Aromânul Istorie şi Cultură Aromână

Login Register
Acasa » Blog » Displaying items by tag: 2009
A+ R A-
Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445
ATLASUL LINGVISTIC AL DIALECTULUI MEGLENOROMÂN
Autor PETAR ATANASOV, Editura Academiei Române, 2009

 

dr. Emil Tircomnicu


După şapte decenii de când au apărut primele volume din Atlasul lingvistic român (ALR), având ca iniţiator pe Sextil Puşcariu şi ca autori pe Sever Pop şi Emil Petrovici, rod al cercetărilor şcolii lingvistice din Cluj şi al Muzeului Limbii Române, lingvistul meglenoromân, Petar Atanasov, din Scopje, R. Macedonia, a realizat Atlasul Lingvistic al Dialectului Meglenoromân (ALDM), lucrare apărută la Editura Academiei Române, 2008, cu sprijinul Ministerului Afacerilor Externe, Departamentul Relaţiilor cu Românii de Pretutindeni. Atlasul aduce o contribuţie însemnată la cunoaşterea dialectului meglenoromân, dialect care astăzi este pe cale de disparitie, datorită numarului mic de vorbitori şi a imposibilităţii cultivării în şcoli sau centre culturale care să ajute la pastrarea lui.

În Cuvântul-Înainte, acad. Marius Sala apreciază că „autorul, de origine meglenoromân,este cel mai bun cunoscător al acestei variante dialectale româneşti. A facut cercetari în toate localităţile în care se vorbeşte meglenoromâna şi a mai publicat o monografie a meglenoromânei (Meglenoromâna astăzi, Bucureşti, Editura Academiei Române, 2002). Îi mulţumim şi îl felicităm pentru că a salvat ce se mai putea din acest idiom pe cale de dispariţie”.

Lucian Lică, judecător la Tribunalul Constanţa - secţia Penală, a debutat ca scriitor, cu o lucrare deosebită, intitulată „Aromânii - Studii monografice sintetice”. Este prima carte editată, după mai multe tentative de-a lungul timpului, şi care a văzut lumina tiparului, în condiţii deosebite, la Editura „Dobrogea”, aparţinând Trustului de Presă „Cuget Liber”.

...................................................................................................................................

„Este un început…“
Revenind la lucrarea „Aromânii - studii monografice sinte-tice”, autorul spune că „din păcate, studiile trecute referitoare la acest fenomen nu au încercat o structuralizare în parametri istoriografici clasici. Lucrarea «Aromânii - studii monografice sintetice» nu doreşte decât să ofere anumite repere ce se pot înscrie parametrilor menţionaţi, fără însă a aprofunda la nivel retoric acest ansamblu”.
„Nu ne propunem decât o sinteză bine definită a principalelor repere din istoria aromânilor pe care, de altfel, vom încerca să conturăm portretul unora dintre cele mai importante personalităţi ale istoriei şi culturii macedo-române şi aceasta pentru cât mai corecta definire a componentei sud-dunărene care, în ansamblul ei, trebuie să facă parte din ISTORIA ROMÂNILOR” - mai spune autorul.
Tot Lucian Lică afirmă că „este un început…”. Noi putem completa că este un debut oficial promiţător, curajos, şi că scriitura sa deosebit de curată, de lucidă şi plină de sensibilitate, de concret şi raţiune, de o stăpânire corectă a limbajului şi a formei, îl poate consacra uşor printre scriitorii şi oamenii de cultură constănţeni şi nu numai.

 

SURSA

Camelia Miu Mitric, Judecătorul Lucian Lică, de la Tribunalul Constanţa, a debutat ca scriitor cu o carte despre aromâni, ''Cuget liber'', Constanţa, 24 aprilie 2009, http://www.cugetliber.ro/1240520400/articol/38951/judecatorul-lucian-lica-de-la-tribunalul-constanta-a-debutat-ca-scriitor-cu-o-ca/

Mihai Tugearu s-a născut la 23 noiembrie 1952 la Constanța.

