Aromânul Istorie şi Cultură Aromână

Login Register
Acasa » Blog » Items filtered by date: Aprilie 2012
A+ R A-
Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445


1)Culishic – Ciulama

Când 2,5 litri de apă fierb (hierb) într-un vas (tighani / ciaun) se adaugă (s-adavgă) 0,1 litri de ulei (untulemnu), apoi (deapoea) 0,3 kg telemea (cashlu) pisată (chisat) cu furculița (bunela) și apoi se presară (s-pispileashti) 0,3 kg mălai (fărină di misur). Se amestecă (S-minteashti) bine (ghini) până se leagă compoziția. Apoi se adaugă deasupra (pisupră) puțin (niheamă) ulei prăjit și piper (chiper) roșu (arosh).

Se mănâncă (S-măcâ) cu pâine, cu lingura sau (ică) cu furculița.

Cantitățile sunt corespunzătoare unui număr de 10 porții. 1 porție de 100 g are valoare nutritivă de 288 Kcalorii.

 

1bis)Culeash dinjicat – Terci cu pâine

Se prepară (S-măyiripseashti) cu aceleași cantități de ingredient ca (has) și Culishicu, dar mai subțire (subtsări), și se toarnă în (tu) tavă (tăvă) peste (pisti) pâinea (pănea) ruptă în bucățele (dinjicată).

Se amestecă (S-mintesashti) și se mănâncă (s-măcâ) cu lingura.

Cantitățile sunt corespunzătoare unui număr de 10 porții. 1 porție de 100 g are valoare nutritivă de 288 Kcalorii.

 

 

SURSA

Stere Stavrositu, Mâcări armâneshtsâ ti fumealji shi ti oaspits la harauă, Fundația ”Arta serviciilor în turism prof. Stere Stavrositu, Constanța, 2011, pp. 9-10.

 

Mese organizate (cumândusiti) sunt cele de protocol pentru invitați (oaspits) oficiali (ofitsiali), organizate de oficialități locale, județene, ministeriale, guvernamentale (chivernisi), prezindențiale și patronate.


Aceste mese se organizează la prânz, numindu-se dejunuri, sau seara (dicseară), numindu-se dineuri, recepții sau coctailuri.


Aceste mese se organizează în restaurant special (aleapti) sau (ică) în instituții cu saloane pregătite în acest scop (andreapti).


Aceste mese oficiale se organizează cu ocazia sărbătorilor naționale, inaugurarării unui obiectiv local, județean sau national, vizitei în țara noastră sau într-o țară străină a unor invitați importanți pe plan international.

 

 

Stere Stavrositu, Mâcări armâneshtsâ ti fumealji shi ti oaspits la harauă, Fundația ”Arta serviciilor în turism prof. Stere Stavrositu”, Constanța, 2011, p. 7-8


Aceste mese în familie (fumealji) se fac la restaurant sau acasă cu ocazia zilei de naștere (yiurtuseari a vrâstâljei / dzuua di amintari), onomasticii ( a număljei), aniversării a 25, 40 și 50 ani de la căsătorie, respectiv nunta de cristal, de argint, de aur (numta di cristalu, di asimi, di malâmâ).


Masa pentru petrecerea (harauâ) de la sfâșitul (bitisirea) școlilor (sculiilor) se numește Banchet.


Masa pentru aniversare a 20, 40 și 50 de ani de la absolvirea școlii se numește Agapă.


Masă de petrecere este și Revelionul, fie casă, fie la restaurant.


Se recomandă atenție la meniul comandat (cumăndusit).și la aranjarea (andridzearea) meselor cu tot ce este necesar în aceste ocazii.

 


SURSA

Stere Stavrositu, Mâcări armâneshtsâ ti fumealji shi ti oaspits la harauă, Fundația ”Arta serviciilor în turism prof. Stere Stavrositu”, Constanța, 2011, p. 7.

Masa di prăndzu – Masa de prânz

Sâmbătă, 07 Aprilie 2012 18:42

Felurile de mâncare servite la masa principală a zilei trebuie (lipseashti) să reprezinte (s-hibâ) 40-45 % din hrana zilnică (calorii).


Se începe cu o gustare.

Apoi se servește ciurbă (ciorbă), supâ (supă) sau borsh, după care se bea puțină (niheamâ) țuică (arăchii).


A doua parte a meniului poate include: praz cu carne (prashi cu carni), cartofi cu carne (combari cu carni), mâncare de urzici cu orez (mâcari di urdzâts cu arizu), pește cu orez la cuptor (pescu cu arizu la cireap), mămăligă cu brânză și cu costiță (bârgâdanu cu cashu sh-cu tsâgâridz), iahnie de oaie (ahnii di oai), măruntaie și mațe de miel cu orez (yianomati sh-matsâ di njelu cu arizu), miel umplut cu măruntaie și cu orez la cuptor (njelu umplut cu yianomati sh-cu arizu la cireap), pește fript cu sos (pescu friptu cu dzamă), mâncare de spanac cu orez (mâcari di spanachi cu arizu), friptură de porc sau de vițel la cuptor sau grătar sau plită (friptalju di porcu ică di yitsăl la cireap, grătar sau plitâ), mâncare de spanac cu carne (mâcari di verdzu cu carni), ardei umpluți cu carne (piperchi umpluti cu carni), sarmale cu carne de porc (sărmadz cu carni di porcu), friptură de pui / găină la cuptor (friptalju di pui / găljină la cireap), cârnați de porc cu spanac (lucanits di porcu cu verdzu).


