Aromânul Istorie şi Cultură Aromână

Login Register
Acasa » Blog » Displaying items by tag: Ţaţa
A+ R A-

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Partea I a antologiei de lirică grămosteană Carabeu, lăi carabeu alcătuită de poetul aromân din Macedonia Dina Cuvată se întitulează Cadri vecl'i (Imagini vechi) şi cuprinde 36 de cântece, ale căror versiuni româneşti îmi aparţin.


1. Ňi-avdzam puil'i (Mi-auzeam păsările)

Îňi şideam cu dadă-mea,

Ňi-avdzam puil'i cum cânta -

Şi lişor, cum ş-adilea...

Si-şi amurtă pisti loc -

Cu-a lor cîntic plin di foc!

(Îmi şedeam cu mama mea,

Mi-auzeam păsările cum cântau -

Şi uşor, cum respirau...

Îşi amuţesc peste loc -

Cu al lor cântec plin de foc!)


2. Tini, puil'iu alexendaru (Tu, pasăre alexendaru)

Tini, puil'iu alexendaru -

Ţi ţă baţ ahît muşatu,

'Hît muşat, ahît ti-ambaru?

Cu cicioarli pi vlîstaru,

S-faţ hîbari-a munţîlor,

Munţl'i neaua si nu ţînă -

Că va-s treacă chihîiadzl'i,

Chihîiadzl'i cu bineţi,

Picurarl'i cu cupiili..

(Tu, pasăre alexendaru

Ce îţi cânţi atât de frumos,

Atât de frumos, atât de bine?

Cu picioarele pe vlăstar,

Să faci cunoscut munţilor,

Munţii neaua să nu ţină -

Că vor trece bacii,

Bacii călări,

Păcurarii cu turmele...)


3. Ies fumel'i (Vin familiile)

Nă dzuă, di cîtră seară -

Ş-si pîrea chiro di veară,

Nsus tu munţă - nu-ari neauă,

Da lilici ş-trandafili,

Ies fumel'i pi la cîlivi...

(Într-o zi, către seară -

Se părea vreme de vară,

În sus în munţi - nu este nea,

Ies florile şi trandafirii,

Vin familiile la colibe...)


4. C-un bîrţat di soari (Cu o rază de soare)

Dzeană piste munţă -

Nu ari ni muabeti,

Casili ca şcreti,

Maşi auşl’i gol’i...

C-un bîrţat di soari -

Ş-si adună la stani,

Pi-un cîlcîniţ di pită...’’

(Pe dealul de peste munţi

Nu se aude vorbă de om -

Casele pustii

Doar bătrânii singuri...

Cu o rază de soare -

Şi se adună la stână

La o margine de plăcintă...)


5. Cîrliglu (Caţa)

- Lăi, Cole - ghină niheam,

Ňi-agîrşii cîrliglu ndzeană...

Cîrlig ş-altu noi avem -

Ma, c-aţel, Cole, nu ari!

- Va-s adrăm di gorţ uscat,

Va-l bîgăm pi coardă noauă,

S-ňiurdzească di gîrleauă...

(- Măi, Nicolae - vino puţin,

Îmi uitai caţa sus...

Caţă mai avem -

Dar, ca aceea, Nicolae, nu există!

- O vom face din lemn de păr uscat,

O vom pune pe coardă nouă,

Să miroasă a gîrleauă...)


6. Mardzina di-amari (La ţărmul mării)

Mardzina di-amari

Treaţi nă cîrvani

Cîrvani di mlări,

Ncîrcată cu sari...

Coli-lu al Capsali,

El gioni ma mari,

Ncalar pi mulari -

Distimelea-arcată,

Să-l’i ţînă-aumbrată,

Plosca aspindzurată,

Gura-a lui uscată

Ti chicută di-apă...

(La ţărmul mării

Trece o caravană

Caravană cu catâri,

Încărcată cu sare...

Nicolae al lui Capsali,

El voinic mai mare,

Călare pe catâr -

Prosopul aruncat

Să-i ţină umbră

Plosca atârnată

Gura a lui uscată

De o picătură de apă...)


7. Dol’eani (Doleani)

Doleani, hoară armânească -

Nu-şi va sculii gîrţească,

S-nu agîrşea limba-armânească!

