Aromânul Istorie şi Cultură Aromână

Login Register
Acasa » Blog » Direcţii duhovniceşti la Părintele Papacioc
A+ R A-

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445
11-05-2011

Direcţii duhovniceşti la Părintele Papacioc

Rate this item
(0 votes)

În partea a II a a cărţii sale Veşnicia ascunsă într-o clipă, arhimandritul prezintă credincioşilor câteva direcţii duhovniceşti de urmat.

 

Părintele Arsenie consideră că: ’’Este atît de necesar şi de obligatoriu participarea la Sfânta Liturghie,mai mult decât ne sunt necesare lumina şi aerul. Dumnezeu ţine pământul mai mult pentru Sfânta Liturghie ce se săvârşeşte pe el. (sublinierea autorului) Liturghia este cea mai mare lucrare pe pământ şi folosul dincolo de orice închipuire al întregii creaţii a lui Dumnezeu’’.

 

Părintele Papacioc apreciază că ’’Preoţia este o foarte mare lucrare la Dumnezeu , nespus de mare. Preotul ţine locul lui Dumnezeu pe pământ; Dumnezeu a creat două lucruri extraordinare care nu mai pot fi depăşite la o eventuală altă creaţie: a creat o femeie distinsă care a născut pe Dumnezeu; şi a creat preoţia care-l coboară pe Dumnezeuu din cer şi-L naşte pe Sfânta Masă’’. (sublinierea autorului)


Pentru a nădăjdui mântuirea oamenii trebuie să respecte trei lucruri: ’’Să fiţi bine mărturisiţi!’’, ’’Să căutaţi să fiţi pomeniţi la Sfintele Liturghii!’’ şi ’’Să faceţi milostenie,pomană!’’ (sublinierea autorului).În legătură cu al treilea element , el accentuează: ’’Domnule, dacă spune: <Însutit veţi primi (Matei, 19, 29)>!, nu te teme că sărăceşti’’ şi ’’Să nu lăsaţi mâna întinsă nici când vă dă, nici când vă cere’’(sublinierea autorului).

 

’’Oricine poate şi trebuie să se roage, spunând: <Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-mă pe mine, păcătosul!>’’ (sublinierea autorului). Părintele recomandă această rugăciune dimineaţa, imediat după deşteptare: ’’Pentru că ceea ce aţi apucat să măcinaţi în coş, la moara gândurilor, la deşteptare, aceea veţi măcina toată ziua’’. ‘’Eşti sporit în rugăciune, când simţi nevoia să te rogi, aşa cum simţi nevoia de aer şi apă.’’ (sublinierea autorului) ‘’Dacă pomenim pe cineva, este, poate, departe de tine, nu are cum să ştie că tu îl pomeneşti. Tu chiar eşti în comuniune cu cel pe care l-ai pomenit. Dumnezeu, pentru rugăciunea ta, îl ajută pe el, şi tu, conştient, vrei să fii un împlinitor al poruncilor date de Dumnezeu: te numeşti un mântuitor cândva şi undeva.’’ (sublinierea autorului)

 

’’Grija că n-am făcut cutare sau cutare lucru nu e bună; grija trebuie să fie asta: să fiu prezent!’’ (sublinierea autorului) Părinte crede că ’’creştinii noştri români’’, atunci când aud bătaia clopotelor care ’’cheamă viii, plâng morţii şi împrătie viforele’’, se închină instinctiv,simţind că ’’acest sunet este o chemare sufletească. Acest moment de tresărire este foarte important. Această tresărire cu fineţea unui suspin aş încerca să o recomand. Orice clipă înseamnă un timp şi orice suspinare poate fi o rugăciune. (sublinierea autorului) Această clipă ne interesează de fapt: clipa ce vădeşte starea ascunsă a fiecăruia. (sublinierea autorului)Tocmai de aceea este importantă clipa de care vorbeam, când omul are, în sinea lui, o tresărire. Trist este dacă nu există tocmai această tresărire.’’ ’’Un moment e foarte important dacă ştii să-l trăieşti.’’ (sublinierea autorului)