Provine dintr-o familie de aromâni originară din Bulgaria.

Îşi petrece cea mai mare parte a timpului în atelierul său de sculptură, situat într-o clădire veche a fostului liceu de artă, în centrul Capitalei. Povesteşte cu drag despre originile armâne şi despre  numele Tugearu, care se păstrează de cinci generaţii. Sculptura e însă arta care îl defineşte cel mai bine. „Arta îi apropie pe oameni şi creează punţi de legătură”, spune artistul.

Tugearu Mihai


Artiştii nu sunt afectaţi de criza financiară


Mihai Tugearu este nemulţumit de faptul că artiştii români sunt mult mai mult apreciaţi în străinătate şi pentru că, în ţară, nu beneficiază de niciun sprijin din partea statului. „În ţări precum Franţa sau Germania, artiştii primesc sprijin pentru atelierele de creaţie. La noi, nici măcar Uniunea Artiştilor Plastici nu mai are sediu”, spune sculptorul.
El aminteşte şi despre criza de care se vorbeşte la tot pasul. „Artiştii sunt  printre cei puţini care nu sunt afectaţi. De ce? Pentru că artiştii nu prea au bani! Au însă satisfacţia că lasă lucrări în urma lor”, afirmă zâmbind sculptorul.


Prima expoziţie, distrusă în ‘77


Prima sculptură, un cap de bătrân, a realizat-o din pământul găsit sub scara din faţa casei, când era în clasa a VII-a. A urmat apoi Liceul de Artă „Nicolae Tonitza”.  Lucrările primei sale expoziţii au dispărut însă, odată cu seismul din ’77. „Atunci am expus prima dată, la Sala Dalles. Toate lucrările s-au distrus din cauza  cutremurului”,  îşi aminteşte sculptorul. Timp de aproape 10 ani, a lucrat pentru Patriarhie. Altarul Catedralei Ortodoxe din Montreal, altarele unor biserici din Germania, Franţa şi, nu în ultimul rând, din Bucureşti îi poartă semnătura. După revoluţie, a realizat o troiţă în memoria victimelor, care se află şi astăzi la Biserica Sfântul Fanurie din Capitală.


Păstrează tradiţiile armâne


Sculptorul încearcă să păstreze vii obiceiurile armâne, prin lucrările sale. Pentru că principala îndeletnicire a armânilor era îngrijirea oilor, aceasta esta şi una dintre temele adoptate în sculpturile sale. Spre exemplu, un baston sculptat, cu un cap de berbec, face trimitere la vechile îndeletniciri şi este unul dintre simbolurile specifice întâlnite în colecţia sa. 
De-a lungul timpului a fost sprijinit atât de armâni, cât şi de români, şi a avut parte mereu de îndrumarea
şi sfaturile profesorului Grigorie Minea. „Artiştii sunt ca o mare familie, indiferent de naţionalitate”, spune sculptorul.


„Conexiuni“, promovarea legăturilor culturale


Mihai Tugearu este membru al Societăţii Culturale Armâneşti şi a coordonat expoziţia „Conexiuni”, care reuneşte lucrările a 40 de artişti armâni şi români. „Arta este liantul care coagulează idei şi modalităţi de expresie diferite, specifice fiecărei culturi, iar această expoziţie îşi propune promovarea conexiunii între culturi”, încheie Mihai Tugearu.


Întrebări  şi răspunsuri ale ziarului ''Adevărul''
1. Ce obiceiuri păstraţi?
M.T.: Bucătăria armână. Nu am renunţat la preparatele culinare armâneşti, precum Pităroanji di prashi cu peturi coapte (plăcintă cu praz din foi coapte).

2. De cât timp sunteţi în Bucureşti?
M.T.: Am venit din Bulgaria acum 44 (? - n.n.) de ani. Îmi amintesc că părinţii cumpăraseră o casă la Obor, din care am fost daţi afară după un an, din cauza actelor. Am reuşit, într-un final, să recuperăm casa după foarte mulţi ani.

