Aromânul Istorie şi Cultură Aromână

Login Register
Acasa » Blog » Dinu Barbu - Conacul Milevei
A+ R A-
Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445
04-02-2012

Dinu Barbu - Conacul Milevei

Rate this item
(48 votes)

Prin amabilitatea domnului profesor de istorie Dinu Barbu din Timișoara am intrat în posesia lucrării sale Mic atlas al județului Timiș. Din capitolul Comloșu Mare am extras subcapitolul Conacul Milevei:

Conacul San Marco din Comloșu Mare a fost declarat monument istoric de către Ministerul Culturii. Conacul a aparținut unei familii vestite de aromâni stabiliți în Banat: Naco (maghiarizat Nako). Comloșu a ajuns în stăpânirea fraților Cristofor și Chiril Naco prin cumpărare, la sfârșitul secolului al XVIII lea. La anul 1801, cei doi frați își împart averea, Sânnicolau Mare revenind moștenitorilor lui Cristofor, iar Comloșu și Teremia lui Iosif Naco, fiul lui Chiril. În anul 1840 fiul lui Iosif Naco, Ioan, și soția sa se mută de la Viena la Comloș, în conac, imobil format din două aripi separate de o poartă monumentală, o sală de teatru și clădiri administrative adiacente. Călătorul german Franz Xaver Eckert îl descrie astfel în anul 1857: ''Este aici un castel nobiliar, al cărui moșier se numește Naco, dar care de mulți ani este mereu absent. Parcul castelului este foarte mareși îmbină utilul cu plăcutul. Clădirea cea mai mare este hambarul moșierului, cu trei nivele și o lungime de 100 de picioare''. Iar parcul se întindea pe zece hectare, era frumos amenajat, plantările de arbori și arbuști având loc la anul 1851. Despre Ioan Naco se spune că ''a fost un iubitor al fastului, înclinat spre risipire, a cărui pasiune spre jocuri costisitoare a înghițit sume uriașe''. De altfel, a și construit o sală de spectacole în spatele aripii drepte a conacului, cu o scenă și o lojă pentru moșier. Pentru spectacolele permanente, Naco a angajat o trupă de actori și orchestră alcătuită din muzicieni bohemieni, taxa de intrare la spectacole fiind destul de ridicată. Înclinația lui Ioan Naco pentru fast l-a sărăcit, astfel că moșia sa de la Teremia-Comloș a fost pusă sub supraveghere fiscală pentru recuperarea datoriilor acumulate în timp. Ioan Naco s-a stabilit în palatul său de la Viena, unde a și decedat în anul 1889. Frumoasa Mileva Naco, fiica lui Ioan (despre care se spune că ar fi avut o scurtă idilă cu însuși împăratul Franz Iosef), s-a căsătorit la 18 ani cu bătrânul duce italian Giulio Capece Zurlo di San Marco, de la care a rămas numele conacului din Comloșu Mare. Risipitorul Ioan Naco a fost înmormântat în cripta familiei din biserica romano-catolică din Comloșu Mare, alături de soția și tatăl său, Iosif Naco, biserică zidită între anii 1889-1891 pe un teren din piața satului dăruit comunității de Mileva. Contesa de San Marco a rămas după reforma agrară din 1921-1922 cu doar 500 de hectare din vasta ei moșie. Neavând urmași, Mileva, ajunsă la vârsta de 88 de ani, a donat conacul statului român la anul 1926.

 

SURSA

Dinu Barbu, Mic Atlas al județului Timș. Caleidoscop, ediția a IV a revăzută și adăugită, Artpress, Timișoara, 2011, p. 172.

Marius Teja

Marius Teja

M-am născut în 1969 în Constanţa, dintr-un tată fărşerot şi o mamă cipană (Nurciu). Am absolvit în 1997 Facultatea de istorie a Universităţii Bucureşti. Am lucrat în Bucureşti în învăţămîntul preuniversitar şi în presă. În prezent sunt pensionat şi locuiesc în Constanţa.

Website: www.aromanul.ro

Leave a comment

Make sure you enter the (*) required information where indicated.
Basic HTML code is allowed.

Login

Register

*
*
*
*
*

* Field is required