Cele 12 trepte ale păcatului sunt rânduite asfel: ’’În treapta întâi, se numeşte atac, pe care l-a avut şi Mântuitorul , dar l-a biruit. În treapta a doua, păcatul persistă, dar nu suntem vinovaţi, e în gândul nostru. În treapta a treia, iar nu suntem vinovaţi, dar gândul a avansat poate chiar cu imagini, dar nu eşti vinovat.În treapt a patra nu eşti vinovat. Deja gândul a mai evoluat, că vorbim de evoluţia păcatului. În treapta a cincea, îţi dai seama de primejdie şi lupţi cu gândul care vine. În treapta a şasea îl accepţi cu mintea: <Da, am să-l fac!> De aici încolo eşti vinovat. În a şaptea treaptă îţi dai seama de degradare şi lupţi. În a opta îl faci cu fapta. În a noua îl repeţi. În a zecea te împătimezi. În a unsprezecea te descurajezi. În a douăsprezecea mori.’’ (sublinierile autorului)

 

Tot în legătură cu păcatul, Părintele Arsenie observă că ’’Lumea e obişnuită să spună nişte păcate, dar să ştiţi că foarte puţini îşi pun problema unor păcate pe ca enoile numim păcatele lipsirii, adică faptele bune pe care puteai face şi nu le-ai făcut. Vedeţi, şi asta înseamnă o curăţire. A vorbit de rău, nu s-a rugat suficient şi permanent...Mai întâi de toate, <...cine ştie să facă ce e bine şi nu face păcat are> (Iacov 4,17)’’(sublinierea autorului)

 

Există şase feluri de ispită: ‘’De sus: când ceri de la Dumnezeu mai mult decât poţi să duci. Cum a zis Fericitul Augustin, că vrea să scrie o carte aşa, întru totul să-L cuprindă pe Dumnezeu. De jos: nu faci pentru mântuirea ta nici ceea ce calci cu picioarele, adică nici ceea ce simţi cu propria ta fiinţă; nu împlineşti, nu te interesează. Eşti mort în ceea ce priveşte, educaţia, închinarea. Ispita din faţă: când vezi ispita chiar din faţă şi te ispiteşti că o vezi şi începe: foame, închipuiri…pentr ucă există un autor car eîşi prezintă aceste lucruri – diavolul. Ispita din spate: când îţi aminteşti de păcate trecute, retrospective, care nu sunt aşa de primejdioase, că nu le vezi, dar, dacă nu te astâmperi, începi să le vezi. Mai mult, intervine cu putere, că le-ai şi trăit. Ispita din stânga: când faci păcatul pentru însuşi păcatul. <Îl fac pentru că-i păcat!> – cu bună ştiinţă. Ispita din dreapta: cea mai primejdioasă, pentru că pe mulţi i-a încurcat! Au râvnă să facă binele şi îl exagerează. Nu au dreaptă socoteală. În Pateric sunt foarte multe exemple. Lipsa de dreaptă socoteală: să strâng iprea mult iubirea în braţe, crezând că iubirea îţi dă libertatea să faci şi ucidere chiar.Poţi să strângi un copil în braţe din iubire şi să-l omori. La tribunal nu există pedeapsă pentru iubire, ci pentru cine omoară’’. (sublinierile autorului)

 

’Dumnezeu numai celor smeriţi le dă har’’. (sublinierea autorului) ‘’Nici o patimă nu te apropie mai mult într-o asemănare cu diavolul ca mândria. (sublinierea autorului) Toate patimile se mai pot apăra cu firea şi cu grozavele împrejurări ale vieţii, dar mândria nu se poate apăra cu nimic. Ea are cutezanţa nesuferită să stea lângă orice fel de virtute şi chiar se ascunde în smerenie, pe care o are ca un paravan. Lucru foarte des întâlnit şi întărind cuvântul unui părinte care spune: <E smerit, mândruleţul!> (sublinierea autorului)(...) Iată Lucifer a căzut iremediabil, cădere marcată numai prin două cuvinte...eu sunt...’’(sublinierea autorului) Tot în legătură cu smerenia, Părintele Papacioc subliniază: ’’Pentru că, trebuie să spun, dar cu teamă, că nu prea văd căă singur postul ar da nădejde de mântuire. Singurăsmerenia adâncă din inima noastră şi neduşmănia este nădejdea de mântuire a noastră’’. (sublinierea autorului)El explică că ’’Dumnezeu nu ascultă pe cineva care zice numai: Doamne, am greşit,iart-mă!, că pocăinţă înseamnă înfrânare şi smerenie. Deci Dumnezeu cunoaşte inima şi, dacă e înfrânată şi smerită, se îndură de dânsa’’.(sublinierea autorului)