Doleani, hoară cu tîtuni -

Nu-au frică di cîrîul’i...

Dol’eani, hoară cu bîhceaţ -

Nu-au frică di bîtîhceaţ!’’

(Doleani, sat aromânesc -

Nu vrea şcoală grecească,

Ca să nu uite limba aromână!

Doleani, sat cu tutun -

Nu au frică de caraule

Doleani sat cu grădini

Nu au frică de hoţi!)


8. Ieşi, lea dado, tu ubor (Ieşi, tu mamă, în curte)

Ieşi, lea dado, tu ubor,

s-vedz nveasta cum gioacă-n cor,

Cum s-încl'ină şi s-dirină -

Ca vearga di hlambură!

Ieşi, lăi tată, tu ubor,

S-vedz nveasta cum gioacă-n cor,

Cum s-încl'ină şi s-dirină,

Ca vearga di hlambură...

ieşi, lăi frate, tu ubor,

S-vedz nveasta cum gioacă-n cor,

Cum s-încl'ină şi s-dirină,

Ca vearga di hlambură...

Ieşi, lea soro, tu ubor,

S-vedz nveasta cum gioacă-n cor,

Cum s-încl'ină şi s-dirină -

Ca vearga di hlambură!

(Ieşi, tu mamă, în curte,

Să vezi mireasa cum joacă în horă,

Cum se apleacă şi se întinde -

Ca varga steagului!

Ieşi, măi tată, în curte,

Să vezi mireasa cum joacă în horă,

Cum se apleacă şi se întinde,

Ca varga steagului...

Ieşi, măi frate, în curte,

Să vezi mireasa cum joacă în horă,

Cum se apleacă şi se întinde,

Ca varga steagului...

Ieşi, tu soro, în curte,

Să vezi mireasa cum joacă în horă,

Cum se apleacă şi se întinde -

Ca varga de la steag!)


9. Nă sihati lai (Un ceas blestemat)

Oi, nî sihati lai -

Featili s-mîrtarî,

Zoica u-alîsară,

Di treidzţinţ di-ani...

Oi, cara s-ni-aveam tată,

Va-ni earam mîrtată...’’

(Oh, un ceas blestemat -

Fetele s-au măritat

Zoica au lăsat-o,

De treizeci şi cinci de ani...

Oh, dacă aş fi avut tată,

Aş fi fost măritată...)


10. Lai s-lu ved (Negru să-l văd)

Lai s-lu ved tatăl meu,

Ţi nu-ňi deadi gionli-a meu!

S-moară tu mîňi di uvreu -

S-l'i-aprindem ţeară di seu,

Să-l'i dăm gîrnu chitrîţeali,

Savanlu di-aruguzină!

(Negru să-l văd pe tatăl meu,

Că nu m-a măritat cu dragul meu!

Să moară în mâini de evreu -

Să-i aprindem lumânare de seu,

Să-i dăm colivă pietricele,

Giulgiu de rogojină!)


11. Hîrsiţ, hîrsiţ (Bucuraţi-vă, bucuraţi-vă)

Hîrsiţ, hîrsiţ - oaspiţ mîraţ,

Că eu pri soari mi-am giurată,

Cîntic s-nu-ňi cîntu!

Ma di hîtîrea oaspiţlor

Şi di hîtîrea nicuchirăl'ei,

Va-ňi acaţ u ncântec

Mult jilos ş-afuviros,

Ş-mult pîrîpînsitu...

(Bucuraţi-vă, bucuraţi-vă - bieţi oaspeţi,

Că eu pe soare m-am jurat,

Cântec să nu-mi cânt!

Dar de hatârul oaspeţilor

Şi de hatârul stăpânei casei,

Îmi voi începe un cântec

Foarte trist şi înfiorător,

Şi foarte plângător...)


12. Nchisiră oile (Porniră oile)

Nchisiră oili t as-fugă,

Picurarl’i nu vrea s-ducă...

Loaţ, ficiori, ncîrcaţ fumel’ili,

S-nu n-astal’i furl’i-n cali;

De-ană l’ea mul’erli sclavi -

Ş-n-avem ş-feati isusiti,

Cu şamurli trupusiti!’’

(Au început oile să fugă

Păcurarii nu vroiau să plece...

