Aromânul Istorie şi Cultură Aromână

Login Register
Acasa » Blog » Pânea a noastrâ, ațea ti tuti dzâlili, dă-ńi-u noauâ adzâ – Pâinea noastră, cea spre ființă, dă nouă astăzi
A+ R A-
Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445
23-03-2012

Pânea a noastrâ, ațea ti tuti dzâlili, dă-ńi-u noauâ adzâ – Pâinea noastră, cea spre ființă, dă nouă astăzi

Rate this item
(0 votes)

INTRODUCERE:

Sfântul Nicola Velimirovici (1880 Serbia – 1956 SUA) a fost episcop sârb al Ohridei și Jicei. În 2005 editura Predania a publicat traducerea românească a lucrării sale Tâlcuire la Tatăl nostru, care cuprinde comentariul fiecărui vers al rugăciunii creștine fundamentale ‘’Tatăl nostru’’. Pe baza acestei traduceri, poetul aromân contemporan Yioryi (Gheorghe) Vrana a publicat la aceeași editură versiunea aromână a lucrării prelatului sârb.

 

 

Pânea a noastrâ, ațea ti tuti dzâlili, dă-ńi-u noauâ adzâ – Pâinea noastră, cea spre ființă, dă nouă astăzi

 

Cari da trupu, ațelu da și suflitu, ș-cari da aerâ, ațelu da ș-pâni.

Cine dă trup, acela dă şi suflet, şi cine dă văzduh, acela dă şi pâine.

 

Ficiurițl’i a Tăl’i, Filotime Nilâoase, l’i-așteaptâ di la Tini tuti ațeali ți lipsescu.

Copiii Tăi, Dăruitorule Milostive, aşteaptă de la Tine toate cele de trebuinţă.

 

Cari va luńineadzâ fața a loru tahina-dimneața macâ nu Tini cu fexea a Ta?

Cine va lumina feţele lor dimineaţa dacă nu Tu, cu lu­mina Ta?

 

Cari va lâ-aveag’i,noaptea anasa a loru cându dormu macâ nu Tini, Ațelu ma niapustusitlu di tuț avug’itorii?

Cine va priveghea noaptea asupra răsuflării lor când dorm dacă nu Tu, Cel mai neobosit decât toţi străjerii?

 

Iu vai puteamu si-u siminămu pânea ti cathi dzuâ macâ nu tu agrulu a Tău?

Unde am putea să semănăm pâinea de zi cu zi dacă nu în ţarina Ta?

 

Cu ți vai puteamu s-lu-adrămu cama crehtu agrulu macâ nu cu aroaua a Ta di tahina?

Cu ce am putea să împrospătăm această ţarină dacă nu cu roua Ta cea de dimineaţă?

 

Cumu vai dâdeamu banâ macâ nu cu fexea a Ta ș-cu aera a Ta?

Cum i-am da viaţă dacă nu cu lumina Ta şi cu văzduhul Tău?

 

Cumu vai puteamu si-u mâcămu pânea nu cu gura ți Tini nâ-u-adrași?

Cum am putea să mâncăm pâinea dacă nu cu gura pe care ne-ai făcut-o Tu?

 

Cumu vai puteamu s-nâ hârsimu și s-Țâ ifhâristisimu câ himu mâcați, macâ nu pritu duhlu ți lu suflași tu lăschili fârâ di banâ și-adrași di eali ciudie, Tini Ațelu cama ti-anami Artistu?

Cum am putea să ne bucurăm şi să Îţi mulţumim că sântem hrăniţi, dacă nu prin duhul pe care l-ai suflat în noroiul lipsit de viaţă şi ai făcut din el minune, Tu, Cel mai minunat Artist?

 

Nu ti pâlâcârsescu Tini pânea a mea, ama trâ pânea a noastrâ.

Nu mă rog Ţie pentru pâinea mea, ci pentru pâinea noastră.

 

Ți-ncherdu easti macâ amu pâni mași trâ io, cându frațl’i a mel’i suntu agiuńi diavârliga-ńi?

Ce folos dacă am pâine numai eu, când fraţii mei flămânzesc împrejurul meu?

 

Cama ghini vai eara ș-cama cu dhichi macâ va s-loa di la io unâ ahtari pâni amarâ a vrearil’ei trâ vetea-ńi, cama ghini si-aravdu agiunu cu frațl’i a mel’i.

Ar fi mai bine şi mai drept dacă s’ar lua de la mine o asemenea pâine amară a iubirii de sine; mai bine să rabd de foame împreună cu fraţii mei.

 

Nu poati s-hibâ vrearea a Ta si-ț ifhâristiseascâ mași un omu, cându suti Ti blastimâ.

