Aromânul Istorie şi Cultură Aromână

Login Register
Acasa » Blog » Poezii de D. Barbu în versiune aromână de Vasile Todi
A+ R A-

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445
14-02-2012

Poezii de D. Barbu în versiune aromână de Vasile Todi

Rate this item
(49 votes)

Prin amabilitatea domnului profesor de istorie Dinu Barbu din Timișoara am intrat în posesia volumului său de versuri Lecția de numărat Burgtemesul, care include și o versiune în aromână aparținând publicistului Vasile Todi – Anvițarea di numirari a Burgtemeslui.

 

UNU

mi-am orânduit camera

așa cum am socotit că-i mai bine

la fereastră

am așezat trandafirul japonez

în mijlocul încăperii

pusei masa

pentru banalul festin anual

tăblia lustruită

am împodobit-o cu vasul

din cristal de tomești

în care păstrez pergamentul scrijelit

de centurionul însurat

cu fiica lui Zamolxes

către ușă

picuri roșii duc în veranda

decorată preventiv

cu cactuși anti tbc

lipsește vânătorul

și fără el totul rămâne

natură statică.

UNÂ

Iñi udusii udălu

cum minduii că iasti ma mușat

ninga firidî,

udusii trandafilu japonez

tu mesea udălu

udusii masa

ti ițido di harau di iți an

aratî ca lihia

u anviscui cu sanu

di crist di Tomești

tu cai udusii

nî carti dit zîmani

adratî di centurionlu susit

cuhilea al zamolxes

cîtî uși chicuti aroșii

duc stri viranda

adratî, chindisitâ

cu lilici stri t.b.c.

a-ma nuari ațel cu tufechea

ș făr di năs

tut armăni cictîsit

 

DOI

nu am încercat

să deslușesc priceperea

meșterului care a cioplit

planul burgului în caldarâm

la o aruncătură de băț

de domnul catolic

mi-a fost de ajuns să mângâi

luciul cronicii

mirându-mă cuviincios

de eleganța

petrei medievale

DAU

Nu apufusii

s-achicîsesc sibepea

a nicuchirlui ți adră

minduiarea a pîzarelei tu șcămbili

apruchiati la unî arucuteari di ciumag

di domul catolic

ma adîstai di hîrîsii

luțeafirli dit hrami

ș ciudusii

di pirifañia

șcămbălei dit zămane

 

TREI

o dată pe an

starea-mi sufletească

are paloarea vegetală

a frunzei

deschid ierbarul și ordonez

obiecte descoperite în

rezervația naturală a orașului

fibule romane

potcoave pierdute

de armăsarii cavalerilor ioaniți

strunguri fabricate în raionul arad

cartușe decemvriste pe care

inspectoratul de cultură

și educație capitalistă

încearcă tardiv să le detoneze

în loja centrală a operei de stat

*

eu mi-am plătit biletul de intrare

aștept liniștit

să-mi explodeze inima-glonț

în foaierul pustiu

TREI

nî oarî pri an

rihatea banîlei

șaduți cu prosipu

di frănzî apusî

disfac sfinduchea cu frăndză

ș udusesc

chirîturi

dit poli

fibuli rumani

ș putcuoavi chiruti

di ațîli a gioñiru ioaniți,

strunguri adrati tru cîsîbălu arad

fișecuri dit meslu al andreu

pi cai

cultura șhi anvițarea capitalistî

minduiaști tu amînat s-li bumbuneadzî

tru mesea operei dit isnafi

*

chini ma mini pultii ti-as intru

ș-astau rihati

sini bumbuneazî bana-fișec

tru udălu irniu

 

PATRU

am hotărât să nu mai ies niciodată

în balconul închis

ca o grădină

suspendată

semiramida mea fu

un vauban mediocru

peste palmierii închipuiți

cocorii țipă herzian

crezând că mă alătur

zborului autumnal

vecinii așezați temeinic

pe frontiera de sticlă

mă încurajează

fluturând eșarfe tricolore

spălate cu sodă caustică

vântul spulberă perdeaua

după care îmi ascunsesem

inocența

PATRU

Mindui ti-as nu imnu

pit udălu disfapt

ca nî gîrdinî

alinatî

semiramida a meau fu

tihi lai

pristi palmierili minduiți

azghiarî lîndîruși

ți pistusesc că diadun

va azbuirăm

vițiili îñi grescu

cu necili tru măni

aspilati tru buiaua ți ardi

 

