Aromânul Istorie şi Cultură Aromână

Login Register
Acasa » Blog » Displaying items by tag: 2012
A+ R A-

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Mircea Ciumara s-a născut la 13 septembrie 1943, la Călăraşi.

În PNŢCD, Mircea Ciumara a deţinut funcţia de vicepreşedinte între anii 1996 şi 2000, iar din septembrie 1999 până în decembrie 2000 a fost preşedinte al Organizaţiei Bucureşti.

El a fost membru al Camerei Deputaţilor pentru două mandate, între 1992 şi 2000.

În guvernarea CDR, în perioada decembrie 1996 - decembrie 1997, Ciumara a fost ministru de Finanţe, iar din decembrie 1997 până în aprilie 1998 a fost ministru al Industriei şi Comerţului. Între decembrie 1999 şi decembrie 2000, a fost ministru de stat, preşedintele Consiliului de Coordonare Economică şi Financiară, ministru pentru relaţiile cu Parlamentul.

Mircea Ciumara a murit la 14 ianuarie 2012, la București.

 

”Mircea Ciumara s-a stins discret. Avea doar 68 de ani. L-am cunoscut prin anii 1990 în sediul PNŢCD. Avea o statură impozantă. Nu doar pălăria îi ridica ţinuta. Vorba aşezată, gravă, verbul aprins, ştiinţa de carte, toate l-au recomandat ca pe un domn al politicii. A fost ministru de finanţe şi apoi al industiriilor. În 1997 mi-a propus să-i conduc ministerul cu o mână de fier. A trebuit să-l refuz. Învăţasem deja de la Corneliu Coposu să nu doresc demnităţi publice. L-am revăzut pe Aleea lui Vociulescu din Parcul Tineretului, anul trecut. Ştiind că e Director general al Institutului Naţional de Cercetări Economice al Academiei Române, l-am întrebat cum vede ieşirea din criză. Mi-a replicat sec şi tăios: voi tinerii trebuie să găsiţi soluţii. Nu ştiam de suferinţa sa. 

 

Ana Maria, îngerii să-ţi fie aproape.

 

Dumnezeu să-l pună în stânga lui Corneliu Coposu! La dreapta sunt mulţi…” (Marius Ghilezan)

 

 



SURSE

 

***, Fostul ministru țărănist Mircea Ciumara a murit, ”Telenews”, București, 14 ianuarie 2012. http://www.telenews.ro/politica/fostul-ministru-taranist-mircea-ciumara-a-murit.html

 

Marius Ghilezan, A plecat un domn. Mircea Ciumara, 14 ianuarie 2012, http://mariusghilezan.ro/a-plecat-un-domn-mircea-ciumara.html

 

 


 

 

 

Albania: 70 cu bursă (Anexa 12)

  • Universitatea Politehnică București : 3 (Calculatoare și tehnologia informației - 2; Inginerie electronică și telecomunicații – 1)
  • Universitatea Construcții București: 2 (Inginerie civilă – 1; Ingineria instalațiilor – 1)
  • Universitatea Arhitectură București: 2
  • Universitatea București: 8 (Limbi moderne și aplicate – 1; Drept – 5; Științe politice – 1; Administrarea afacerilor – 1)
  • UMF București: 13 (Medicină – 6; Medicină dentară – 5; Farmacie - 2)
  • ASE București: 9 (Economie – 1; Finanțe – 2; Administrarea afacerilor – 1; Contabilitate – 1; Economie și afaceri internaționale – 2; Management -1; Marketing - 1)
  • Universitatea Muzică București: 2
  • UATC București: 1 (Teatru – 1)
  • ANEFS București: 1 (Educație fizică și sport – 1)
  • Universitatea Tehnică Cluj: 1 (Calculatoare și tehnologia informației -1)
  • USAMV Cluj: 1 (Medicină veterinară – 1)
  • Universitatea Babeș-Bolyai Cluj: 5 (Limba și literatură – 1; Istorie – 1; Drept - 3)
  • UMF Cluj: 7 (Medicină – 4; Medicină dentară - 3)
  • Universitatea Ovidius Constanța: 14 (Drept – 2; Finanțe - 1; Contabilitate – 1; Economie și afaceri internaționale – 1; Management -1; Marketing – 1; Medicină – 3; Medicină dentară – 2; Farmacie - 2)
  • Universitatea Oradea: 1 (Istorie – 1)

 

Bulgaria: 90 / 50 cu bursă (Anexa 13)