Ce-i place
Pe lângă preparatele tradiţionale, îi place să stea ore întregi în atelier şi să se bucure de vacanţă, împreună cu soţia şi cele trei fete.


Ce nu-i place
Nu îi place modul în care mass-media românească promovează violenţa. Nu suportă invidia oamenilor şi nu îi place să se uite la televizor. „Actele de violenţă primează întotdeauna în faţa actelor culturale”, adaugă sculptorul.



A participat la expoziții de grup la Bordeaux (Franța) 2007 și la Tabăra de Artă Internațională Kicevo (Macedonia) 2009.


Împreună cu Grigore Minea a organizat în 2009 expoziția itinerantă ''Călători în spațiu și în timp''.


Lucrări ale sale se află în colecții particulare din România, SUA, Germania și Franța.



SURSE

Irina Lapoviţă, Mihai Tugearu, sculptorul armân adoptat de Bucureşti, ''Adevărul'', Bucureşti, 1 iunie 2009, http://www.adevarul.ro/locale/bucuresti/Bucuresti-Tugearu-Mihai-sculptorul-adoptat_0_53394917.html

Alice Dinculescu, Catalog de expoziție ‘’Buei di primuvearâ / Culori de primăvară’’. Artiști plastici aromâni, Proiectul Avdhela ‘’Pagini vii de cultură aromână’’, Constanța, 26-29 aprilie 2012, p. 19.


Ecaterina Vrana s-a născut la 18 iunie 1969, la Constanța.


Absolvă Academia de Artă, la clasa Sorin Ilfoveanu.


Participă la expoziții din 1994.


Expoziții personale: Universitatea Freiburg (Germania, 1993), Galeria Academiei de Artă (București, 1994), Institutul Francez (București, 1995 și 1997), ‘’Oameni de aproape’’ (Palatul Mogoșoaia, București, 2007).


Expoziții de grup în străinătate: Academia de Artă Budapesta (1994), Muzeul de Artă Durango (Spania, 2004), Bologna (Italia, 2006), Stedelijk Museum (Lier / Belgia, 2007), Druot Montaigne (Paris, 2009), Performance Art Institut (San Francisco / SUA, 2010-2011).


A realizat lucrări de artă monumentală în Parcul din Timișoara.


Lucrări ale sale se află în colecții publice (Muzeul Ludwig Budapesta și Muzeul Național de Artă Contemporană București) și particulare (România, Olanda, Elveția, Germania, SUA).

 


SURSA

Alice Dinculescu, Catalog de expoziție ‘’Buei di primuvearâ / Culori de primăvară’’. Artiști plastici aromâni, Proiectul Avdhela ‘’Pagini vii de cultură aromână’’, Constanța, 26-29 aprilie 2012, p. 22.

 

Laura Armeanu provine dintr-o familie de aromâni originari din Grecia și Bulgaria, care s-au stabilit în România în 1928.


Absolvă Colegiul Național de Artă ‘’Regina Maria’’ din Constanța în 2008.


Din anul următor participă la expoziții de grup: ‘’Conexiuni’’ la Muxeul de Artă Constanța și Tulcea (2009), Galeria Universității Creștine ‘’Dimitrie Cantemir’’ (2009), Galeria Căminul Artei București (2010), Galeria Universității de Vest Timișoara / Facultatea de Arte (2010).


În august 2010 a organizat și a expus la expoziția de grup ‘’Artiști aromâni din tot cuprinsul Balcanic’’ a Galeriei de Artă din Korcea (Albania), în cadrul unui amplu eveniment desfășurat la Moscopole (Albania).


În 2011-2102 urmează cursurile masterului ‘’Strategii de creație prin Pictură’’ la Facultatea de Arte Plastice a Universității Naționale de Artă București.

