Aromânul Istorie şi Cultură Aromână

Login Register
Acasa » Blog » Ș-nâ ascapâ di ațelu arău – Ci ne izbăvește de cel viclean
A+ R A-

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445
26-03-2012

Ș-nâ ascapâ di ațelu arău – Ci ne izbăvește de cel viclean

Rate this item
(0 votes)

INTRODUCERE:

Sfântul Nicola Velimirovici (1880 Serbia – 1956 SUA) a fost episcop sârb al Ohridei și Jicei. În 2005 editura Predania a publicat traducerea românească a lucrării sale Tâlcuire la Tatăl nostru, care cuprinde comentariul fiecărui vers al rugăciunii creștine fundamentale ‘’Tatăl nostru’’. Pe baza acestei traduceri, poetul aromân contemporan Yioryi (Gheorghe) Vrana a publicat la aceeași editură versiunea aromână a lucrării prelatului sârb.

 


Ș-nâ ascapâ di ațelu arău – Ci ne izbăvește de cel viclean


Cari va nâ sâlâgheascâ di-tu arău macâ nu Tini, Tatălu a nostru?

Cine ne va slobozi de rău dacă nu Tu, Tatăl nostru?

 

Cari va li tindâ mâńili câtrâ ficiuriţľi ţi s-neacâ macâ nu tatălu a loru?

Cine va întinde mâinile către copiii ce se îneacă dacă nu tatăl lor?

 

Cari ari ma multâ mirachi trâ chischineaţa ş-muşuteaţa a casiľei, macâ nu nicuchirlu a casiľei?

Pe cine priveşte mai mult curăţenia şi frumuseţea casei dacă nu pe stăpânul ei?

 

Tini nâ-acľimaşi di-tru ţiva ta s-himu ţiva, ma noi adrămu oaspilichi cu-arăulu şi-acşi iara nâ-adrămu dipu ţiva.

Tu ne-ai chemat dintru nimic ca să fim ceva, dar noi legăm prieteşug cu răul şi astfel ne întoarcem în nimic.

 

Lu bâgămu di-avârliga di inima a noastrâ şarpili di cari nâ-aspâremu nai ma multu.

Înfăşurăm în jurul inimii noastre şarpele de care ne temem cel mai mult.

 

Di-tru hicati grimu contra a scutidhâľei, ma scutidhea bâneadzâ tu suflitili a noastri: microbiľi a scutidhâľei ş-microbiľi a moartiľei.

Din toată puterea noastră strigăm împotriva întunericului, dar întunericul trăieşte în sufletele noastre: microbii întunericului şi microbii morţii.

 

Cu unâ boaţi nâ alumtămu cu-arăulu, ama arăulu s-hidzi afurişalui şi-amutu tu casa a noastrâ; anda noi grimu, arăulu ľi-amintâ semtili, unâ câti unâ şi-agiundzi ma aproapea di inima a noastrâ.

Ne luptăm într’un glas cu răul, iar răul se strecoară pe tăcute în casa noastră; în timp ce noi strigăm, răul cucereşte poziţie după poziţie şi ajunge mai aproape de inima noastră.

 

Şedz Multu-Analte Tatâ, şedz anamisa di noi şi-arău, şi va ľi-anâlţămu inimili a noastri şi-arăulu va xiruxeascâ acşi cumu xiruxeaşti sumu câloarea a soarilui, şoputlu di ninga cali.

Stai, Preaînalte Tată, stai între noi şi rău, şi vom înălţa inimile noastre, şi răul are să sece cum seacă sub arşiţa soarelui izvorul de lângă cale.

 

Tini hii multu di multu disupra a noastrâ ş-nu ducheşti cumu acreaşti arăulu, ama noi himu zgrumaţ di elu.

Tu eşti cu mult deasupra noastră şi nu simţi cum creşte răul, dar noi ne înăbuşim sub el. Iată, răul creşte în noi pe zi ce trece, sub ochii noştri, şi întinde îmbelşugatele sale roade în toate părţile.

 

Mutrea, arăulu acreaşti tu noi dzuâ di dzuâ, sumu ocľiľi a noştri, şi-şi lu tindi carpolu bolcu tu tuti părţâli.

Iată, răul crește în noi pe zi ce trece, sub ochii noștri, și întinde îmbelșugatele sale roadeîn toate părțile.

 

Cathiunâ dzuâ soarli nâ dzâţi Bunâ dimneaţa! ş-nâ bagâ ntribarea: ţi avemu si-Ľi aspunemu a marilui a nostrum Amiră?