 

’Cel mai scump lucru de pe pământ este lacrima pocăinţei!’’ (sublinierea autorului) ‘’Nu trebuie numaidecât să plângi ca să te vadă lumea. Există o părere de rău adâncă pentru păcate, acestea sunt lacrimile nevăzute!’’ (sublinierea autorului)

’’Deci, a iubi înseamnă a îndrăzni să te asemeni cu Dumnezeu, după har, bineînţeles.’’ (sublinierea autorului) ’’Omul să înceapă, cel puţin, cu aceea să nu-i urască pe vrăjmaşi’’ (sublinierea autorului)

 

’’Pacea nu vine decât numai atunci când, mai mult sau mai puţin, doreşti să un te stăpânească nici o patimă. Simţi că vine un duh liniştitor, eliberator în inimă. Simţi nevoia să te controlezi, să fii cât mai treaz în legătură cu orice lucru vătămător, cât de mic. Vei simţi oveselie tainică şi o cuviincioasă ândrăneală spre bubul tău Stăpân, să nu-l superi şi să-ţi întindă mâna salvatoare mereu şi aceasta într-o plăcută şi neînvonsă atenţie a ta.Eliberarea aceasta o ai pentru că ştii că faci nu ce vrei tu, ci numai ce-i place lui Dumnezeu.’’ (sublinierea autorului) ’’Satana, care n-are o clipă de răgaz (sublinierea autorului), gândeşte ca, indirect(sublinierea autorului), să poată despărţi pe om de Făcătorul lui.’’ ’’Nu trebuie să pleci capul şi să abdici,oricare şi oricum ar fi păcatul. Recunoaşte-L mai departe pe Dumnezeu ca Stăpânul tău (sublinierea autorului) milostiv, că nici o nenorocire nu înseamnă ceva dacă ai credinţă de stâncă.’’

Despre atitudinea creştinului părintele spune că’’Poziţia creştină este asta: <O, sancta simplicitas! (sublinierea autorului) – (O, sfântă simplitate!)>. Poziţia creştină e asta: <Sapientia cedere est (sublinierea autorului) (Înţelepciune este să cedezi)>’’

 

Despre darurile lui Isus pentru oameni arhimandritul spune că ’’Hristos ne-a adus mai mult decât ne-a pierdut Adam. Ne-a adus puterea de discernământ, puterea de a birui răul, de a accepta suferinţa şi a de a iubi pe vrăjmaşi şi putinţa de a deveni Dumnezeu după har.’’ (sublinierea autorului)

Părintele Papacioc avertizează că ’’Cel mai grozav moment va fi acela în care vei muri. Mila încetează de la Dumnezeu. De atunci încolo începe dreptatea lui Dumnezeu, după faptele tale’’. Greşelile pentru care vom fi judecaţi sunt de patru feluri: ’’1. Răutăţile pe care le facem noi. 2.Răutăţile pe care le fac alţii din cauza noastră. 3.Bunătăţile pe care nu le-am făcut. 4.Bunătăţile pe care nu le-au făcut alţii, împiedicaţi de noi’’. (sublinierea autorului) Nu întâmplător părintele a spus unei persoane: ’’nu de moarte să te temi, ci de Înviere’’. (sublinierea autorului) Dar tot el ne asigură că: ’’Singurul sens e Hristos!’’

 

SURSA

Arhimandrit Arsenie Papacioc, Veşnicia ascunsă într-o clipă, ed. Reîntregirea, Alba Iulia, 2004, pp.83-152

 

Marius Teja

Marius Teja

M-am născut în 1969 în Constanţa, dintr-un tată fărşerot şi o mamă cipană (Nurciu). Am absolvit în 1997 Facultatea de istorie a Universităţii Bucureşti. Am lucrat în Bucureşti în învăţămîntul preuniversitar şi în presă. În prezent sunt pensionat şi locuiesc în Constanţa.

Website: www.aromanul.ro

Leave a comment

Make sure you enter the (*) required information where indicated.
Basic HTML code is allowed.

Login

Register

*
*
*
*
*

* Field is required