Aromânul Istorie şi Cultură Aromână

Login Register
Acasa » Blog » Originea controvesată domnitorului Gheorghe Ghica (secolul XVII)
A+ R A-

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445
24-07-2012

Originea controvesată domnitorului Gheorghe Ghica (secolul XVII)

Rate this item
(1 vote)

În 1991, istoricul român Anastasie Iordache (1933-2009) a publicat lucrarea Principii Ghica. O familie domnitoare din istoria României.

În capitolul întâi a tratat și problema controversată a originii etnice a întemeietorului acestei dinastii care a domnit în Țara Românească și Moldova.


<(…) Ghiculeștii au dat Principatelor Române zece domnitori, timp de exact două secole, între 1658 și 1858, cei mai mulți dovedind devotament și iscusință în conducerea celor două țări, manevrând cu abilitate, adeseori, pentru desprinderea lor de sub suzeranitatea otomană, uneori cu prețul jertfei supreme, îndurînd cutezători supliciul execuțiilor medieval publice.

(…) Primul Ghica cunoscut în istorie este Gheorghe*, avînd și diminutivul Ghica, devenit ulterior nume de familie, originar din Albania**, dar sosit în Principatele Române de la Constantinopol***, unde se stabilise de cîtăva vreme. Cronicarii**** și, apoi, istoricii de mai târziu, în cea mai mare parte, stabilesc originea lui albaneză, unii susținînd în mod implicit că era albanez, alții că ar fi fost aromân. Între aceștia din urmă, mai puțini, dar nu fără oarecari temeiuri, este și M. Theodorian-Carada*****, care menționează că Ghiculeștii erau aromâni din Albania, cel dintâi fiind Gheorghe Ghica, nume românesc, purtat de atîția români din Macedonia*****. În fapt, susținea el, toți Ghiculești s-au simțit buni români și s-au dovedit ca atare (5). Recent, un alt autor român****** susținea că Gheorghe sau Ghica se născuse la Zagoria în Macedonia, vorbind albaneza, greaca și româna, tustrele cunoscute de locuitorii din regiune, fără a preciza cu certitudine originea etnică (6).

Cei mai mulți, inclusiv Dora d’Istria******* (Elena Ghica), o descendentă de seamă a familiei susțin originea albaneză a Ghiculeștilor, nelipsind, în mod firesc, fabulații sau legend în această privință, tocmai datorită obîrșiei modeste a lui Gheorghe Ghica și obscurității în care și-a trăit anii copilăriei. Astfel, Ion Neculce********, menționînd oroginea albaneză, scria că, încă de copil, Gheorghe Ghica plecase din satul natal spre Constantinopol, împreună cu un fiu de turc, originar din insula Cipru*********, legîndu-se între ei în caz de izbîndă a vreunuia. (…) La Constantinopol, iar, ulterior, Koprulu**********, căci despre el era vorba, va ajunge chiar mare vizir al Imperiului ottoman. Mai tîrziu, îl va recunoaște și-i va facilita ocuparea tronului Moldovei (7).

(…) Studii recente, temeinic documentate, confirmă că relatările lui Ion Neculce în O samă de cuvinte nu sînt decît legendă. Singurul adevăr este că Gheorghe Ghica și Koprulu erau originari din Albania. Cît privește locul nașterii, poate fi ori Kopru (Punte) în Asia Mică, unde s-a stabilit bunicul lui Mehmed Koprulu, ori orășelul cu acest nume numit și Veles, din Macedonia, la sud de Skopje***********, probabil loc de emigrare comun al celor doi compatrioți. De altfel, Veles a luat numele de Koprulu de la cel al vestitei familii de mari viziri (9).

Mihail Kogălniceanu menționează că „Gheorghe I era albanez din satul Koprulu, de unde-și trage originea ilustra familie de mari viziri Koprili Ogli” (10). A. D. Xenopol scria, de asemenea, că Gheorghe Ghica era de neam albanez din părțile grecești” (11).