În acest moment al mesei se recomandă vin alb (yinlu albu) la mâncăruri cu carne albă (pui, pește), legume, și mâncăruri cu brânză. Vinul alb rece (aratsi) și simplu se toarnă în pahare cu picior (chelchi cu cicior) de 125-150 ml, apa minerală sau plată fiind turnată în alt pahar.

Vinul roșu (yinlu arosh) se recomandă la mâncăruri cu carne roșie (porc, vițel, cârnați, ficat) friptă cu garnituri de legume și salate. Nu se recomandă rece. Se toarnă în pahare de 175-200 ml, iar apa se toarnă în alt pahar.

Tot acum se poate bea și bere rece.


La sfârșitul mesei se servește felul trei: deserturi (dultsenji). Se recomandă: plăcintă aromână învârtită cu brânză (pitâ anvârtitâ cu cashu), plăcintă aromână cu brânză (pitâ sâlârii cu cashu), plăcintă, tăiței cu brânză (peturi cu cashu), plăcintă aromână cu mere (pitâ cu meari), plăcintă aromână cu dovleac (pitâ cu curcubetâ), cozonac (cuzunac), topci cu cashu, orez cu lapte (ariz cu lapti), prăjituri și dulciuri (imishi).

 


SURSA

Stere Stavrositu, Mâcări armâneshtsâ ti fumealji shi ti oaspits la harauă, Fundația ”Arta serviciilor în turism prof. Stere Stavrositu”, Constanța, 2011, pp. 6-7.

Prima (Prota) masă a zilei are o mare importanță pentru stomac (stâmahe) și sănătatea (sânâtatea) omului (omlui), deoarece mărește (s-andavgă) energia (energhia) calorică a organismului în perspectiva unei noi zi (dzuuâ) de lucru.


Este recomandabil ca micul dejun să fie luat la ora (sihatea) 7-7,30 atunci când este servit cu familia (fumealji) sau la serviciu (lucru). Musafirii și pensionarii, precum și lucrătorii aflați în concediu pot amâna micul dejun până la ora 9.


Felurile recomandate (urnipsiti) pentru micul dejun sunt produsele lactate, adică brânză (cash) și lapte (lapti), cărora li se pot adăuga cârnați (lucanits), pește (pescu), legume proaspete, dulceață, ceai, cafea, iaurt (mârcatu), ouă fierte (oauă hiarti), ouă prăjite cu brânză (oauă tsârgâsiti cu cashu), ardei (piperchi), pâtrâgeani (roșii).


Trebuie să ne obișnuim să luăm micul dejun în familie, pentru ca cei mici (cilimeanjlji) să învețe cum aranjăm (s-andridzem) masa cu farfurii (cinii), tacâmuri și căni de ceai, cum se mânâncă (s-măcâ) cu tacâmurile și că nu este frumos să vorbească (azburască) cu gura plină (ămplină).


Când avem musafiri (oaspits) îi vom cinsti (va-lj tinjisim) cu gustări, mezeluri, cremvuști, omlete simple sau (ică) cu legume, lapte fiert (hiert) cu cacao (cacau), iaurt, plăcintă aromână (pită), ceai, suc natural, ardei prăjiți cu brânză (piperchi tsârgâsiti cu cashu), trahana (târhână), tăiței (peturi), fasole bătută (fâsuljiu ciucutit), ouă umplute cu brânză, cu ciuperci, cu ficat (oauă umpluti cu cashu, cu burets, cu hicatu). Felurile de mâncare se pun în fafuria fiecărui musafir sau se pun în platouri, cărora li se atașează lingură și furculiță (bunelă) ca să se servească singuri.

 

SURSA

Stere Stavrositu, Mâcări armâneshtsâ ti fumealji shi ti oaspits la harauă, Fundația ”Arta serviciilor în turism prof. Stere Stavrositu”, Constanța, 2011, p. 6.


Acrimi Borș

Amigdali – Migdale

Arpitushi - Aripioară de pui

Aspurcucheari - A stropi

Ayeazmă - Mentă

Ayitsă di ayinnji - Viță de vie

Ayiu - Usturoi

 

Ănyeatu – Fermentat

Băcălearu Batog pește sărat

Burets Ciuperci

Buză – Bragă

 

Canelă - Scorțișoară

Capishchi - Fasole verde (Păstăi)

Căpshuni Căpșune

Câleari - Călire

Câvârmă – Sloi

Cearnici – Dude

Chimin Chimen

Chinară – Anghinare

Cimburică – Cimbru

Cireapu - Cuptor

Ciushchi Fasole verde (Păstăi)

S-cocu - A coace

Combaru Cartof

Crishteari - Dospire

Cucuticiu di păni Felie de pâine

Culishicu - Ciulama

Cunupidă Conopidă

Curcubetă – Dovleac

Curcubitushi – Dovlecel

 

Dzardzali - Caise

Di primansus Abundență

 

Fauă Bob de linte

Fărină di misuru - Mălai

Fisulju – Fasole

 

Gătunji – Gutuie

Ghiuvrecu Covrig

Gortsu - Pară

 

Hasmatsuchi - Zmeură

Hearhică – Piersică

Hitsi - Smochine

Hiumănic – Pepene roșu

 

Izmă - Mentă

 