CINCI

o stradă lungă

într-un orășel banal

un stand de cărți și de reviste

colorate

ninge molcom

peste coperți și alfabetele

străine

în micul tranzitor de bachelită

un crainic plânge-n microfon

și veștile se-mplântă-n mine

ședințe mitinguri și demonstrații

în săli pe bulevarde și în scuaruri

*

o stradă lungă într-un orășel

banal

un crainic plânge-n microfon

iar veștile se-mplântă-n mine

tăios

ca vorbele străine

ȚINȚI

nî geadeii teasî

tru nî pîzari tivichelî

hrami adunati tru cărți

tri chirîturi

azvoami neaua

pristi hrami

xeani

un giunar zghileaști tru microfon

ș hăbările a năslu s hig tru mini

nî geadii teasî

*

tru nî pîzari tivichelî

un giunar zghileaști tru microfon

ș hăbărli a năslu s hig tru mini

ca zboarîli xeani

 

ȘASE

ajung acasă în lumina stelei

răsturnate-n ochiul de apă

pe suprafața opacă a bălții

în locul nuferilor

transparenți

plutesc bilete de tramvai

tramvaiul quatro

fereastra se deschide galeș

mai provocator

ca o invitație deșucheată

urc scările

strâng buchetul de levănțică

până la strivirea fibrei

sun de două ori scurt odată lung

așa cum mi se ceruse

în locul buzelor fierbinți

degete scheletice

de pianist flămând

îmi mângâie fața

pe zidul stucat

pipăi pecetea

orașului liber regal

umbră de trup sfânt

bănuit în pânza lințoliul

din milano

ȘASI

agiunțiu la cîșoarî tru luñina stealilei

arucutitî tru ocliu di apî

pristi alarga cutrubira api

ș tru loclu a nuferilor

hîrdziț

archișurî tișchirei di tramvai

tramvailu quatro

firida-s dischidi lișor

ca nî aclimari di putanî

alin, alin,

cu tumbi di lilici

hiu ninga nî oarî ma lungu

așe cum ni si caftă

tru loclua buzîru ca pira

dzeadziti ca di tihi

di lihucear agiun

îni dizñiardî prosipu

pri mur

aduchesc vula

di pîzari silighiti di vîșîle

aumbrî di boi hîrdzitî

tru păndza

di milano

 

ȘAPTE

ne-am strecurat printre lăteții gardului

invizibil

grăbiți să ajungem la granița aceea

înfricoșătoare

de unde începe cartierul

zombilor

dincolo de râul leneș

pe singura insulă a orașului

de pustă

oameni maturi cu barba țepoasă

cu dinți galbeni și cu hainele

mirosind a bălegar proaspăt

vorbesc

o limbă neînțeleasă

ne strângem laolaltă

precum incașii în fața cailor spanioli

în turba maronie

satirii de pe singura insula

a orașului din pustă

sapă gropi nedefinite

în care roua adună dimineața

oglinzi de lintiță

ȘAPTI

nî hipsim prit gardlu

ți nu-li bîga oarî vîrnu

ahuñiusiți cîtî mardzina ațeau

lîhtîroasî

di-u ahurheaști hoara

zombilor

naparti di arăulu nilivend

pi ni sucachi di cîsîbă

duneaii cu prosip nisursit

cu dințli galghiñi ș cu strani

ți aniurdzesc a mîhuli

zburăsc

zboarî niaduchiti

nî adunăm deadun

ca incașii dinintea ațîlor spanioli

ș satirii di pi geadeia irnii

dit câsîbă

adarî grochi nipistusiti

tru cai adunî araua di tahina

lihii di lîntiți

 