Nu poate fi voia Ta să-ţi dea mulţumită un singur om, în timp ce sute Te blesteamă.

 

Tatălu a nostru, dă-ńi-u a noauâ, ta s-ti duxusimu cu unâ boați și s-lu thimisimu cu harauâ Tatălu a nostrum Ațelu țirescu.

Tatăl nostru, dă-ne nouă pâinea noastră, ca să Te slăvim într’un glas şi să ne amintim cu bucurie de Tatăl nostru Cel ceresc.

 

Adzâ Ti pâlâcârsimu ti dzua di adzâ.

Astăzi ne rugăm pentru ziua de astăzi.

 

Dzua aestâ easti mari: tu ea si-amintarâ nimisurati yieți nali, ți nu furâ aeri ș-ți mâni nu vai hibâ, si-amintâ adzâ sumu idhyea fexi a soarilui, deadunu cu noi alagâ pri unâ di steali a Tali ș-cu noi deadunu țâ grescu a Țiia: pânea a noastrâ.

Ziua aceasta este mare: în ea s’au născut nenumărate făpturi noi. Nenumărate făpturi noi, care nu au fost ieri şi care mâine nu vor fi, se nasc astăzi sub aceeaşi lumină a soarelui, împreună cu noi umblă pe una dintre stelele tale şi cu noi dimpreună grăiesc Ţie: pâinea noastră.

 

O, Mari Filoxenu!

O, Mare Gazdă!

 

Oaspițl’i aTăl’i himu di tahini pânâ seara, pri measa a Ta șidemu ș-pânea a Ta u-aștiptămu.

Oaspeţii Tăi sântem de dimineaţa până seara, la masa Ta şedem şi pâinea Ta aşteptăm.

 

Vârnu uxonu Tini nu ari ndreptu s-dzâcâ: pânea a mea.

Nimeni afară de Tine n-are dreptul să zică: pâinea mea.


Pânea easti a Ta.

Pâinea este a Ta.

 

Vârnu uxonu Tini nu ari ndreptu trâ dzua di mâni și trâ pânea di mâni, ama mași Tini și-ațel’I di-tru bânâtorl’i a loclui ți Tini îl’i ursești.

Nimeni afară de Tine nu are drept asupra zilei de mâine şi asupra pâinii de mâine, ci numai Tu şi aceia dintre locuitorii pământului pe care îi pofteşti Tu.

 

Macâ vrearea a Ta easti sońea a dzuâl’ei di-adzâ s-hibâ linia ți-u-mparti bana ș-moartea a mea, va mi-ncl’inu dinintea a vrearil’ei a Tali sânti.

Dacă e după voia Ta ca sfârşitul zilei de astăzi să fie linia despărţitoare dintre viaţa şi moartea mea, mă voi pleca în faţa voii Tale sfinte.

 

Macâ vrearea a Ta easti mâni s-hiu oaspi di câlâturie ti marli soari și oaspi pri measa a Ta, va țâ ifhâristisescu pali aȚia, acși cumu adaru dzuâ di dzuâ.

Dacă e voia Ta ca mâine să fiu din nou tovarăş de călătorie al marelui soare şi oaspete la masa Ta, voi da din nou mulţumită Ţie, precum o fac zi de zi.

 

Și va mi-ncl’inu dinintea dinintea a vrearil’ei a Tali pali ș-pali, acși cumu adarâ anghil’i di-tru țeru, Filotime ți li dhurusești trupești ș-pnevmatichești!

Şi mă voi pleca în faţa voii Tale iarăşi şi iarăşi, pre­cum fac îngerii din cer, Dăruitorule al tuturor darurilor trupeşti şi duhovniceşti!

 

 

 

SURSA

Ayiulu Nicola Velimirovici Dispothi ali Ohridâ și ali Jici, Exiyisiri la Tatălu a nostru, aprideuțeari Yioryi Vrana, editura Predania, București, 2012, pp. 28-31.

Last modified on Joi, 31 Mai 2012 16:46
Marius Teja

Marius Teja

M-am născut în 1969 în Constanţa, dintr-un tată fărşerot şi o mamă cipană (Nurciu). Am absolvit în 1997 Facultatea de istorie a Universităţii Bucureşti. Am lucrat în Bucureşti în învăţămîntul preuniversitar şi în presă. În prezent sunt pensionat şi locuiesc în Constanţa.

Website: www.aromanul.ro

Leave a comment

Make sure you enter the (*) required information where indicated.
Basic HTML code is allowed.

Login

Register

*
*
*
*
*

* Field is required