Lăptucă - Salată

Lilici Albă - Mușețel

Linti – Linte

Lobadă – Lobodă

 

Madzări – Mazăre

Magdanos – Pătrunjel

Mană - Ștevie

Masini – Măsline

Mărsineatsă – Mâncare de post

Mărulă - Salată

Misuru – Porumb

Morcuvi - Morcovi

 

Nibilbe - Năut

Nucă – Nucă

 

Omlu – Hrean

 

Păngeari - Sfeclă roșie

Păntică Burtă de oaie

Pătată Cartof

Pătrăgeană aroshi - Pătlăgeană roșie, Tomată

Pătrăgeană vinită - Pătlăgeană vânătă, Vânătă

Peturi – Foaie de cocă

Pipircushi – Ardei iute

Piponju - Pepene galben

Prashi - Praz

Purtucăi - Portocale

 

Ripani - Ridiche

 

Selină - Țelină

Spănachi - Spanac

Susami - Susan

 

Shteayi - Ștevie

Topci - Cocoloș

Topci di fărină - Cocoloașe de făină

 

Tseapă – Ceapă

Tseapă njică - Arpagic

Tsimurică – Cimbru

Tsipică Ceapă mică

Tsiru Ciur

 

Undatu - Clocotit

Undă - Clocot

Urdzăcă - Urzică

 

Vasileac - Busuioc

Verdzu albu - Varză albă

Vishini - Vișini

 

Yineari - Dospire


SURSA

Stere Stavrositu, Mâcări armâneshtâ ti fumealji shi ti oaspits la harauă, Fundația ”Arta serviciilor în turism prof. Stere Stavrositu”, Constanța, 2011, pp. 107-108.

 

 

 

 

Stere Stavrositu, profesor de alimentație publică și inginer diplomat în inginerie alimentară, a publicat 16 cărți de specialitate.


În 2011, în calitate de pensioner, a publicat în versiune aromână-română o culegere de rețete din gastronomia aromână: Mâcări armâneshtsâ ti fumealji shi oaspits la harauă.


Cartea are următoarea dedicație în aromână: Aestă carti, angrăpsită cu multă tinjilji shi ihtibari ti ”Armânami” sh-ti fumealjea Petre shi Aurora Mișcu (dziniri shi hilji) sh-nai ma multu ti nipoatili Tanța shi Anamaria (studenti).[Această carte, scrisă cu multă stimă și considerație pentru neamul aromânesc și familia Petre și Aurora Mișcu (ginere și fiică) și mai ales pentru nepoatele Tanța și Anamaria (studente)].


Volumul are următorul motto în română: ”Liantul omenesc care este Gastronomia – o preocupare semnificativă a inteferențelor dintre cultură, artă și civilizație, cu test etic și esthetic, reprezintă de fapt ”Arta Gastronomică” și constituie o primă și temeinică apreciere, asupra vieții și istoria unui popor.”


Cele 288 de pagini ale acestei lucrări gastronomice sunt structurate astfel:

Cuvântul Autorului (pp. 3-5),

Partea I / Urnipsirea mâcărlor la masi (Recomandarea mâncărurilor la masă) (pp. 6-8),

Partea II / Retseti ti mâcări (pp. 9-106),

Zboarâ armâneshtsâ ti mâyiripseari ditu dictisunari (pp. 107-108),

Partea III / Rețete culinare (pp. 114-213),

Partea IV / Recomandarea și serviciile meselor pe etapele zilei (pp. 214-231)

Arta decenței în familie și în societate (pp. 228-231)

Terminologie culinară (pp. 232-233),

Bibliografie (p. 234),

Cuprins (pp. 235-239),

Poezia Măcărli armăneshtă (p.240)

64 fotografii color ale autorului (pp. 257-288).

 

În Cuvântul Autorului acesta își prezintă biografia profesională.


Partea I, redactată în aromână, se referă la patru categorii de mese: mic dejun, prânz, nuntă și protocol. Autorul mulțumește pentru ajutorul acordat în ceea ce privește terminologia gastronomică aromână surorilor sale Musha al Steryiu Avocat (92 ani), Yitsa al Iancu Pelehra (83 ani), Lena al Nachi Sarica (81 ani) și soției sale Cati Stavrositu.


Partea II, redactată în aromână, cuprinde 139 de rețete de Gustări – Ciurbadz – Mâcări – Friptadz – Ligumi murati – Dultseni (Gustări – Ciorbe – Mâncări – Fripturi – Legume murate - Deserturi). Rețetele prezintă cantitatea brută de ingrediente necesare pentru 10 porții, greutatea unei porții și valoarea nutritive în kilocalorie a unei porții.


Zboarâ armâneshtsâ ti mâyiripseari ditu dictisunari (Termeni din gastronomia aromână) cuprinde 82 de cuvinte în versiune română-aromână ce denumesc , în majoritate, plante.


Partea III este versiunea românească a Părții II.


Partea IV este versiunea românească extinsă a Părții I.


Arta decenței… reprezintă chintesența experienței de viață a autorului în domeniul vieții de familie. Acest capitol cuprinde două subcapitole cu titluri sugestive: Familia, celula fundamental a societății și Decență în a ne cunoaște pe noi înșine și apoi pe cel de lângă tine, pentru progresul familiei.


Terminologia culinară include 44 termeni explicați de autor.