- Luaţi, feciori, încărcaţi familiiile în caravană

Să nu ne iasă hoţii în cale;

Să ne ia femeile sclave -

Şi avem şi fete logodite,

Cu trupuri împodobite!)


13. I-anvîrtiră (Îi înconjurară)

Ţinţi dzîli di Marţu,

Seara prindu Paşti -

Chihîiazl’i ncîrcară,

Cavala s-arcară,

L’i-anvîrtiră furl-i,

Greţl’i cu arbineşl’i

Ta s-lă fură oili,

Birbeţl’i, caleşl’i!

(A cincea zi din Martie

Seara în ajun de Paşti -

Bacii au încărcat,

Spre Cavala s-au aruncat,

I-au călcat hoţii,

Grecii cu albanezi

Ca să le fure oile,

Berbecii frumoşi!)


14. Lea dado (Tu mamă)

Mi fâţeşi, lea dado -

Ş-ghini mi crescuşi!

Maşi nu mi-nviţaşi,

Ta să ştiu ş-mini

Ţi-ari tu duneauă...

Vîrgarlu cu Turclu

S-îndridzea ta s-bată,

Greu polim va s-facă,

Mulţi gioni va s-cheară,

Dadili va s-plîngă,

Nveasti va s-jilească...

(M-ai născut, tu mamă -

Şi bine m-ai crescut!

Dar nu mă învăţaşi,

Ca să ştiu şi eu

Ce este pe lume...

Bulgarul şi cu Turcul

Se pregăteau să se bată,

Greu război vor face

Mulţi tineri vor pieri

Mamele vor plânge,

Nevestele vor jeli...)


15. De, lăi Dumidzali-m (De, măi Dumnezeul meu)

De, lăi Dumidzali-m

Pamporea tu-amari,

Şuiră ş-zghileaşti, capitanlu-aurlă

Ş-chipurlu ş-lu-asună...

De, lăi Aghiu-Nicola -

Bagă-ţ mănili-apunti,

Ta s-treacă giunamea – Gionil’i tuţ alepţă,

Ţi s-ducu tu polim...’’

(Deci, măi, Dumnezeul meu

Vaporul pe mare

Şuieră şi ţipă,

Căpitanul urlă

Şi clopotul îl bate...

Deci, măi Sfinte Nicolae -

Fă-ţi mâinile pod

Ca să treacă tinerimea -

Tineri toţi aleşi,

Care se duc la război...)


16. Brigadieri – ti picurari (Brigadieri către păcurari)

Nă niercurea tu hîrii -

Cînil’i-alatră, ti puvrii,

Că măndzîrli sunt înţărcl’eati

Di drugari, di partizani!

Vini planlu, dit Rusii -

Oili s-l’ea di vîsîlii...

Cari au di patru suti,

Pîn di ună s-li l’ea tuti!

Di-şi bîgară brigadierl’i,

Brigadieri – ti picurari...

(Într-o miercuri în zori -

Câinii latră a sărăcie

Că adăposturile oilor sunt încercuite

De partizani!

Veni planul din Rusia -

<Oile să le ia din ţară...

Care au patru sute

Pînă la una să le dea pe toate!>

Că şi-au pus brigadieri,

Brigadieri - pentru ciobani...)


17. Est an nu-avem lînă (Acest an nu avem lână)

Est an nu-avem lînă s-lucrăm -

Mea, ş-pîradz, s-ancupîrăm.

 - Du-ti, mumă, la cilnicadz,

Naca nă da doi-trei ucadz?...

- Mi duş, hil'iu, la cilnicadz -

Ma nu da fîră pîradz,

Vor ş-ma multu doi-trei drahmadz!

(Acest an nu avem lână să lucrăm -

Şi nici bani să cumpărăm.

- Du-te, mamă, la baci,

Nu cumva ne dau două-trei  ocale?...

- Mă dusei, fiule, la baci -

Dar nu dau fără bani,

Vor şi mai mult dou-trei drahme!)


18. Aest an (Acest an)

Aest an nu ghin fumel'i,

Nu - dinghios, nu ghin, di hima,

S-iasă-n hoară, Samarina,

Că ş-aduc aminti ş-plângu -

Di-anda armasiră tu cîmpu,

Tu casi-analti, cu-anoghi,

Di tu-anoghi,sum cîtoghi...

