Aromânul Istorie şi Cultură Aromână

Login Register
Acasa » Blog » Prima bibliotecă din Constanța fondată de publicistul aromân Petru Vulcan în 1898
A+ R A-

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445
07-08-2012

Prima bibliotecă din Constanța fondată de publicistul aromân Petru Vulcan în 1898

Rate this item
(0 votes)

În 2003 criticul de artă constănțean Doina Păuloiu (1948 - ) a publicat lucrarea Constanța. Aventura unui proiect European.

În partea IV, Despre administrație locală și protocoale regale, în capitolul Elan civilizator: ”gimnaziul clasic” și ”biblioteca universal”, autoarea vorbește și despre întemeierea primei biblioteci constănțene de către publicistul aromân Petru Vulcan.


Vulcan era numele literar pe care Petru Ghinu (1866/1869 Târnova*Imperiul Otoman/Macedonia – 1922 Constanța*România) și l-a luat după ce a venit în România în 1880. În 1897 el se mutase la Constanța ca funcționar la prefectură și întemeiase cercul literar ”Ovidiu”.


<În 1897 Cercul literar Ovidius fondat de „tinerimea” intelectuală avându-l drept conducător pe Petru Vulcan, fondează prima bibliotecă publică din orașul Constanța. Scopul său, sintetizat într-un „Apel către toți fii țerei, cari râvnesc ca românismul să pășească sub glorioasa Domnie a M. S. Carol I, acolo unde a fost menit de destin să ajungă reprezentantul latinităței în Orient. Cu deosebire noi aceștia, cari ne a aședat destinu la frontier cea mai însemnată a țerei, despre Marea Neagră, suntem datori a conlucra, în limitele puterilor noastre, pentru fericirea acestei țeri…”. Particularizată la provincia istorică, aceasta semnifică și își propune „De a ridica nivelul cultural în orașul Constanța, prin alcătuirea unei Biblioteci universale  care ființează deja și pentru a cărei mărire apelăm la toți fii acestei țeri de a contribui cu obolul lor fie în bani, fie în cărți donate – biblioteca fiind a Națiunei întregi, de la isvorele căreia se vor putea adăpa toți cei presenți și viitori…

(…) Odată cu acest apel călduros am formulat o listă de subscripție națională, în 500 de exemplare, din care 1 exemplar se anexează aici, pentru a fi subscris de toți Românii, fără excepțiune de treaptă socială de la frunțile crăiești și până la talpa țerei, toți câți simt și cugetă românește, sunt rugați de membrii Cercului Literar ”Ovidiu” a subscribe cu cât ar bine voi pentru mărirea bibliotecii universal. Publicat în gazeta Vocea Dobrogei din 29 iunie 1898, Apelul declară și urmărește finalități de o înaltă și uneori, intangibilă anvergură și spiritualitate (151).”

„La Constanța, cercul literar ”Ovidiu” al cărui președinte e dl. Petru Vulcan va serba zilele acestea inaugurarea bibliotecii fondate de acest cerc” (159). Cele 1.000 volume (informează revista Familia din 10/22 mai 1898) sunt adunate printr-un apel la nobila misiune a propășirii  culturale, realizabilă cu osebire prin donații la care răspund imediat librarii Socec și Sfetea din capital, G. M. Grigoriu, Albert Hermely și D. Niculescu din Constanța, I. Samitca din Craiova, V. R. Brăcăcescu din Călărași, D. Ionescu și P. Apostoleanu din Brăila (160).

Cele câteva zile se transformă în luni: ceremonia inaugurării Bibliotecii universal, prima instituție publică de acest tip din Dobrogea, debutează în dimineața zilei de 8 septembrie 1898 cu un drum triumphal spre catedrală, deschis de fanfara Regimentului 34, oferită gratuit de generalul Jacques Lahovary.

„Inaugurarea unei biblioteci sau deschiderea unei școli, cari privește viitorimea mai însemnată de cât inaugurarea unei statui referitoare la trecut (?! n.n.), merită atențiunea fiecărui om. Tinerimea română, conștientă de rolul ei pe tărâm cultural, n-a cruțat nimic pentru ca serbarea de care ne ocupăm, să fie semnalul primului pas făcut spre progress, în Dobrogea…

După terminarea serviciului divin, membrii cercului urmați de totă lumea din biserică, se opresc în dreptul statue lui Ovidiu; împrejurul statue, aprope tot spatial pieței Independenței e înțesat de lume. Pe balconul hotelului Bristol se vede pregătit un aparat fotografic să eternisese acest moment solemn.

Muzica intoneză un imn. Doui membri isbutesc să se sue pe soclul statue și să încunune pe poet.

D-nul P. Vulcan, președintele Cercului Ovidiu, în mijlocul unei tăceri sfinte, cu timbrul vocii sale puternic, pronunță o cuvântare adânc simțită asupra vieței, operelor și exilului poetului…” Atmosfera redată de revista Ovidiu în primul său număr din 15 septembrie 1898 (161), sugerează entuziasmul societății civile, hotărâtă să evoke și să consfințească etapele unui proces care-l revendică pe liricul latin ca nepilduitor și dramatic întâi stătător; romanizarea și vocația exilului; doar Delavrancea își permite să-l persifleze pe confrate, înduioșat și benign: „Toată lumea ovidianizează la Constanța, sunt în aer discuții pro și contra lui Nasone. Vorbești de Ovidiu în birt, la hotel, pe bulevard, în bărbieriile turcești, unde te duci să cumperi monede și flori marine” (162).

Din piața Independenței „lumea se îndreaptă lal localul cercului, unde dl. Vulcan ține o cuvântare de deschidere, arătând greutățile învinse cu privire la fondarea unei asemenea instituții în Dobrogea” (163).


NOTE D. P.

(151) Vocea Dobrogei”, Constanța, an II, nr. 20, 29 iunie 1898, p. 3

(159) ”Familia”, Oradea, an XXXIV, nr. 19, 10/22 mai 1898, p. 239

(160) Stoica Lascu, Specificul vieții dobrogene după 1878 în viziunea oamenilor de stat și începuturile activității partidelor politice la Constanța în Colegiul Pedagogic ”C. Brătescu”, Valori ale civilizației românești în Dobrogea, Constanța, 1993

(161) ”Ovidiu”, Constanța, an I, nr. 1, 15 septembrie 1898, p. 14

(162) Constantin Cioroiu, Marian Moise, Litoralul românesc la 1900, Constanța, Europolis, 1997, p. 163

(163) ”Ovidiu”, Constanța, nr. 1, 15 septembrie 1898, p. 14.>

 

SURSA

Doina Păuleanu, Constanța. Aventura unui proiect european, Ex Ponto, Constanța, 2003, pp. 396, 397, 399, 400.

Last modified on Duminică, 12 August 2012 19:35
Marius Teja

Marius Teja

M-am născut în 1969 în Constanţa, dintr-un tată fărşerot şi o mamă cipană (Nurciu). Am absolvit în 1997 Facultatea de istorie a Universităţii Bucureşti. Am lucrat în Bucureşti în învăţămîntul preuniversitar şi în presă. În prezent sunt pensionat şi locuiesc în Constanţa.

Website: www.aromanul.ro

Leave a comment

Make sure you enter the (*) required information where indicated.
Basic HTML code is allowed.

Login

Register

*
*
*
*
*

* Field is required