Bibliografia lucrării cuprinde 5 cărți, din care 4 în aromână:

1.Dicstiunarlu T. Papahagi turnat tu un Dictsiunar RUMĂN-ARMĂN. Editsii Priliminară shi pratsială ăndreaptă di Tiberius Cunia (Editura ”Cartea Aromână”, 107 Britain Road Fayetteville, NY, USA – T. CUNIA shi Editura ”Cartea Aromănă”, Fundatsia ”Cartea Aromănă”, Constantsa, Str. Ioan Borcea, Nr. 38, Cod 8700, Romănia – D. St. GAROFIL), 1995, Format A4, 341 pag. (pri Armăneashti).

2.Matilda Caragiu-Marioțeanu = DICȚIONAR AROMÂN (Macedo-Vlah), DIARO, Literele (A-D); Comparativ (Român Literar – Aromân), Contextual, Normativ , Modern , Editura Enciclopedică, București, 1997, Format B5, 463 pag. (pri Armăneashti)

3. Gheorghe Caragheorghe = Dictsiunar Armănescu di Planti, Editura ”Cartea Aromănă” shi Editura ”Sammarina”, Constantsa, 2010, Format A5, 290 pag. (pri Armăneashti)

4.Tache Papahagi = Images D’Ethnographie Roumaine (Daco-Roumaine et Aroumaine) = Imagini de Etnografie Română (Daco-Română și Aromână), Tomul I / Tome Premier ( 318 photographies avec textes francais et roumain). Publicat sub asupiciile Societății Cultural-Natsională ”Apostol Mărgărit”, MCMXXVIII, Bucureshti, 1928, Format A4, (Proză, Fotografii), 176 pag. (Limba Franceză shi pri Armăneashti).

5. Stere Stavrositu = Rețetar de Preparate Culinare de Cofetărie-Patiserie și Arta Serviciilor în Restaurante pentru Turismul Național și Internațional, editat de Fundația ”Arta Serviciilor în Turism Prof. Stere Stavrositu”, 1998, (reeditat 2004, 2007), Format A4, 1120 pagini text cu 1514 Rețete Culinare și 175 Planșe color. (În limba romănă).

 

Cele 65 de fotografii sunt împărțite în 2 categorii: nr. 1-31 au ca tematică evenimente culturale aromâne, iar nr. 32-288 au ca tematică activitatea profesională. Prima categorie include fotografii realizate în majoritatea lor în anii 2001-2011 la Stejaru / Tulcea, Constanța, București, Livădz / Grecia, Selia / Grecia, Xirulivadi / Grecia, Gopeș / Macedonia, cu ocazia ZILEI NAȚIONALE A AROMÂNILOR și a ZILELOR CULTURII ARMÂNE. O subcategorie include fotografii alb-negru realizate în 1924 în Seres / Grecia, în 1926 în Giumaia /Bulgaria și 1956 în Sinoe / Constanța. Cea de-a doua categorie de fotografii are ca subiecte tehnica servirii mesei.


 

Lista celor 139 rețete:

1)Culishic – Colișic

1bis)Culeash dinjicat – Terci cu pâine

2)Zbuldzu ti cilimeanu (Njedzu di păni sh-cash di oaii)- Zbulz pentru copii

3)Shupla - Plăcintă de mălai

4)Târhână - Cus-cus

5)Peturi - Peturi

6)Dzamă di păni cu cashu - Papară

7)Shirbet - Limonadă acră

8)Ayiu ciucutit - Usturoi bătut

 

9)Bucuvală - Pâine mărunțită cu zahăr și ulei

10)Câvârmă - Sloi (Cavarma)

11)Piperchi dinjicati tsârgâsiti (ca la maia) - Ardei ca la bunica

12)Păpudyiu di fisulj - Fasole bătută

13)Oauă tsărgăsiti - Ouă prăjite

14)Bărgădan cu cashu sh-cu tsâgâridz - Mămăligă cu brânză și cu jumări

15)Prashi cu carni di porcu - Praz cu carne de porc

16)Combari cu carni di porcu la cireap  – Cartofi cu carne de porc la cuptor

17)Pâce di porcu - Piftie de porc

18)Mâcari di urdzăts cu ariz - Mâncare de urzici cu orez

19)Pescu cu ariz la cireap - Pește cu orez la cuptor

20)Yianomati di matsă di njel cu arizu la cireapu - Mațe de oaie cu orez la cuptor

21)Ahnii di oaii - Tocană cu carne de oaie

22)Njel umplut cu yianomati shi arizu - Miel umplut cu măruntaie și orez

23)Pită ”anvârtită” cu cashu - Plăcintă ”învârtită” cu brânză

24)Pită sălării cu cashu – Plăcintă încrețită cu brânză

25)Pităroanji di prashi cu peturi coapti – Plăcintă cu praz din foi coapte


27)Filii di păni cu hăvyear – Tartine cu icre

27bis)Hăvyear di pescu - Icre de pește

28)Pastă di cashu shi căshcăvalji - Liptauer (pastă de brânză)

29)Ligumi proapsiti cu cashu shi oauă - Crudități cu telemea și ouă

30)Fisuiu ciucutit cu afumătură – Fasole bătută cu costiță afumată

31)Oauă umpluti cu burets - Ouă umplute cu ciuperci

32)Oauă umpluti cu cashu – Ouă umplute cu pastă de brânză

33)Oauă umpluti cu hicat shi umtu – Ouă umplute cu pateu de ficat și unt

34)Pâce di puiu di găljină sau curcan – Piftie de pasăre (curcan)