Mai dificil de stabilit originea etnică în noianul de seminții care trăiau amestecate în diverse localități din zona macedoneană a Peninsulei Balcanice, rămîne totuși cert că Gheorghe Ghica provenea dintr-o familie modestă, nevoiașă (12), ceea ce l-a detrminat să pornească în capital Imperiului ottoman, unde a intrat în serviciul capuchehaielor *********** moldovene (13). Acolo s-a căsătorit cu o catolică de origine greacă din Pera*************, de la care a avut un fiu, Grigore, viitorul domn (14). În Moldova nu fusese adus de Vasile Lupu, ci venise înaintea lui, îndeletnicindu-se cu negoțul, prin deceniul al doilea sau al treilea al secolului al XVII lea. (…) Oricum, este menționat pentru prima data în hrisovul din 24 octombrie 1624, dat de Radu Mihnea*************, prin care închina mănăstirea Prodromului din Sozopol. (…) Împămîntenit, Gheorghe Ghica s-a căsătorit cu Smada, fiica stolnicului Stamate din Broșteni. (…) Din această căsătorie a avut pe Ionașco, postelnicul, căsătorit cu Maria, fiica lui Cîrstian, și pe Măricuța, căsătorită cu marele comis************** Bălan. (…) Prin urcarea pe tronul Moldovei a lui Vasile Lupu, ascensiunea lui Gheorghe Ghica dobîndește noi certitudini, căci intră curînd în anturajul domnului: „lipindu-să de curte, fiind și Vasilie Vodă tot de un neam, arbănaș” (15). Miron Costin însuși relatase deja înaintea lui Ion Neculce asupra antecedentelor venirii pe tronul Moldovei a lui Gheorghe Ghica: „Era aice în țară den dzilele altor domni, neguțitoria țiindu, pînă la domnia lui Vasilie Vodă. Fiind de un niam cu dînsul, arbănaș, l-au trasu-l Vasilie Vodă la curte și deodată la boierii mai mărunte, apoi la vornicia cea mare de Țara de Gios*************** au ajunsu. Și țiindu-l Vasilie Vodă de credință, l-au trimis la Poartă***************** capichehaie, văzîndu-l și om contenit la toate și scump, cum se cade să fie cînd capichehăei să fie” (18).

Vasile Lupu, asupra originii căruia stăruie presupuneri fie că ar fi fost albanez, fie aromân, la fel ca în cazul lui Gheorghe Ghica, urcase pe tronul Moldovei înainte de 30 martie 1634.(…)

 


NOTE A. I.

(5) M. Theodorian-Carada, Beizadea Mitică, București, f.a., p. 5

(6) Mihail-Dimitri Sturdza, Dictionnaire historique et genealogique de sgrandes familles de Grece, d’Albanie et de Constantinople, Paris, 1983,p. 297.

(7) Ion Neculce, Opere, Letopisețul Țării Moldovei și o Samă de cuvinte, ed. Critică și studiu introductive de Gabriel Strempel, București, 1982, pp. 186-187

(9) Paul Cernovodeanu, Știri privitoare la Gheorghe Ghica al Moldovei (1658-1659) și la familia sa, „Anuarul Institului de Istorie și arheologie <A. D. Xenopol>”, Iași, XIX, 1982, p. 334.

(10) M. Kogălniceanu, Histoire de la Valachie et de la Moldavie et des Valaques transdanubiens, Berlin, 1837, p. 300.

(11) A. D. Xenopol, Istoria românilor din Dacia Traiană, ed. III, vol. VII, București, 1929, p. 165; Vezi și Jean-Louis Carra, Histoire de la Moldavie et de la Valachie, Jassy, 1777, p. 87.

(12) Paul Cernovodeanu, op. cit., loc. cit., XX, 1983, p. 121.

(13) Ion Neculce, op. cit., p. 187.

(14) Mihail-Dimitri Sturdza, op. cit., p. 297.

(17) Ion Neculce, op. cit., p. 187.

(18) Miron Costin, Letopisețul Țării Moldovei de la Aron Vodă încoace, ed. P. Panaitescu, București, 1944, p. 191.>

 

 

SURSA

Anastasie Iordache, Principii Ghica. O familie domnitoare din istoria României, editura Albatros, București, 1991, pp. 8-11.