 


SURSA

Alice Dinculescu, Catalog de expoziție ‘’Buei di primuvearâ / Culori de primăvară’’. Artiști plastici aromâni, Proiectul Avdhela ‘’Pagini vii de cultură aromână’’, Constanța, 26-29 aprilie 2012, p. 7.

Union der Mazedoromanen aus Deutschland e.V., adică Uniunea Mazedoromanen din Germania, este şi numele saitului acestei organizaţii a aromânilor din Germania, cu adresa: http://makedonarman-germany.org/. Menţionez că traducerea acestui sait am făcut-o cu ajutorul serviciului Traduceri al Google şi este posibil să nu fi reţinut cele mai fine nuanţe în româneşte.

 

Saitul a fost realizat în 2009 în limba germană şi are o singură postare, făcută de administrator pe 29 octombrie. Titlul postării este ’’Bine aţi venit!’’, iar în conţinut se menţionează că la 7 februarie 2009 a avut loc la Triberg reuniunea inaugurală a Uniunii, având ca scop promovarea limbii, culturii şi tradiţiei aromâne, ale căror rădăcini datează din Macedonia antică.


Se menţionează că formularul de comentariu este închis momentan.

 

Saitul are trei secţiuni: Uber uns/Despre noi, Geschichte/Istorie şi Kontakt/Contact.

Secţiunea Uber uns/Despre noi are trei subsecţiuni: Vorstand/Bord, Mitglied warden/Deveniti membru şi Internationale Zusammenarbeit/ Cooperarea internaţională.

Subsecţiunea Bord prezintă consiliul de conducere a organizaţiei conform statutului: preşedintele  Iancu Puznava, vicepreşedintele Yiani Mantsu, trezorierul Marius Caciauna, secretarul Nikitas Vantsias, auditorii Maria Caramihai Nutseanu şi Mariana Vantsias, precum şi responsabilul cu relaţiile cu publicul Elena Lenz.

Adresa de e-mail a Uniunii este Această adresă de e-mail este protejată de spamboţi; aveţi nevoie de activarea JavaScript-ului pentru a o vizualiza .

Subsecţiunea Deveniţi membru arată că cei interesaţi să adere la Uniune trebuie să trimită un email pe adresa organizaţiei, la care vor primi răspuns în câteva zile, sau să descarce cererea de aderare ca fişier PDF şi să-l trimită UMD.

Subsecţiunea Cooperarea internaţională precizează că UMD este membră a Mazedoromanischen Rats (Council of Macedonarmâns). Sunt incluse două articole fără autori: Der Mazedoromanische Rat/ Consiliul Mazedoromanische şi Konferenz des Rats der Mazedo-Romanen/Conferinţa Consiliului Mazedo-Romanen.

Articolul Der Mazedoromanische Rat începe prin a se arăta că Mazedoromanen, cu nume proprii Armân/Makedonarmân, sunt unul din cele mai vechi popoare din Europa. Ei sunt reprezentaţi de asociaţii în ţări europene în care trăiesc şi contribuie la istoria acestora: Albania, Republica Macedonia şi Bulgaria. De asemenea, sunt reprezentaţi de cluburi din ţări din diaspora cum este România. În iulie 2008 au format la Tirana Consiliul Mazedoromanische, asociaţie juridică înregistrată la tribunalul din capitala Albaniei. Sediul Consiliului a fost stabilit la Moscopole (Voskopja în albaneză), localitate de o mare importanţă simbolică pentru ei. Obiectivele Consiliului sunt stabilite de capitolul III din Statut. Consiliul cere recunoaşterea Mazedoromanen /Aromânilor ca popor regional autohton separat în ţările din Balcani, cu o limbă veche de mii de ani şi tradiţii înrădăcinate în Macedonia antică. Consiliul cere recunoaşterea Mazedoromanen/Aromânilor ca minoritate naţională, aşa cum este definit în legislaţia europeană, şi respectarea drepturilor ce decurg din acest statut. Consiliul reprezintă organizaţiile membre la nivel regional, naţional şi internaţional,putând acţiona în numele lor. Obiectivul principal al Consiliului este facilitarea coordonării, cooperării şi punerii în aplicare a iniţiativelor care vizează conservarea şi difuzarea limbii, tradiţiilor şi valorilor mazedoromanischen / aromâne. Consiliul doreşte să apere drepturile interesele tuturor Mazedoromanen / vlahilor indiferent de orientarea lor politică şi locul în care trăiesc, în cazul în care drepturile lor sunt ameninţate. Conform Statutului, Consiliul îşi propune relaţii bune ale organizaţiilor aromâne cu structurile internaţionale cu care este în contact, precum şi între organizaţiile aromâne din sud-estul Europei şi dincolo de regiune. Consiliul urmăreşte să coopereze în cadrul programelor europene, precum şi cu organizaţii internaţionale pentru drepturile omului şi minorităţi naţionale. Originele europene ale Mazedoromanen i-au transformat într-o legătură între popoarele cu care au trăit împreună şi au contribuit la formarea statelor naţionale din sud-estul Europei, ai căror cetăţeni loiali sunt. Articolul se încheie prin afirmarea dorinţei Consiliului ca în prezent Mazedoromanen să reprezinte un pod modern într-o Europă unită şi liberă.