35)Pătrăgeani aroshi umpluti cu cashu (liptauer) – Roșii umplute cu pastă de brânză

36)Pătrăgeani aroshi umpluti cu salată di pătrăgeani viniti – Roșii umplute cu salată de vinete

37)Salată di pătrăgeani viniti ică amisticată sh-cu piperchi coapti (aroshi) - Salată de vinete simplă sau cu ardei copți și roșii

38)Salată di veară - Salată dobrogeană de vară

39)Topci di căshcăvalji tsărgăsiti – Bulete de cașcaval

40)Topci di carni tsărgăsiti - Chifteluțe speciale

41)Curcubitushchi tsărgăsiti - Dovlecei prăjiți

42)Macaroani (spagheti) cu cashu – Macaroane (spaghete) cu unt și brânză

43)Supă cu fide - Supă cu fidea

44)Supă cu topic di grishu – Supă cu găluște

45)Supă di combari shi smântănă – Supă de cartofi cu smântână

46)Supă di pătrăgeani aroshi cu arizu – Supă de roșii cu orez

47)Supă angrushată di ligumi cu smântână - Cremă de legume cu smântână

48)Ciurbă cu topci di carni - Ciorbă de perișoare

49)Ciurbă di pătrăgeani aroshi cu carni di puiu - Ciorbă de roșii cu carne de pui

50)Ciurbă cu carni di oaie (noatinu) - Ciorbă cu carne de batal

51)Ciurbă di pescu (crap ică somnu) - Ciorbă de crap (somn)

52)Ciurbă di fisuiu albu cu afumătură - Ciorbă de fasole albă cu costiță

53)Ciurbă cu carni di njelu - Ciorbă de miel dreasă

54)Ciurbă cu carni di yitsălu (porcu) - Ciorbă cu carne de văcuță (porc)

55)Ciurbă cu stămahi di vacă - Ciorbă de burtă

56)Ciurbă armânescu di cheptu di puiu - Ciorbă dobrogeană de pui

57)Ciurbă di prashi - Ciorbă de praz

59) Pescu friptu cu dzamă - Crap la grătar cu saramură

60) Dzamă (saramură) ti pescu friptu - Saramură pentru pește

61) Măcari di pescu cu tseapă – Plachie din crap

62)Piperchi umpluti cu arizu - Ardei umpluți cu orez

63)Dzamă (sosu) di pătrăgeani aroshi - Sos tomat

64)Culishicu di burets - Ciulama de ciuperci

65) Curcubitushchi tsărgăsiti cu ayiu ciucutit- Dovlecei prăjiți cu mujdei

66)Mâcari di prashi cu masini - Mâncare de praz cu măsline

67)Sărmadz cu arizu tu frăndză di verdzu (ti păreasini) - Sarmale cu orez în foi de varză

68)Mâcari di pătrăgeani viniti cu shuncă shi căshcăvalji - Vinete pane cu șuncă și cașcaval

69)Măcari di legume sh-cu oauă – Budincă vegetariană

70)Măcari di combari sh-burets - Cartofi cu ciuperci și smântână

71)Măcari di combari, curcubituschi shi pătrăgeani – Cartofi cu dovlecei și roșii

72)Topci di combari cu cashu - Chifteluțe cu cartofi cu brânză

73)Topci di combari shi spanac - Chifteluțe de cartofi cu piureu de spanac

74) Curcubituschi umpluti - Dovlecei umpluți

75)Mâcari di spanacu cu arizu - Mâncare de spanac cu orez

76)Mâcari di shtei cu arizu – Mâncare de ștevie cu orez

77)Oauă ”ochiuri” cu urdzăts - Ochiuri cu pireu de urzici

78)Mâcari di prashi cu arizu – Pilaf cu praz

79)Pătrăgeani aroshi umpluti cu burets - Roșii umplute cu ciuperci

80)Oauă cu ligumi anvârtiti - Ruladă de omletă cu legume

81)Mâcari di spanac cu burets la cireapu - Mâncare de spanac cu ciuperci gratinat

82)Mâcari di combari cu carni di yitsălu - Mâncare de cartofi cu carne de vită

83)Friptură di yitsălu tu tăvă la cireapu - Friptură de vită la tavă

84)Mâcari di arizu cu carni- Pilaf cu carne de văcuță

85)Mâcari di spanacu cu carni  – Mâncare de spanac cucarne de vită

86)Mâcari di pătrăgeani viniti cu carni - Mâncare de vinete cu carne de vită

87)Lucanits di porcu cu fisulju - Cârnați de porc cu iahnie de fasole albă

88)Lucanits di porcu cu verdzu la cireapu – Cârnați de porc cu varză călită

89)Măcari di verdzu cu carni di porcu - Mâncare de varză cu carne de porc

90)Carni di porcu umplută cu căshcăvalji - Șnițel umplut cu cașcaval

91)Ahnii cu carni di porcu - Tocană cu carne de porc

92)Piperchi umpluti cu carni shi cu sosu - Ardei umpluți cu carne și sos tomat

93) Curcubitushi umpluti cu carni - Dovlecei umpluți cu carne

94)Mâcari (peturi) di combari cu carni shi sosu - Musaca de cartofi cu sos tomat

95)Mâcari (peturi) di curcubitushi cu carni shi sosu – Musaca de dovlecei cu sos tomat