Soarele ne spune „Bună dimineaţa!” zilnic şi ne pune întrebarea: ce avem să-I arătăm Marelui nostru Împărat?

 

Ş-noi Îľi aspunemu maşi carpolu aţelu vecľiu şi-aspartu a arăului. Dumnidzale, vahi nu easti ţara aţea niminatâ ş-fârâ banâ, ma chischinâ di omlu ţi ipiriţeaşti a arăului?

Şi noi Îi arătăm doar vechile roade stricate ale răului. Dumnezeule, oare nu e ţărâna cea nemişcată şi fără viaţă mai curată decât omul care se află în slujba răului?

 

Mutrea, nâ stizmusimu casili şi pâlăţili tu văľiurli şigrochili a loclui.

Iată, ne-am zidit casele şi castelele prin văi şi gropi ale pământului.

A Ţiia nu va-Ţi hibâ zori s-dimândz a arâuriloru a Tali s-li neacâ tuti aesti văľiuri şi-grochi, chischinipsindalui loclu di oamińi ş-di nifaptili a loru.

Ţie nu-Ţi va fi greu să porunceşti râurilor Tale să înece toate aceste văi şi toate aceste gropi, curăţând pământul de oameni şi de faptele lor cele rele.

 

Ama Tini hii ma-ndzeanâ di yinatea a noastrâ ş-di urnimiili a noastri.

Dar Tu eşti mai presus de mânia noastră şi de sfaturile noastre.

 

Macâ va ľi-ascultai urnimiili a oamińiloru, va u câtâstrâpseai lumea pânâ di thimeľiu şi va Ti-aveai ngrupatâ Tini Isuţ tu urvăľi.

Dacă ai asculta sfaturile omeneşti, ai fi nimicit lumea până la temelii şi Te-ai fi îngropat pe Tine Însuţi în ruine.

 

O, Aţelu ma mintimenlu di tuţ taţľi!

O, Cel mai înţelept dintre toţi taţii!

 

Tini totna hamuarâdz cu muşuteaţa ş-nimoartea a Ta aţea dumnidzasca şi, mea, di-tu hamuarâslu a Tău acrescu steali!

Tu totdeauna zâmbeşti în frumuseţea şi nemurirea Ta cea dumnezeiască

şi, iată, din zâmbetul Tău cresc stele!

 

Totna hamuarâzândalui lu-alâxeşti arăulu a nostru cu ghineaţa ş-lu-ambuľiuseşti pomlu a ghineaţâľei pri pomlu a arăului, şi-acşi u vindiţ cu arâvdari Grâdina a Paradhislui, aţea alâsatâ tu-apârńisiri di noi.

Întotdeauna preschimbi zâmbind răul nostru în bine şi altoieşti pomul binelui pe pomul răului, şi astfel vindeci cu răbdare Grădina Raiului cea lăsată în părăsire de către noi.

 

Tini, cu-arâvdari vindiţ ş-cu-arâvdari stizmuseşti.

Tu cu răbdare vindeci şi cu răbdare zideşti.

 

Cu-arâvdari u stizmuseşti a Ta Amirăriľi a ghineaţâľei, Amirălu şi Tatălu a nostru.

Cu răbdare zideşti a Ta Împărăţie a binelui, Împăratul şi Tatăl nostru.

 

Ti pâlâcârsimu Tini: s-nâ sâlâgheşti di-tu arău şi aumpli-nâ di ghineaţâ, Tini perfecta dişirtari di-arău şi-aumpleari di ghineaţâ.

Ne rugăm Ţie: slobozeşte-ne de rău şi umple-ne de bine, Tu, desăvârşită deşertare de rău şi umplere de bine.

 

 

SURSA

Ayiulu Nicola Velimirovici Dispothi ali Ohridâ și ali Jici, Exiyisiri la Tatălu a nostru, aprideuțeari Yioryi Vrana, editura Predania, București, 2012, pp. 40-43.

Marius Teja

Marius Teja

M-am născut în 1969 în Constanţa, dintr-un tată fărşerot şi o mamă cipană (Nurciu). Am absolvit în 1997 Facultatea de istorie a Universităţii Bucureşti. Am lucrat în Bucureşti în învăţămîntul preuniversitar şi în presă. În prezent sunt pensionat şi locuiesc în Constanţa.

Website: www.aromanul.ro

Leave a comment

Make sure you enter the (*) required information where indicated.
Basic HTML code is allowed.

Login

Register

*
*
*
*
*

* Field is required