Chel'i va-s vindem,

Pradz va-s lomu,

Va lom pradz di la grîstimi,

Ta s-nă fţem proţ nicuchiri!

(Acest an nu vin familii,

Nu - din vale, nu vin, de jos,

Să vină-n sat, Samarina,

Că ş-aduc aminti şi plâng -

De când rămaseră în câmpie,

În case înalte, cu mansarde,

Din mansarde, sub beci...

Piei vom vinde,

bani vom lua,

Vom lua  de la ghirîstimi,

Ca să ajungem primii între gospodari!)


19. Cînticlu ti Mavrinori (Cântecul pentru Mavrinori)

La rîul di Mavrinori -

Mavrinori, munţă analţă,

Munţ analţă şi fuviroşi...

Aclo ş-chirură noauă nveasti -

Noauli cusurini-veari,

Noauli cu birbil’i îmbraţă!

- De, lai bîrbaţ ţi-avum noi!

Nu-s deadiră dupu noi,

S-nă treacă di Mavrinori...

(La râul din Mavrinori -

Mavrinori,munţi înalţi,

Munţ înalţi şi înfiorători...

Acolo au murit nouă neveste -

Nouă verişoare

Toate nouă cu privighetoare în braţe

- Nenorociţi bărbaţi ce avum noi!

Nu ne-au ascultat

Să ne treacă de Mavrinori...)


20. Di la nifur, pîn la cheatră (De la urcuş, pînă la piatră)

Di la nifur, pîn la cheatră,

Cum va s-ies, mini mîrată -

Cu sîrmîniţa-încîrcată...

- Lale, s-ţă bîneadză iapa -

S-nă bîgăm niheamă feata!

Lale, s-ţă bîneadză ghioclu -

s-nă bîgăm niheam nipotlu,

Ta s-nă neam uspeţ la dada!

(De la urcuş, până la piatră,

Cum voi ieşi, biata de mine -

Ducând leagănul cu mine...

- Unchiule, să-ţi trăiască iapa -

Să aşezăm puţin fata!

Unchiule, să-ţi trăiască roibul -

Să aşezăm puţin nepotul,

Ca să mergem oaspeţi la mama!)


21. Oh, armîni mîraţ (Oh, bieţi aromâni)

Ies armîni dit Vîrgîrii,

Vor ta s-treacă tu Gîrţii-

Oh, armîni mîraţ,

Crimăţis-fîţea!

La sinurlu vîrgîrescu,

Sta vărgîrl’i cu tufechili...

- Du-ti Dina, pîn Sufii,

Pîn Sufii,pîn la şeflu,

Ta să scoţ năpaşaportă,

S-nă triţemu tu Gîrţii...

Nai ma ninti- Dina-l Culachi,

Dupu Dina iasi ş-Halciu,

Nai ma nîpoi – Şuca-l Capsali...

Adnară noatinil’i-al Halciu,

Dupu noatini, cal’i-al Şuca...

(Pleacă aromânii din Bulgaria,

Vor să treacă în Grecia-

Oh, bieţi aromâni,

Crimă ce se făcea!

La graniţa bulgară,

Stau bulgarii cu puştile...

- Du-te Dina până în Sofia,

Până în Sofia, până la şeful,

Ca să scoţi un paşaport,

Să trecem în Grecia...

Mai înainte – Dina al lui Culachi,

După Dina trece şi Halciu,

Iar mai apoi – Şuca-l Capsali...

Adunară mieii lui Halciu,

După miei, caii lui Şuca...)


22. Voi, oarfîňi (Voi, orfani)

Aghil'i tuţă ş-ghiurtusescu,

Hristolu l'i-chirniseaşti,

Stă-Mîria-l plîcîrseaşti

Să-l'i da cl'eili di la morţă,

S-dişcl'idem paradislu,

S-videm morţăl'i cum bîneadză...

Oarfînil'i-s tu-aghnanghea soari,

Cu lumbărdzîli tu mîni,

Chihîiadzli-s tu zîndani -

Tuţ cu pundzîli di guşi:

- Voi, oarfîňi, s-nă daţ şumbărdzli,

Ghini nă sun lumbărdzli-a noauă...