96)Mâcari (peturi) di pătrăgeani viniti cu carni shi sosu – Musaca de vinete cu sos tomat

97)Mâcari di pătrăgeani aroshi impluti cu carni shi sosu -Roșii umplute cu carne și sos tomat

98)Sărmadz tu frăndză di verdzu - Sarmale în foi de varză

99)Sărmadz tu frăndză di ayinji shi smăntănă – Sarmale în foi de viță cu smântână

100)Culishicu ca carni di puiu - Ciulama de pui

101)Friptură di puiu tu tâvă la cireapu - Friptură de pui la tavă

102)Mâcari di fisulji veardi cu carni di puiu - Mâncare de fasole verde cu carne de pui

103)Mâcari di mazări cu carni di puiu - Mâncare de mazăre cu carne de pui

104)Măcări cu mură di puiu - Mâncare de pipote

105)Mâcari di fisulju cu carni di oaii – Mâncare de fasole albă cu carne de oaie

106)Mâcari di prashi cu carni di oaii shi masini - Mâncare de praz cu carne de oaie și măsline

107)Mâcari di virdetsuri cu carni di njelu - Mâncare de verdețuri cu carne de miel 

108)Pâstrâmă di oaii, afumată - Pastramă de oaie afumată

109)Pulpă di birbecu tu tăvă la cireapu - Pulpă de berbec la tavă

110)Yianomati di njelu tu prapur - Drob de miel

111)Friptură di njelu la cireapu - Friptură de miel la tavă

112)Mâcari di spanac cu carni di njelu - Mâncare de spanac cu carne de miel

113)Carni di oaii anvârtită la cireapu - Ruladă de batal la tavă

113bis)Baits (Dzamă ti marinarea carniljei) - Baiț

114)Mâcari di combari cu oauă shi smăntănă - Cartofi cu ouă și smântână la cuptor

115)Burets friptsă - Ciuperci la grătar

116)Macaroani (spagheti) cu umt shi căshcăvalji – Macaroane (spaghete) cu unt și cu cașcaval

117)Arizu cu umtu - Orez cu unt

118)Salată di piperchi coapti sh-cu pătrăgeani aroshi - Salată de ardei copți și roșii

119)Salată di pătrăgeani aroshi cu tseapă sh-cu cashu - Salată de roșii cu ceapă și telemea

120)Piperchi umpluti cu verdzu ti acriari - Ardei umpluți cu varză (murături)

121)Castravets tu saramură ti acriari – Castraveți murați în saramură (murături)

122)Pătrăgeani verdză ti acreari – Gogonele pentru murături

123)Gogoshari tu puscă ti acriari – Gogoșari întregi în oțet (murături)

124)Verdzu albu ti acriari – Varză albă pentru murat (căpățâni)

125)Lucanits afumats - Cârnați oltenești afumați

126)Lucanits proaspsits di porcu sh-di yitsălu – Cârnați proaspeți de porc și de vițel

127)Lucanits proaspits di oaii – Cârnați proaspeți de oaie

128) Lucanits groshi di casâ – Lebăr de casă

129) Stâmahi di porc umplutâ – Tobă de casă

130) Dultseami di arizu cu meari - Budincă de orez cu mere

131)Peturi cu cashu shi smăntănă (dultseami) - Clătite cu brânză de vaci și smântănă

132)Peturi cu dulceață sau gem – Clătite cu dulceață

133) Dultseami di arizu cu lapti – Orez cu lapte

134)Topci cu cashu di vacă (dultseami)- Papanași cu brânză de vaci

135) Pită cu cashu di vacă shi stafidz – Plăcintă cu brânză de vaci și stafide

136)Checu cu lăcumi - Chec cu rahat

137) Cuzunacu cu cacau - Cozonac cu cacao

138) Cuzunacu cu lăcumi – Cozonac cu rahat

139)Topci umpluti cu cashu (dultseami) - Langoși cu brânză





Stavrositu Stere (02.02.1936 România - )

Marţi, 03 Aprilie 2012 09:24

S.S. se dedică gastronomiei încă de la vârsta de 14 ani, când parcurge etapele de ucenicie-formare-calificare și absolvă liceul seral

Apoi a parcurs treptele profesionale operative bucătărie-servire și de conducere în restaurant.

În perioada 1951-1964 a fost ospătar, bucătar, șef de sală și șef de restaurant la COOP Babadag și la Organizația Comercială Medgidia.


A absolvit cursurile speciale de Director Complex Alimentație Publică, Teorie și Aplicații Practice cu lectori din Franța.


În 1964-1980 este transferat în învățământul de specialitate de alimentație publică în funcția de maistru-instructor la Școala Comercială Constanța și profesor de specialitate la Școala Profesională, Liceul de alimentație publică și Școala Postliceală Alimentație Publică.


Simultan cu intrarea în învățământ s-a înscris și a absolvit la București Școala Postliceală de Tehnolog Alimentație Publică în 1971și Școala de Maistru Instructor Alimentație Publică (Tehnologie și Pedagogie) în 1972.

A susținut cu succes examenul de definitivat, gradul didactic II și lucrarea tehnologică cu examen pentru gradul didactic I de maistru instructor.

A continuat cu studii de specialitate și practică în Producția Culinară, calitatea Serviciilor în Restaurante în cadrul Centralei de Turism O.N.T. Litoral.