Trebuie observat că aromune a fost tradus prin vlahi,aromunische prin aromână, iar Mazedoromanen a fost intraductibil. Traducerea Council of Macedonarmâns pentru Mazedoromanischen Rats aparţine autorilor saitului. Este surprinzătoare nenominalizarea Greciei între ţările balcanice în care trăiesc aromânii. De asemenea originală este prezentarea României printre ţările din diaspora. Un element specific pentru viziunea Consiliului este accentul pus pe originile macedonene antice ale aromânilor, deşi datele istorice despre macedonenii antici sunt precare. În legătură cu acest aspect amintim că statul grec contemporan pretinde monopol asupra patrimoniului cultural al Macedoniei antice, aşa cum rezultă din disputa diplomatică cu Republica Macedonia/Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei asupra numelui acestui nou stat rezultat din dezintegrarea Republicii Socialiste Federale a Iugoslaviei în 1991.

 

Articolul Konferenz des Rats der Mazedo-Romanen începe prin a menţiona că la 12 decembrie 2009 a fost organizată la Korce, în Albania, prima reuniune a Consiliului Mazedo-Romanen (vlahi). Au participat Comitetul Executiv al UMD şi reprezentanţi ai asociaţiilor aromâne ‘’importante’’ din Albania, Bulgaria, România, Serbia, Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, Grecia şi Franţa. Se precizează că Mazedo-Romanen, cunoscuţi şi ca Aromunen şi Mazedo-Vlachen sunt una din cele mai vechi naţiuni ale Europei, care trăiesc în şi contribuie la istoria Albaniei, Greciei, Fostei Republici Iugoslave a Macedoniei şi Bulgariei, precum şi în ţări din diaspora, ca România. Reperezentanţi ai asociaţiilor lor au constituit cu cinci ani în urmă Consiliul Mazedo-Romanen, tradus în articol „Makedonarmân-Council“ / „Consillu Makedonarmânjiloru“. Se subliniază că sarcina Consiliului este ’’conservarea culturii şi limbii pe cale de dispariţie’’ şi ’’un program de acţiune pe termen lung.’’ Stabilirea sediului Consiliului la Moscopole are o mare importanţă simbolică pentru Makedonarmânen din Balcani, ’’ un popor cu o limbă comună, tradiţii şi rădăcini adânci în patrimoniul macedonean antic’’. Se indică adresa web a "Makedonarmân-a Consiliului" (www. makedonarman-council.org), dorindu-se a fi o platformă de promovare a cooperării între toate asociaţiile ’’reprezentative’’ ale aromânilor din Balcani. Reprezentanţii a peste 25 de asociaţii din Albania, Grecia, Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, Bulgaria, Serbia, România şi din diaspora au vorbit despre ’’situaţia precară’’ a Mazedo-Romanen în aceste ţări, susţinând ca obiectiv principal coordonarea iniţiativelor pentru conservarea şi difuzarea limbii, tradiţiilor şi valorilor. Un aspect considerat ’’plăcut’’ a fost participarea Fundaţiei „Convivenza“/ Centrul International pentru Minorităţi din Elveţia (în 2007 a organizat un seminar pentru cooperarea transfrontalieră a Mazedo-Romanen la Disentis) şi, în premieră, a unor asociaţii aromâne din Grecia. Toţi participanţii au fost de acord că ’’situaţia limbii în toate ţările, este foarte critică’’ şi că sunt necesare măsuri transfrontaliere pentrru conservarea ’’limbii pe cale de dispariţie’’. Conferinţa sa încheiat cu două evenimente culturale în Korce (13 decembrie) şi în Veria / Grecia (14 decembrie): un grup de teatru mazedoromanisch din Bucureşti a prezentat ’’Norii’’, comedia antică a lui Aristofan, care a avut premiera în 423 î.Hr. la Atena. A fost al doilea eveniment cultural în limba "makedonarmân" în Albania şi ’’moment istoric’’ (citat în articol) pentru Grecia, datorită eforturilor „Sutsatei Armânjiloru di Veria“ (Societăţii aromânilor din Veria). În finalul articolului se indică faptul că prin această conferinţă s-a pregătit un Congres internaţional al Mazedo-Romanen, pe care „Makedonarmân-Council“ intenţiona să-l organizeze la Tirana în 2010.