(Sfinţii toţi sărbătoresc,

Hristos îi cinsteşte,

Sfânta Maria îl roagă

Să-i dea cheile de la morţi,

Să deschidem paradisul,

Să vedem morţii cum trăiesc...

Orfanii sunt în soarele de vis-a-vis,

Cu lumânările în mâini,

Bacii sunt în închisoare-

Toţi cu pungile de gât;

- Voi, orfani, să ne daţi lumânările,

Bune ne sunt lumânările nouă...)


23. A, lăi Cola (A, măi Nicolae)

A, lăi, Cola, celnic mari,

Di duneauă zilipsit -

Ţă intraşi ca pruxinit,

Ta să-l’i l’eai munţîl’i al Brova!

Cu Brova nu poţ s-ti-acaţ

Că Brova ş-ari pîradz

Ş-de-anvîrliga maş fîrtaţ...

Sineti dideşi ş-loaşi -

Bineclu lu ncîlicaşi,

Seara Mocra ţ-agiumseşi

Noaptea, anda ni-ti bîgaşi,

Atlu-a tău ş-lu silighişi,

Ma tahina, cînd ti sculaşi,

Cripat,corblu ţ-lu aflaşi!

(Măi, Nicolae, celnic mare,

De lume invidiat -

Ai făcut cerere

Să iei munţii lui Brova!

De Brova nu poţi să te iei,

Pentru că Brova are bani

Şi e înconjurat de tovarăşi...

Poliţă dăduşi şi luaşi -

Calul îl încălecaşi

Seara la Mocra ajunseşi

Noaptea când te-ai culcat,

Calul l-ai slobozit

Dar dimineaţa, când te sculaşi,

Mort, nenorocitul îl găsişi!)


24. Toamnă laie (Toamnă nenorocită)

Toamnă laie, di-astă toamnă!

Cara da di vini toamna,

Chihîiazl’i s-minduiescu,

S-minduia ş-Mihali cu Steriea...

Vini carti di la Vlahu -

L’ea-o, Streiea, ghivăsea-o...

Steriea, ţi nă spuni cartea?

Fende, cartea slabu spuni -

Ti cîşlazl’i, că nă-l’i loară...

Du-ti Nace, du-ti Vrace,

S-acaţ calu-aţel duriulu,

Ţel duriulu, ţel bineclu...

(Toamnă nenorocită, astă toamnă!

Dacă a început toamna,

Bacii se gândesc,

Se gândeau şi Mihai cu Stere...

Veni scrisoare de la Vlahu -

Ia-o, Stere, citeşte-o...

Stere, ce ne spune scrisoarea?

Tată, scrisoarea veste proaste ne spune -

Despre locul de iernat, că ni l-au luat...

Du-te Nacu, du-te Vracu,

Să prinzi calul acela roib,

Acela roib, acela de călărit...)


25. Scoal, Mita (Scoală, Dumitre)

Cînil’i alatră pisti dzeană,

Nu-avea cari si-şi l’i-angană...

Iasi Ciona tu uboru,

Îl’i ducheaşti că-s a loru!

Da Ciona furca di padi -

Ş-cu iruşea vimtului,

Iasi ndzeană,la cutari,

Lu-află Mita sum tîmbari:

- Scoal, lăi Mita, lăi bîrbate,

Soarli ansari trei bîrţati...’’

(Câinii latră peste deal,

Nu era nimeni să-i cheme...

Iese Ciona în curte,

Îi simte că sutn ai lor!

Aruncă Ciona furca pe jos -

Şi cu viteza vântului,

Merge pe deal, la stână,

Îl găseşte pe Mitru sub manta:

- Scoal, măi Mitre, măi bărbate,

Soarele sare trei suliţe pe cer...)


26. Dzîlili di ti Arisal’i (Zilele de Arisali)

Dzîlili di ti Arisal’i –

Plîngu dadi ti fumeal’i,

Plîndzi ş-laia mă-sa-l Ghiorghi,

Lele, lăi Ghiorghi ali dadi,

Chirut tu mesea di padi,

Taşuva, la nă fîntînă!

Lu-acîţă furlu di mînă

Ş-lu tricu tu Vîrgîrii -

Intră mă-sa tu ilii,

Veadi Ghiorghi tu bîhce -

Bana-l Ghiorghi, hrisusită...