A absolvit în 1980 Facultatea de Tehnologie a Produselor Alimentare (subingineri, zi) și apoi, după 1989, Facultatea de Inginerie Alimentare (inginer diplomat).


În perioada 1980-1991 a fost subinginer tehnolog principal la Centrala O.N.T. Litoral (Ministerul Turismului), profesor gradul I alimentație publică la Liceul Economic Constanța și profesor de formare la cursurile filialei Mamaia ale Centralei O. N. T. Litoral.

La Universitatea ‘’Dunărea de Jos’’ de la Galați a urmat cursurile de Pedagogie și Tehnologie Alimentară pentru susținerea examenelor de profesor gradul didactic II și I cu lucrare științifică de specialitate.


A continuat perfecționarea prin absolvirea cursurilor de Manager în Alimentația Publică și Turism și de Formator al Personalului Adult pentru funcții operative și de conducere în Alimentația Publică și Turism.


În 1991-2001 a continuat să activeze la Liceul Economic Constanța ca profesor în domeniul Tehnologiei culinare și a servirii consumatorilor. La pensionare a primit o Diplomă de Excelență pentru activitate didactică și editorial.

A continuat să predea însă, în perioada 2001-2011, cursuri de formare managerială și personal operativ la instituții acreditate pentru domeniul Alimentație Publică și Turism (Gastronomie și servicii).

În 2009-2011 a predat cursuri de Gastronomie, Gastrotehnică și Servicii în alimentația publică la Facultatea de Inginerie și Management în Alimentație Publică și Agroturism a Universității ‘’Ștefan cel Mare’’ din Suceava.


A scris 17 cărți de specialitate:

Cartea lucrătorului din restaurante;

Ghid profesional în Alimentaţia Publică,

Meniul de preparare la servire;

Semipreparatele în bucătăria modernă;

Manual de tehnologie culinară şi tehnica servirii consumatorilor (coautor) ;

Preparate de bar;

Practica serviciilor în restaurante şi baruri;

Familia. Şcoala bunelor maniere. Abecedar culinar;

Manual „Tehnica servirii Consumatorilor pentru Licee Economice de Alimentaţia publică” (coautor);

Reţetar de preparate culinare şi arta serviciilor în restaurante pentru turismul internaţional;

Arta serviciilor în restaurante, baruri şi hoteluri;

Reţetar de preparate culinare, de cofetărie - patiserie şi arta serviciilor în restaurante pentru turismul intern şi internaţional;

Familia. Arta decenţei şi gastronomiei în familie şi societate;

Arta serviciilor în restaurante gastronomie şi servicii hoteliere;

Arta serviciilor în restaurante, baruri, tehnologie culinară şi servicii hoteliere

Ospitalitatea în Turismul Românesc.Secolele XIX-XX-XXI (2010)

Mâcări armâneshtâ ti fumealji shi ti oaspits la harauă (2011)

Penultima sa lucrare cuprinde și autobiografia profesorului diplomat.


A realizat și un film didactic de specialitate de 220 de minute.


Este președinte fondator al Fundației ”Arta serviciilor în turism prof. Stere Stavrositu”.


Biografia sa profesională a fost inclusă în Dicționarul Personalităților dobrogene (III), editat în 2008 de Biblioteca Județeană Constanța și Biblioteca Universității Ovidius Constanța, și în Enciclopedia Personalităților din România, editată în 2009 de Who-Is-Hubners (Elveția), însoțită de o Diplomă de Merit Profesional în domeniile economie, cultură și știință.


Aniversarea vârstei de 75 de ani a fost consemnată de revista Gastromedia” și de cotidianul constănțean ”Cuget Liber”, fiind invitat cu această ocazie la televiziunea constănțeană ”Neptun”.

 


SURSE:

Stere Stavrositu, Mâcări armâneshtâ ti fumealji shi ti oaspits la harauă, Fundația ”Arta serviciilor în turism prof. Stere Stavrositu”, Constanța, 2011, pp. 3-5.

Violeta Pavelescu, La mulți ani, profesore Stere Stavrositu!, ”Cuget liber”, Constanța, 2 februarie 2011, http://www.cugetliber.ro/stiri-cultura-educatie-la-multi-ani-profesore-stere-stavrositu-75784

 

 

 

1.Varianta ortografiată de ”giony”: Anghjlu - Îngerul

 

Lolelei dit sãrmãnitsã, bati vimtul la purtitsã,

(Lolelei din leagăn, bate vântul la portiță,)


Anghjlu bun, lăi anghjlu domnu, intrã' n casã shi' adu somnu.
Nani, nu'nj ti'aspari nani, cã'tsã va da dada curbani ,
Baiuru di fluryi di gushi, shi' un ghiurdanu di lãndãrushi
Shi' unã padi di livadi, sã' nj ti' agiots
ă cu dada' n padi .
(Înger bun, măi înger domn, intră-n casă și adu somn.)

Nani, nu te speria, nani, că-ți va pune mama scumpule,

Salbă de aur la gât, și un stol de rândunele,

Și o poieniță în livadă, Să te joci cu mama pe jos.)


Sã' nj tsã' adunã buna lunã, shi nunlu mari soari,
Steali unã cãti unã, sã' nj tsã' adaru ciuparyi,
S' yinã maia s' batã gaia, s' yinã paplu s' batã araplu
Shi' unã plicyi licurici, c doarmi tu lilici.
(Să-ți adune luna, și soarele nașul mare,

Stele una câte una, să-ți fac panglică,

Să vină bunica să bată gaia, să vină bunicul să bată arapul
Și un mic licurici, care doarme printre flori.)