Observăm că în acest articol Mazedoromanen este transformat în Mazedo-Romanen (Romanii din Macedonia). De asemenea, este nominalizată şi Grecia printre ţările balcanice în care aromânii sunt autohtoni. Republica Macedonia este prezentată constant ca Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, ca o reverenţă făcută Greciei. Sunt subliniate din nou rădăcinile macedonene antice ale aromânilor.


Secţiunea Geschichte/Istorie are trei subsecţiuni: Literaturliste/Listă literatură, Ausgewählte Texte/ Texte selectate şi Prominente/ Celebrităţi.

 

Subsecţiunea Listă literatură era consacrată unei bibliografii detaliate, care cuprinde doar noua lucrare a Kirei Iorgoveanu MANTSU, Nous, les poètes des petits peuples : poèmes en macédonarman (aroumain), Charleroi (Belgique), Micromania, 2007, 335 pages, ISBN 978-2-930364-28-5 ; Mise en ligne : mercredi 5 septembre 2007.

 

Subsecţiunea Texte selectate include textele următoarelor 7 articole, incluse în secţiunea Bibliografie a blogului:

1. Prof. Dr. V.G. Barba, DIE REPUBLIK MAZEDONIEN EINE ZWEITE „SCHWEIZ“ ? (Republica Macedonia
O a doua "ELVEŢIE"?);

2.Mazedoromanische Hymne/ Himna Armâneascâ: DIMÂNDAREA PÂRINTEASCÂ ,varianta nauâ: C-tin Belemace shi Vasili Barba

3. Gruendungsurkunde der Griechisch Gemeinde in Pest aus dem Jahre 1802/ Documentul fondator al comunităţii greceşti din Pesta anului 1802

4. Karl- Markus Gauß, Über die Mazedoromanen. Was wir erst noch lernen müssen/ Despre Mazedoromanen. Ceea ce am încă de învăţat

5.Cicerone Poghirc, Latine balkanique ou roumain commun? (A propos des origines de l’aroumain)/Latina balcanică sau româna comună

6. Karl Markus Gauß, Die sterbenden Europaeer. Die Aromunen/ Europenilor care au decedat.Aromânii

7. BERICHT    - Übersicht/Raport-Prezentare: Vasile Barba, DAS DRAMA DER AROMUNEN/Drama aromânilor: ‘’Gesellschaft für bedrohte Völker’’/ Societatea pentru popoarele ameninţate, 1 Marz 2001

Subsecţiunea Celebrităţi avea postat un videoclip de pe YouTube, care nu mai este disponibil deoarece persoana care l-a încărcat şi-a închis contul.