 

 

NOTE M. T.

*Gheorghe Ghica (1598-1664) – Domn al Moldovei în anii 1658-1659 și al Țării Românești în anii 1659-1660.

**Albania – Provincie a Imperiului Otoman din secolul XIV până în 1912.

***Constantinopol – Capitala Imperiului Bizantin (grec) până la cucerirea de către sultanul Mahomed II în 1453, când devine capitala Imperiului Otoman cu numele de Istanbul.

****Cronicar – Istoric medieval care scria lucrări istorice descriind evenimente în ordinea lor cronologică. (gr. cronos = timp)

*****Marius Theodorian-Carada (1868 Craiova – 1949 București) – Avocat, prozator și gazetar.

******Macedonia – Provincie a imperiilor roman, bizantin, bulgar și sîrb, cucerită de otomani în secolul XIV și împărțită de Bulgaria, Serbia și Grecia în urma războielor balcanice din 1912-1913.

******Mihai Dimitrie Sturdza (1934 - ) – Prinț din familia nobiliară și domnitoare (secolul XIX) a Sturdzeștilor. Deținut politic în timpul regimului comunist. Filolog. Emigrant în Franța. Ziarist la Radio Europa Liberă.

*******Elena Ghica (1828 București – 1888 Florența * Italia) – Educată în limbi antice și modern la Dresda, Viena, Veneția și Berlin. Căsătorită cu ducele rus Aleksandr Koltsov-Massalski. Călătoare în Europa. Personalitate cosmopolită. Scriitoare cu idei liberale și de emanciparea femeilor. Autoarea volumului Gli albanesi in Rumenia. Storia dei Principi Ghika.

********Ion Neculce (1672 Moldova -1745 Moldova) – Mare boier. Cronicar. Autor al Letopisețului Țării Moldovei de la Dabija vodă la Constantin Mavrocordat (1662-1743). Continuator al cronicii lui Miron Costin.

*********Cipru – Insulă din estul Mării Mediterane, cucerită de otomani de la Republica Veneția în 1517 și cedată Marii Britanii în 1878.

**********Koprulu Mehmed pașa (1583-1661) - Mare vizir în anii 1656-1661. El și cei doi succesori din familia sa au redresat situația internă a Imperiului Otoman, reluând ofensiva în Europa până la dezastrul de la asediul Vienei din 1683, care a marcat începutul declinului ireversibil al statului sultanilor până la proclamarea republicii în 1923.

***********Skopje – Capitală din 1991 a Fostei Republici Iugoslave a Macedoniei.

************Capuchehaie – Agent diplomatic la Istanbul al domnului Moldovei și al domnului Țării Românești, vasali ai sultanului.

*************Pera – Cartier al Constantinopolului locuit de negustori-cetățeni ai republicii italiene Genova.

**************Radu Mihnea – Domn al Moldovei în anii 1616-1619 și 1623-1626.

***************Stolnic, Postelnic, Comis – Ranguri boierești cu atribuțiuni la curtea domnească.

****************Vornic – Rang boieresc cu atribuțiuni judiciare. În Moldova existau doi vornici: al Țării de Sus (nord) și al Țării de Jos (sud).

**************** *Poarta – Poarta Otomană sau Sublima Poartă sau Înalta Poartă era denumirea curții deschise unde sultanul privea ambasadorii. Expresiile sunt traduceri în franceză, limba diplomației, ale termenului otoman Bab-i Ali. Într-o accepțiune restrânsă însemna ministerul de externe al imperiului ottoman.

Marius Teja

Marius Teja

M-am născut în 1969 în Constanţa, dintr-un tată fărşerot şi o mamă cipană (Nurciu). Am absolvit în 1997 Facultatea de istorie a Universităţii Bucureşti. Am lucrat în Bucureşti în învăţămîntul preuniversitar şi în presă. În prezent sunt pensionat şi locuiesc în Constanţa.

Website: www.aromanul.ro

Leave a comment

Make sure you enter the (*) required information where indicated.
Basic HTML code is allowed.

Login

Register

*
*
*
*
*

* Field is required