 

Sã’nj ti’acatsã somnul, somnul‘n bratsã, ta's tsã alasã yisu pi fatsã ,
Sã-ni' creshtsã mari pui, pui di vreari, livindeatsă..

(Să te prindă somnul, somnul în brațe, ca să-ți lase visul pe față,

Să-mi crești mare puiule, pui al iubirii, viteaz.)

 


SURSA:

Nicu Alifantis – Anghjlu (Îngerul), ”giony”, Versuri, 26 ianuarie 2010, http://giony.ro/versuri-p/nicu-alifantis---anghjlu/1453 (Audio)

 

 

 

2. Varianta ortografiată de Izabela Papazicu: Cântic di sârmânițâ – Cântec de leagăn

Liole-le dit sîrmîniţă,
Bate vimtu la purtiţă,
Anghil bun, lai anghil domn,
Intră-n casă şi-adu somn !

Nani, nu-ni te-aspare, nani
Că va-ţi da dada curbane,
Bair di flurii di guşe
Şi-un ghiurdan di lîndăruşe,

Şi-ună pade
Di livade,
Să-ni te-agioţ cu dada-mpade

Să-ñi ţ-adună
Nuna-Lună
Şi-nunul-mare,
Soare, -
Steale ună cîte ună
Să-ñi ţ-adar ciupare.

S-hină maia
S-bată gaia,
S-hina paplu
S-bată-araplu,
Şi-ună price
Licurice,
Cari doarme tu lilice.

Si-ñi te-acaţă
Somnu-n braţă –
Tra s-ţ-alasă
Vis pri faţă,
S-ñi-acreşti mare –
Puiliu di vreare,
Livindeaţă !


Cântecul este o compoziție a lui N. A. pe versuri ale poeților aromâni Zahu Pană (20.08.1921 Beala de Sus * Iugoslavia – 01.03.2001 New York * SUA) și Hristu Cândroveanu.(1928 Babuc / Durostor * România - ). Melodia a fost lansată în 2002 pe albumul Neuitatele femei. Mama lui N. A. este aromâncă.

 

 

SURSA

Izabela Papazicu, ”Zboarâ Niangrâpsiti”, 08.06.2009, http://daimadeadun.wordpress.com/2009/06/08/nicu-alifantis-cantic-di-sarmanita/ (Video)

 

Cântic-lu a cucuveauă-liei - Cântecul cucuvelei: PHOENIX


Cucuveaua-mbufnată,
S-nu ti-aflai d-iu ti-ai aflată.
Ți eșț-ahât blâstimatâ,
Și-ahât multu-nfârmacatâ.
Pi cathi casă ai stată
Ș-pi cathi ugeac ai cântată,
Di timel’i s-au răvăită
Ș-oamiñil’i tuț au murită,
Ș-oamiñil’i tuț au murită.

Cucuvea îmbufnată,
Să nu te găsesc unde te-ai afla!
De ce ești atât de blestemată
Și atât de otrăvitoare?
Pe care casă ai stat?
Și pe ce ulucă ai cântat?
Din temelii s-a dărâmat
Și oamenii toți au murit,
Și oamenii toți au murit.

 

Casa-țea țe te-alinashi,
Dupâ ţină di cântați,
Eara-unui celnic mare,
Ți-oili n-avea misurare.
Cai cu iape-misticate
Şi mule multu mușate,
Avea hil’i, avea nurări,
Tuț cu feate ș-cu ficiori,
Tuț cu feate ș-cu ficiori.

Casa cea pe care te așezși
După ce cântași
Era a unui om de frunte
Ce avea oi nenumărate
Și cai cu iepe amestecați
Cu catâri foarte frumoși,
Avea fii, avea nurori,
Toți cu fete și cu feciori,
Toți cu fete și cu feciori.

 

Pi casă de-anda-i cântași,
Parca stroflu îl bâgași
Oile se-ngălbedziră
Ș-pân de una apsusiră.
Mule ș-cai t-ună muceară
Păscându s-anfârmâcară,
Di s-dusiră hil’i, nurări,
Cu feate, cu tuț ficiori,
Cu feate, cu tuț ficiori.

Peste casa pe care cântași înainte
Parcă prăpădul îl aduseși,
Oile se îngălbeniră
Și până la ultima muriră.
Catârii și caii se împreunară,
Păscând ei se otrăviră,
Încât se duseră fiii și nurorile,
Cu fetele și cu toți feciorii,
Cu fetele și cu toți feciorii.

 

Cas-armase pundixită
Și di oameni nimutrită
Pân-câdzu și-s fațe pade
Ș-criscu iarbă ș-livade.

Casa rămase părăsită
Și de oameni nemaivăzută
Până căzu și se făcu o padină
Și crescură iarbă și livezi.

 

 

 

SURSA:

”Călușarul”, ”Lyrics Translate”, 24 septembrie 2011 http://lyricstranslate.com/en/cintic-lu-cucuveaua-liei-cantecul-cucuvelei.html (Video)

 

 

NOTĂ:

PHOENIX, Album ”Cantofabule” / București / 1975 (Muzica: Nicu Covaci; Text: Ștefan Foarță și Andrei Ujică)

 

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135
Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135
Pagina 3 din 3

Login

Register

*
*
*
*
*

* Field is required