(Zilele de Arisai

Plâng mame pentru familii,

Plânge şi nefericita mama lui Gheorghe,

Lele, măi Gheorghe al mamei,

Mort în mijlocul pajiştii,

Taşuva, lângă o fântână!

L-a prins hoţul de mână

Şi-l trecu în Bulgaria -

Merge maică-sa la oglindă -

Îl vede pe Ghiorghi în grădină-

Viaţa lui Ghiorghi, strălucită...)


27. Nă marţă, mirindi-oară (Într-o marţi, pe la chindie)

Nă marţă, mirindi-oară,

Viniră oili la strungă - Nu-avea cari si-şi li mulgă;

Cînil’i alătra pi dzeană -

Nu-avea cari si-şi l’i-angană...

- Griţ-l’i-al Gioga, di bîgat!

-Nu-i bîgat, că-i vîtîmat,

Sumun pom arucutit,

Cu lumăchi eara-anvîlit...

Vini Sutiri tu hîrii,

Di ş-adusi nă hîbari,

Nă hîbari fuviroasă:

Streiu-al Gioga-l vîtîmară -

Turţl’i cara-l’i plichisiră...

Casa-l Cola o-anvîrtiră,

Tuţ hapsi l’i-astupară..

- Lea, ţal-Costa,nveastă-nică,

Dorni ahapsi, fîră frică...

(Într-o marţi, pe la chindie,

Veniră oile la strungă -

Nu era nimeni să le mulgă:

Câinii lătrau pe deal -

Nu era nimeni să-i cheme...

Chemaţi-l pe Gioga din pat!

- Nu-i în pat, că-i ucis,

Sub un pom aruncat,

Cu ramuri era învelit...

Veni Sotir în zori

De aduse o veste,

O veste înspăimântătoare:

Pe Steriu al Gioga l-au ucis -

Turcii care-l împuşcară...

Casa lui Nicolae o sparseră,

Toţi înfundară puşcăria...

-Tu, soţia lui Ghiorghi, cumnata mare,

Dormi închisă, fără speranţă!

Tu, soţia lui Constantin, cumnata mică,

Dormi închisă, fără frică...)


28. Zvulii, Mita, zvulii (Iarbă, Mita, iarbă )

Zvulii, Mita, zvulii,

Zvulisi Mita ti mandră;

Tu ducă ş-si dusi ghini -

Tu turnată, nfîrmîcatu:

Lu-aştiptară ehţră n-cali,

Bana-l Mita el'i l'-u loară,

Calu-al Mita vini-n hoară,

S-ciudusiră ňicu ş-mari;

Măsa-al mita mirghiluseaşti,

Ţal-Mita aurlă, zghileaşti,

Sor-sa, Lena ş-faţi numtă -

Ni ta s-plîngă, ni ta s-cîntă!

(Iarbă, Mita, iarbă

Iarbă să ia Mita pentru stână;

La dus se duse bine -

La întoarcere, supărat:

Îl aşteptară duşmanii-ncale,

Viaţa lui Mita ei i-o luară,

Calul lui Mita veni în sat,

Se minunraă mic şi mare;

Maică-sa lui Mita boceşte,

Nevasta lui Mita urlă, ţipă,

Soră-sa, Elena, îşi face nunta -

Nici să plângă, nici să cânte!)


29. Calea di M-Poli (Calea la Oraş)

Di-ună şcretă di dimenaţă -

Cucuticil’i tut ma ş-cîntă,

Cîrvînarl’i tut ma ş-trecu,

Tut ma ş-trec calea di m-Poli...

- Ieşi lea dado s-nă inşimu

S-nă ntribămu ş-ti-aţel omu,

Ti-aţel omu ş-ti-aţel pul’iu -

Ta s-fudzim şi noi di aua...

Ti-aţel omu – Dina a nostru,

Dina, armaslu-n calea mari,

Calea mari ş-valea mari,

Anvârtitu tu tîmbari!

(Într-o nenorocită dimineaţă -

Cocoşii tot cântă,

Cărăuşii tot trec,

Tot trec pe drumul spre Oraş...

- Vino tu mamă să ieşim

Să întrebăm şi de acel om,

De acel om şi de acel pui -

Ca să plecăm şi noi de aici...