  • Universitatea Politehnică București : 3 (Calculatoare și tehnologia informației - 2; Inginerie electronică și telecomunicații – 1; Inginerie și manegement - 1)
  • Universitatea Construcții București: 2 (Ingineria instalațiilor – 2 fără bursă)
  • Universitatea Arhitectură București: 2 ( 1 cu bursă și 1 fără bursă)
  • USAMV București: 4 (Agronomie – 1 fără bursă; Horticultură – 1 fără bursă; Silvicultură – 1; Zootehnie – 1)
  • Universitatea București: 6 (Limba și literatură – 1; Limbi moderne și aplicate – 1 cu bursă și 1 fără bursă; Drept – 2; Relații internaționale și studii europene - 1)
  • UMF București: 6 (Medicină – 2; Medicină dentară – 2; Farmacie – 2)
  • ASE București: 13 (Economie – 1 fără bursă; Finanțe – 1 cu bursă și 1 fără bursă; Administrarea afacerilor – 1 cu bursă și 1 fără bursă; Contabilitate – 1 cu bursă și 1 fără bursă; Economie și afaceri internaționale – 1 cu bursă și 1 fără bursă; Management -1 cu bursă și 1 fără bursă; Marketing - 1 cu bursă și 1 fără bursă)
  • Universitatea Arte București: 7 (Arte plastice, decorative și design – 4 cu bursă și 3 fără bursă)
  • UATC București: 2 (Teatru – 1 fără bursă; Cinematografie și media – 1 fără bursă)
  • SNSPA București: 2 (Științe administrative -1; Științe ale comunicării - 1)
  • Universitatea Brașov: 5 (Educație fizică și sport – 2 fără bursă; Calculatoare și tehnologia informației - 1 cu bursă și 1 fără bursă; Inginerie electronică și telecomunicații – 1 fără bursă)
  • USAMV Cluj: 3 (Biologie – 1; Medicină veterinară – 2)
  • Universitatea Babeș-Bolyai Cluj: 1 (Teologie – 1 fără bursă)
  • Universitatea Muzică Cluj: 1 (Muzică – 1 fără bursă)
  • Universitatea Arte Cluj: 1 (Arte plastice, decorative și design – 1 fără bursă)
  • Universitatea Ovidius Constanța: 7 (Limbă și literatură – 1 fără bursă; Drept – 1 fără bursă; Științe politice – 1; Relații internaționale și studii europene – 1; Economie și afaceri internaționale – 1; Medicină – 1; Medicină dentară – 1 )
  • Universitatea Craiova: 9 (Teologie – 1 fără bursă; Drept- 1 cu bursă și 1 fără bursă; Relații internaționale și studii europene – 1; Finanțe – 1; ; Economie și afaceri internaționale – 1 cu bursă și fără bursă; Management -1 ; Educație fizică și sport – 1; )
  • UMF Craiova: 14 (Medicină – 2 cu bursă și 3 fără bursă; Medicină dentară – 2 cu bursă și 2 fără bursă; Farmacie – 2 cu bursă și 3 fără bursă)
  • Universitatea Oradea: 1 (Studii culturale – 1)

 

 

Macedonia: 25 cu bursă (Anexa 14)

  • Universitatea Arhitectură București: 2
  • Universitatea București: 5 (Limbi moderne și aplicate – 3; Științe ale comunicării - 2)
  • UMF București: 3 (Medicină – 2; Medicină dentară – 1)
  • ASE București: 7 (Economie – 1; Finanțe – 1; Administrarea afacerilor – 1; Contabilitate – 1; Economie și afaceri internaționale – 1; Marketing - 2)
  • UATC București: 1 (Teatru – 1)
  • ANEFS București: 1 (Educație fizică și sport – 1)
  • Universitatea Ovidius Constanța: 6 (Limbi moderne și aplicate –1; Teologie – 1; Economie și afaceri internaționale – 2; Marketing – 1; Inginerie mecanică - 1)

 

Serbia: 141 / 99 cu bursă (Anexa 15)

