîră un pal’u-rîmăn aoaţi. – Ţi ţ-adîră? – Til’e coada a γumarŭ, dzăsi. – A, rîmănŭ doarmi, dzăsi. E! ş-mi scolŭ mini ma cara facŭ di himî, fugŭ, fugŭ, fugŭ, aflai un purţelŭ-n-cali. Eara unî poarcî cu purţel’ĭ aco. Furŭ unŭ porcŭ, un purţelŭ ńicŭ. Ul furai, u bagŭ pi mulari, u-duşŭ aua diĝosŭ şi-l fripşŭ.

 

(7) nicostasiu s.n. ‘’chirie’’ < gr. νοικοστασιο

(8) δicastiru s.m. ‘’tribunal’’ < gr. δικαστηριο

(9) ctimî ‘’proprietate, moşie’’< gr. κτημα

(10) pu les ‘’cum s-ar spune’’< gr. που λες

(11) s-psifiseascî vb. IV, conj. pr., pers. III sg.; s-psifisestu ‘’a vota’’< gr. ψηφιζω

(12) mulari s.f. ‘’catîr’’ < gr. μουλαρι

(13) farmî s.f. ‘’fermă’’ < gr. ψαρμα

(14) Karamalilu (art.) ‘’(preşedintele) Karamanlis’’

(15) psifŭ s.m. ‘’vot’’ < gr. ψηφος

(1) comî s.f. ‘’partid’’ < gr. κομμα

(2) renģĭ s.f. ‘’hering’’ < gr. ρεγγα

(3) mnea δrahmi ‘’o drahmă’’< gr. μια δραχμη

(4) cumbaru s.m. ‘’naş’’ < gr. κουμπαρος

(5) γumarŭ s.m. ‘’măgar’’ < gr. γουμáρι

(6) fexi s.f. ‘’lumina’’ < gr. φως

(7) o, θeaco! ‘’o, mătuşico!’’ < gr. τειá

(8) omos adv. ‘’de fapt’’< gr. ομως

(9) ţuncs interj.: onomatopee cu care se comandă măgarii

(10) andra ‘’bărbate’’ < gr. αντρα

(1) more ‘’măi’’ < gr. μωρέ

 

Sublinierile din text şi notele de subsol aparţin editorilor. Notele de subsol explică grecismele din aromână. În locul literei ‘’d cu sedilă’’, pe care nu am găsit-o în fontul Arial, am folosit grupul de consoane ‘’dz’’: dzăsi.

 

 

Versiunea românească îmi aparţine:

‘’Noi, aromânii din Tricala, mergeam vara la Coturi. Stăteam toată vara acolo. Ne goneau localnicii, nu voiau să stăm acolo cu chirie, că aveam multe oi şi tot cu tribunalul, cu tribunalul, e! am stat vara acolo. Am stat vara acolo.

Toamna când voiam să venim la moşie, veneam de jos, cum s-ar spune. Şi a nins la Coturi, a nins în munţi, multă zăpadă. Oile fătau. Cioban era Coţu lui Puci. Coţu lui Puci voia să meargă să voteze şi m-a lăsat singur. Oile fătau în drum, catârii fugeau încolo şi încoace, măgarul, câinii, mieii îi duceam la vale. Am ajuns la fermă. La fermă veni Coţu: - Măi! unde ai fost! – A, am fost să-l votez pe Karamanlis. De ce, pierdea Karamanlis fără votul tău? – Dacă nu era Karamanlis, ar fi câştigat celălalt partid şi ne-ar fi tăiat. – A! Fugi de aici, zic ceilalţi ciobani. – Nu mergi să iei nişte halva din Kalabaca? Halvaua era ieftină pe atunci. Era şi hering. Ieftin, o drahmă una. Am cumpărat halva, plecai şi începu ploaia până să plec de acolo. Am ajuns din urmă oile în Raxa. Am găsit un grec cu măgarul căzut în mocirlă. – Măi naşule! Ce faci aici? – A căzut măgarul, nu pot să scot măgarul încărcat cu făină, zise. Avea făină pe măgar. Nu putea să scoale măgarul. Trage el de căpăstru, trag eu de coadă, trage el de căpăstru, trag eu de coadă, am rupt coada măgarului. Am sculat măgarul de acolo. Am rupt coada măgarului!

Plecai; la o casă se vedea lumină. Femeia îşi aştepta soţul. Oile mele erau departe, în faţă. Îi spusei grecoaicei: - O, mătuşico! O, mătuşă! Unde voi dormi în seara asta? – Ia, aici înăuntru, în hambarul cu porumb, zise. În porumb. Ea îşi aştepta soţul. Merg eu acolo, mă întind în porumb, eram zgribulit de umezeală. Zise… puţin timp după aceea veni şi grecul cu măgarul. – Ţuncs! prost măgar. – A, bărbate, zise, să te faci miere şi tu şi făina; m-ai făcut să nu dorm toată noaptea! – Lasă-mă, măi femeie, ce mi-a făcut un aromân prost. – Ce ţi-a făcut? – A rupt coada măgarului, zise. – A, aromânul doarme, zise. E! şi mă scol şi o iau la vale şi fug, fug, fug, găsii un purcel în cale. Era o scroafă cu purcei acolo. Furai un porc, un purcel mic, Îl furai, îl pusei pe catîr, îl aduşi aici şi îl fripsei.’’

 

 

SURSA

Maria Kokka, Liliana Ionescu Ruxăndoiu (editori), Texte aromâne din comuna Nea-Zoi, jud. Tricala (Grecia), Universitatea Bucureşti, Facultatea de Litere, Bucureşti, 1992, pp. 52-54.

 

 

 

Marius Teja

Marius Teja

M-am născut în 1969 în Constanţa, dintr-un tată fărşerot şi o mamă cipană (Nurciu). Am absolvit în 1997 Facultatea de istorie a Universităţii Bucureşti. Am lucrat în Bucureşti în învăţămîntul preuniversitar şi în presă. În prezent sunt pensionat şi locuiesc în Constanţa.

Website: www.aromanul.ro

Leave a comment

Make sure you enter the (*) required information where indicated.
Basic HTML code is allowed.

Login

Register

*
*
*
*
*

* Field is required