De acel om – Dina al nostru,

Dina, rămas în drumul mare,

Drumul mare şi valea mare,

Învelit în manta!)


30. Gioni nicat (June înecat)

Di nsus vini arîu turbat,

Rîu turbat cutrimburat -

ş-aduţi gioni nicat.

Tîş la moara di Gigheanţi,

Ş-lu-aflară cîţat di salţi...

Ş-si-adunară soţl’i-al Naca -

Nu-l cînoaşti cană, lailu!

Greaşti Sterea cusurins-su-

<Lele-le! Gioni cu hari!>

Deadi pălnili, zghileaşti -

<Bineclu-ni-ţă vini acasă..>.

S-ciudusiră nicu ş-mari!

(De sus veni râu turbat,

Râu turbat vijelios –

Şi aduce un tânăr înecat.

Tocmai la moara din Gigheanţ,

Şi-l găsiră agăţat de salcii...

Şi se adunară prietenii lui Naca -

Nu-l recunoaşte nimeni nefericitul!

Zice Stere vărul său –

<Lele-le! Tânăr fermecător!>

Dă palme, ţipă –

<Calul ţi-a venit acasă...>

S-au uimit cu mic şi mare!)


31. Oi-lele (Oi-lele)

Di-şi cîdzu, lea dado,

Steaua din ţer,

Di-şi cîdzu pi ună feată,

Corba - cît ş-eara muşată,

Ca di Dumnidză scriată...

Laia, iaste-ancupîrată,

C-ună ňil'i ş-giumitati,

Oi-lele feati mîrati...

(De-şi căzu, tu mamă,

Steaua din cer,

De-şi căzu pe o fată,

Nenorocoasa - cât era frumoasă,

Ca de la Dumnezeu scris...

Nefericita, este cumpărată,

Cu o mie şi jumătate,

Oi-lele biete fete...)


32. Du-ti, Lenă (Du-te, Eleno)

Du-ti, Lenă, s-badz cîldarea!

- Nu-ni mi duc, că ni-easti frică

Di-arbineşi fîră cîmeşi!

Dusi Lena cu cîldarea -

Ş-u arîchiră di cusiţă,

valea nghios, traplu însus,

U scoasiră tu livădz

Tu livădzli di Dirnecu...

- Ni-aflai Taşlu-al Cuşcuridă:

Mîr-lai, Taşlu-al Cuşcuridă,

Ncl’inăciuni multi-ali dadi -

Sî-ni pitreacă laili mestri,

Cî-ni si-arupsiră cicioarli,

Ş-sî-ni pitreacă şi şcurtaca...

(Du-te Eleno cu căldarea să iei apă!

- Nu mă duc că-mi este frică

De albanezi fără cămăşi!

Se duse Elena cu căldarea -

Şi-au prins-o de cosiţă,

Valea în jos, valea în sus,

O scoaseră în livezi,

În livezile din Dirnecu...

- Îl găsii pe Taşu al lui Cuşcuridă:

Vai, Taşu al lui Cuşcuridă,

Multe închinăciuni mamei -

Să-mi trimită nenorocoşii papuci,

Că mi-am rupt picioarele,

Şi să-mi trimită şi ilicul...)


33. Lea, Chiraţa mea (Tu, Chiraţa mea)

- Eu ti-aveam, lea Chiraţa mea,

Eu ti-aveam di nbistimenă,

S-ti pitrec cuscră la Ianca,

Cu cumnaţl’i ş-cu fîrtaţl’i...

Fluriili s-nu ţă li badz,

Că va s-treaţiţ munţ analţ,

Munţ analţă ş-fuviroşi -

Easti frică di furi agri!

- Di furi agri nu ni-u frică...

Ma, di imiri n-easti frică...

S-bagă Ţaţa ngîlbidată,

Să sculă ca dispul’iată,

Lo Vasili şi s-dusi ntreapă,

Stîvîrsi nă lai soaţă...

- Ţaţă, soro, iu-s fluriili,

Iu ţ-u dubla di pi frîmti?

Tumţea Ţaţa ş-si ducheaşti,

Îşi da pălnili, zghileaşti...

(Eu te pregăteam, tu Chiraţa mea,

Eu te pregăteam pentru drum

Să te trimit cuscră la Ianca,

Cu cumnaţii şi cu fârtaţii...