Secţiunea Contact are două subsecţiuni: Beiträge und Spenden/ Contribuţii şi donaţii şi Mitgliedschaft/Apartenenţă.

Subsecţiunea Contribuţii şi donaţii este împărţită în două.La Contribuţii se menţionează trei cazuri:cotizaţia anuală de 10 euro, scutirea studenţilor şi contribuţii voluntare mai mari de 10 euro. La Donaţii se menţionează că Uniunea este înregistrată la biroul fiscal din Munchen, că donaţiile sunt deductibile fiscal şi că pentru donaţiile mai mari de 200 euro se eliberează chitanţe. Separat este menţionat Bankverbindung/Cont bancar: Nume cont- Uniunea Mazedoromanen eV din Germania, Deutsche Bank, BLZ 70070024, Număr cont-289340200, IBAN DE88700700240289340200,

BIC / SWIFT-Code DEUTDEDBMUC.

 

Subsecţiunea Apartenenţă este identică cu subsecţiunea Deveniţi membru.

 

În 2009 interpreta de muzică populară aromână Florentina Costea lansa la București CD-ul ’’Miraki’’ (Pasiune).

Cele 14 melodii clasice ale CD-ului au fost înregistrate la Salonic / Grecia. Formația care a acompaniat-o, formată din aromâni și greci, a utilizat instrumente clasice: Dimitris Paraschos (clarinet), Antonis Papadopoulos (tobă), Rubos Thanos (vioară) și Kostas Papadimitriou (cobză).

 

Versiunile românești ale titlurilor cântecelor îmi aparțin.

1.Ia bagăts stulia tini! – Ia puneți podoaba tu!

2.Ficiori di Samarina – Feciori din Samarina

3.Dosprădzats di gioni – Doisprezece juni

4.Tsi-nj si-aură lea dado! – Ce mi s-a urât tu mamă!

5.Stau nă dzuă tu livadi – Stau într-o zi în livadă

6.Bună-ts oara, picurare – Bună ziua, păcurare

7.Dado lea-nj chirui ciuprachea – Mamă îmi pierdui agrafa

8.Avutlu gioni s-ansură – Bogatul june se însură

9. O lăi munte sh-o lea dzeană – O, tu munte și o, tu deal

10.O, ts-i cu aestă seară – O, ce este cu această seară

11.Ore lea dado ts-nj fătseshi – O ,tu mama ce-mi făcuși

12.Mintimena – Deșteapta

13.Scoal-lea Marushe – Scoală, tu Marușe

14.Căndu va s-yină primveara – Când va veni primavera

 

Melodiile pot fi ascultate pe saitul de muzică aromână ‘’giony’’ la adresa http://giony.ro/mp3player-p/muzica-download-florentina-costea---miraki/6

Haide, haide moi – Haide, haide măi SHOPATLU & ANDRA

 

Haide, haide moi
Va negu pãn la oi
Nj’am cali mari
Tãshi pãn la cutari
(Haide, haide măi,

Voi merge până la oi

Am un drum lung

Tocmai la stână.)

Refren - Refren

Doru , doru ta s’negu la cutar
Doru , doru la meu picuraru
Doru , doru ta s’negu la cutar
Doru , doru la meu picuraru
(
Dor, dor ca să merg la stână

Dor, dor la al meu păcurar

Dor, dor ca să merg la stână

Dor, dor, la al meu păcurar)

Haide, haide hop
Tora voi sã’nj giocu
Multu l’am tu vreari
Cã’i multu cu hari
(Haide, haide hop

Acum vreau să joc

Mult îl iubesc

Că-i foarte fermecător.)