OPT

pe malul canalului terezian

turnul de apă își aruncă umbra

peste case pitice

podul de fier

gândit de franțuzul eiffel

l-au ridicat într-o vară

maistori sosiți

de prin maiale

seara

meșterii își strâng uneltele

în pânze aspre de postav

și pleacă în afara cetății

pe sub podul de fier trece barcazul

cu curve aduse de la viena

pentru a spori

populația feminină

din capitala

abandonată de eunucii turci

OPTU

anamisa di canalu terezian

dipunî aumbra cășoarîlei di apî

pristi hoara afiritî

di puntea di hier

minduit di franțuzlu eiffel

l-uadrarî tr-u nî vearî

gonlii viniți

di maiale

tru amurdzitî

huzmichearli ș-adunî lucîrli

tru purheali

ș-închisesc s-iasî dit pîzari

pri sum puntea di hier

treclu barcazul

cu putani dit viena

ti-as avdagî

duñeaua di muleri

dit mesea di poli

alîsatî di eunuți-li turț

 

NOUĂ (LUI UWE)

trăiesc nepăsător

în mahalaua orașului

diminețile îmi sparg visele

pe străzi desfundate

cu capul așezat sub țuțuroiul

cișmelei lucrate în fontă seghedină

căutându-mi gândurile risipite

în focuri mocnite

cupe de oțel

cu dinți caterpilari

mi-au mutat destinul

pe bulevarde centrale

în cutii betonate admirabil

atunci am îndrăznit să mă proclam

ultimul profet al orașului

ce-și păstrase

atâta amar de vreme

fetia imperială

în spatele porții seculare

NAUĂ (TI UWE)

bînedz fără gailei

tru sucachea a câsîbălu

tahinăr-li îni diñic hisli

pit geadei asparti

cu capu aștirat sum

șopatlu adrat tu fontî seghedină

avin minduierli arîzvuiti

azvara

putiri di malmî

cu dinț caterpilari

îni mutarî tihea

pi sucachi dit mesi

adrati ti-lea haraua

șatumțea îni gri a nia

vîșîlelu a căsîbălu

ți dînîsii

di ahăntu chiro

namuzea

dinîpoia-a porțili dit zîmani

 

ZECE

de unde să știu

cărui cneaz pribeag

i-a aparținut

lada de zestre desenată

în flamingi

toropiți de căldura deșertului

în lada de zestre

găsită în podrumul

familiei cneazului bizere

păstrez cu sfințenie

eghiletul pe care îl bănui doar

că a împodobit uniforma

generalului berthelot

la anul nouăsutenouăsprezece.

DZAȚI

di-u-s pistusec

a cui livend lihucear

își fu

sfinduchea chindisitî

cu flamingi

ascîpitați di cîroarea deșertlui

sfinduchea chindisitî

agîrșatî pri dîvanea

ți fumealea a cneazlui bizere

si-u avea,

u țănui cu sivdai

unlu semnu di pi strañili ți

generalu berthelot

u primna pri năslu

tru anlu nausutinausprî

 

UNUSPREZECE

citadinul noroios al burgtemesului

își găsește liniștea în pașii uitați

pe corso și pe surogat

orașul

își spală pe ziduri adrese

și numere fără de rost

în așezarea aceasta

telefoanele sunt moarte

iar cetățenii

își spun pe nume

în șoaptă

USPRÎ

Pîzîriosu ahundusit a burgtemeslui

își află rihatea agîrșeatî

pri geadeia vrutî

cîsîbălu

aspealî pri muri zboarî

ș numiri fără tiñii

tru cîsîbălu aist

tilifoanili psusirî

ș duneaia

zburaști peanaha,

peanaha

 

 

SURSA

Dinu Barbu, Lecția de numărat Burgtremesul, ediția a II a revăzută și adăugită, traducere: Vasile Todi (aromână), Radu Andronescu (engleză), editura Almanahul Banatului, Timișoara, 2008, pp. 3-27, 29-53.

Last modified on Vineri, 15 Iunie 2012 10:13
Marius Teja

Marius Teja

M-am născut în 1969 în Constanţa, dintr-un tată fărşerot şi o mamă cipană (Nurciu). Am absolvit în 1997 Facultatea de istorie a Universităţii Bucureşti. Am lucrat în Bucureşti în învăţămîntul preuniversitar şi în presă. În prezent sunt pensionat şi locuiesc în Constanţa.

Website: www.aromanul.ro

Leave a comment

Make sure you enter the (*) required information where indicated.
Basic HTML code is allowed.

Login

Register

*
*
*
*
*

* Field is required