Cu galbeni să nu te împodobeşti

Pentru că veţi trece munţi înalţi,

Munţi înalţi şi înspăimântători -

Este pericol de hoţi sălbatici!

- De hoţi sălbatici nu mi-e frică,

Dar de cei blânzi îmi este frică...

Se culcă Chiraţa cu galbeni,

Se trezi ca despuiată,

Vasile o porni la drum

Se întâlni cu nefericita prietenă...

- Cheraţă, soro, unde-s galbenii,

Unde ţi-e salba de aur de pe frunte?

Atunci Chiraţa a înţeles

Îşi da palme, ţipă...)


34. O-arîchiră, oarfîna (O răpiră, orfana)

Lo ta-şi bagă sarţina -

O-arîchiră, oarfîna!

- Spuni, lea nveastă, cari iara?

- Pri pîni, lea măle, nu-l vidzui

Giumidani morcă-avea,

Tîmbari di-araft-avea...

(Începu să-şi aşeze sarcina -

O răpiră, orfana!

- Spune, tu nevastă, cine era?

- Pe pâine, tu cinstito, nu-l văzui

Ilic purpuriu avea...

Manta de croitor avea...)


35. Lăi, gione (Măi, june)

Di tu Cîrciun pîn ti Sum-Chetru,

Lăi gione, caplu pi cheptu,

Ah, moi sazma cu cloţ -

Ş-ni mutatu di la focu,

Tini, gione, tut nu poţ!

Cîpitiňilu - ocl'iu di-omu,

dzuă ş-noapti pi-un lai ponu...

Cu cîmeaşa chindisită,

Aşi l'i-eara îngrăpsită.

- Scoal, cumnate, ta s-ti lai!

- Eu, nveastă, nu-ňi voi tiňii,

Că-ňi voi gheatru ti ghitrii!

Na-na-na, cumnat mîrat,

Va-s mori gioni, ninsurat!

Gura ţă si muhlidză,

Ocl'iu peană ţ-acîţă!

(De la Crăciun până la Sfântul Petru,

Măi june, capul pe piept,

Ah, măi ţesătură cu cocoşi -

Şi nemişcat de la foc,

Tu, june tot nu poţi!

Perna - ochiul de om,

Ziuă şi noapte pe o nefericită suferinţă...

Cu cămaşa colorată,

Aşa era scris.

- Scoală, cumnate, ca să te speli!

- Eu, cumnată, nu-mi vreau cinstire,

Că-mi vreau doctor pentru medicamente!

Na-na-na, biet cumnat,

Vei muri june, neînsurat!

Gura ţi se mucegăi,

Genele ţi se închiseră!)


36. Na-na-na, cumnat mîrat (Na-na-na, biet cumnat)

Dado, m-ţi mi pitriţeai

Singură, fîră di soaţă?

Cara dedu di-ňi mi duşu -

Ni di casă, ni di masă,

Un cumnat fîră tiňii...

Mi sculai tu hîrghii,

L'eau ghiumaşlu cu lighenea:

- Scoal cumnate, s-ţă lai faţa...

- Eu, nveastă, nu voi tiňii,

Că-ňi voi gheatru - ti ghitrii...

- Na-na-na, cumnat mîrat -

Va-s mori gioni ninsurat!

Trei lai meşi pi cîpitiňiu,

Gura muhlă ţ-acîţă,

Ocl'i peană ţ-acîţară...

(Mamă, de ce mă trimeteai

Singură, fără de prietenă?

Când mă dusei -

Nici casă, nici masă,

Un cumnat fără cinste...

Mă sculai în zori,

Luai ibricul cu ligheanul:

- Scoală cumnate, să te speli pe faţă...

- Eu, cumnată, nu vreau cinstire,

Că-mi vreau doctor - pentru medicamente...

- Na-na-na, biet cumnat -

Vei muri june neînsurat!

Trei nefericite luni pe pernă,

Gura mucegai îţi prinse,

Genele ţi se închiseră...)



SURSĂ:
Cuvată Dina, Carabeu, lăi carabeu. Lilici dit lirica armânească grămusteană, Protuzbor şi adrari di ediţii di Hristu Cândroveanu, Minerva, Bucureşti, 1985, pp. 15-32

Login

Register

*
*
*
*
*

* Field is required