Refren - Refren

Picurarlu shtea
Multu s’minduia
ai ei pãrintsã
More nu voru ca s’u da
(Păcurarul știa

Mult se frământa

Că ai ei părinți

Măi nu vor ca să o dea.)

Refren - Refren

Voi , a mei pãrintsã
Adzã s’mi ascultatsã
Cu’a nostru picuraru
Voi s’mi mãrtatsã
(Voi, ai mei părinți

Azi să mă ascultați

Cu al nostrum păcurar

Voi să mă măritați.)

Refren – Refren



SURSA

Maria, SHOPATLU & ANDRA - Haide, haide moi, ”giony”, 12 noiembrie 2009, http://giony.ro/versuri-p/shopatlu---andra---haide--haide-moi/954

 

NOTĂ

Versiunea românească a versurilor îmi aparține.

Cântec: Rina - Rina / Loredana Groza

Sâmbătă, 21 Aprilie 2012 10:29


More lea dado,
Vrutã lea dado
Rina Rina Rina nanana
Rina Rina Rina nanana

(O, tu mamă

Dragă tu mamă

Rina Rina Rina na Rina nana
Rina Rina Rina na Rina nana)

Chiro lungu ni’ansurat
Vini dzâua numta’s fac

(Vreme lungă neînsurat

Veni ziua nuntă ca să fac)
Fata armânã il aştepta
El ca visul ei era..
Rina Rina Rina nanana
Rina Rina Rina nanana

More lea dado
Vruta lea dado
Rina Rina Rina Rinanana
Rina Rina Rina Rinanana

(O, tu mamă

Dragă tu mamă

Rina Rina Rina na Rina nana
Rina Rina Rina na Rina nana)


Umpleţi cupele cu vin
Oaspeţii ca sa’i cinstim
Şapte sate aici se adunã
nuntim o sãptãmânã
Rina Rina Rina Rinanana
Rina Rina Rina Rinanana

More lea dado,
Vruta lea dado
Rina Rina Rina Rinanana
Rina Rina Rina Rinanana

(O, tu mamă

Dragă tu mamă

Rina Rina Rina na Rina nana
Rina Rina Rina na Rina nana)



Estã nveastã io ţ’aduşi
Soacrâ tini ca’s ti faţ

(Astă noră eu ți-am adus

Soacră tu ca să te faci)
Lacrimi mari de bucurie
Nuntã mare o sa fie
Rina Rina Rina Rinanana
Rina Rina Rina Rinanana
Rina Rina Rina Rinanana
Rina Rina Rina Rinanana

 

 

SURSA

Ioana , Loredana Groza & Gică GodiRina, ”giony”, Versuri, la 12 octombrie 2009, http://giony.ro/versuri-p/loredana-groza---gica-godi---rina/801 (Audio)

 

 

Bachița tu Vărgării – Bachița în Bulgaria

 

Ciudii lai ciudii 
Bachita tu Vãrgãrii 
Ciudii lai ciudii 
Bachita tu Vãrgãrii 

(Minune mare minune

Bachița în Bulgaria

Minune mare minune

Bachița în Bulgaria)

Bachita tu Vãrgãrii 
Douã suti di cãlivi 
Bachita tu Vãrgãrii 
Douã suti di cãlivi 

(Bachița în Bulgaria

Două sute de colibe

Bachița în Bulgaria

Două sute de colibe)

Douã suti di cãlivi 
Caraman li urseashti 
Douã suti di cãlivi 
Caraman li urseashti 

(Două sute de colibe

Caraman le conduce

Două sute de colibe

Caraman le conduce)

 

SURSA

damy levendi, Pindu & Grailu Al Gana - Bachita tu vargarii, ”giony” / Versuri,  3 noiembrie 2009, http://giony.ro/versuri-p/pindu---grailu-al-gana---bachita-tu-vargarii/888 (Audio)

 

NOTĂ

Versiune românească de Marius Teja.

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135
Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129 Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135
Pagina 1 din 2

Login

Register

*
*
*
*
*

* Field is required