  • ASE București: 1 (Marketing - 1)
  • UATC București: 1 (Cinematografie și media – 1 fără bursă)
  • Universitatea Craiova: 22 (Chimie 1; Informatică – 1; Biologie 1; Filozofie – 1; Limbă și literatură – 1 cu bursă și 1 fără bursă; Limbi moderne și aplicate – 2 cu bursă și 1 fără bursă; Drept- 1; Sociologie – 1; Relații internaționale și studii europene – 1; Economie și afaceri internaționale – 2; Management -1 ; Marketing – 1; Educație fizică și sport – 1; Agronomie – 1; Horticultură – 1; Ingineria produselor alimentare – 1; Inginerie și management – 1; Științe inginerești - 1)
  • Universitatea Oradea: 2 (Limbă și literatură – 1; Istorie - 1)
  • Universitatea Reșița: 6 (Teologie – 1; Asistență socială -1; Administrarea afacerilor – 1; Contabilitate – 1; Management – 1; Educație fizică și sport – 1)
  • Universitatea Politehnica Timișoara: 19 (Informatică - 1 cu bursă și 1 fără bursă; Științe administrative -1 fără bursă; Științe ale comunicării – 1 fără bursă; Arhitectură - 1 cu bursă și 2 fără bursă; Calculatoare și tehnologia informației - 1 cu bursă și 1 fără bursă; Inginerie civilă – 1; Ingineria instalațiilor – 1 fără bursă; Inginerie electrică - 1 fără bursă; Inginerie electronică și telecomunicații – 1 fără bursă; Inginerie industrială – 1 fără bursă; Ingineria autovehiculelor – 1 fără bursă; Ingineria mecanică – 1 fără bursă; Ingineria mediului – 1 fără bursă; Inginerie și management – 1 fără bursă; Științe inginerești – 1 fără bursă)
  • USAMV Timișoara: 4 (Agronomie – 1; Silvicultură – 1; Medicină veterinară – 1 fără bursă; Ingineria produselor alimentare – 1)
  • Universitatea Vest Timișoara: 45 (Matematică – 1; Chimie 1; Informatică – 1; Biologie – 1; Geologie -1; Știința mediului -1; Filozofie – 1; Limbă și literatură – 1 cu bursă și 1 fără bursă; Limbi moderne și aplicate – 3 cu bursă și 1 fără bursă; ; Istorie – 2 cu bursă și 1 fără bursă; Teologie – 1; Drept- 1; Sociologie – 1 fără bursă; Asistență socială -1; Științe politice – 1 cu bursă și 1 fără bursă; Relații internaționale și studii europene – 1; Științe ale comunicării – 2; Psihologie – 2 cu bursă și 1 fără bursă; Economie – 1 cu bursă și 2 fără bursă; Finanțe – 2; Administrarea afacerilor – 1 cu bursă și 2 fără bursă; Contabilitate – 1; Economie și afaceri internaționale – 2; Management -1; Marketing – 1; Muzică – 1; Arte plastice, decorative și design – 1; Educație fizică și sport – 1 cu bursă și 1 fără bursă )

 

Total: 326 de locuri, din care 244 cu bursă, la 25 de universități de stat (științe exacte, inginerești, agricole, umaniste, economice, sociale și ale naturii, arte, sport, arhitectură, sănătate, drept, teologie) din 7 orașe (București, Cluj, Constanța, Oradea, Craiova, Reșița și Timișoara).


În funcție de opțiunea candidatului din Balcani și diaspora, Ministerul Educației a acordat o bonificație pentru domeniul de studiu: Științe umaniste și Teologie – 10; Științe ale naturii, Științe exacte, Medicină veterinară și Științe agricole și silvice – 9; Științe inginerești, Drept și Științe sociale și politice – 8; Științe economice 7; Sănătate – 5; Arhitectură și urbanism, Educație fizică și sport și Arte – 4 (Anexa 5).

 


SURSA

Ministerul Educației, Metodologia de școlarizare a cetățenilor de origine etnică română din Republica Moldova, din alte state învecinate şi a etnicilor români cu domiciliul stabil în străinătate în învăţământul din România, în anul şcolar/universitar 2011 – 2012, Anexele 5, 12, 13, 14, 15, București, 19 iulie 2011, http://www.edu.ro/index.php/articles/15476


Conform documentației Ministerului Educației de la București în anul universitar 2011-2012 au fost prevăzute locuri cu bursă și fără bursă pentru aromânii și românii din Albania, Bulgaria, Macedonia, Serbia și diaspora după cum urmează (în ordinea alfabetică a centrelor universitare):

 

Universitatea Politehnica București: 12 locuri (3 cu bursă)

Universitatea Construcții București: 12 (3)

Universitatea Arhitectură București: 2 (1)

Universitatea București: 3 (1)

ASE București: 7 (2)

Universitatea Muzică București: 4 (1)

Universitatea Arte București: 4 (1)

UATC București: 2 (1)

SNSPA București: 6 (2)

 

Universitatea Arad: 14 (3)

 

Universitatea Brașov: 19 (3)

 

Universitatea Tehnică Cluj: 15 (3)

Universitatea Babeș-Bolyai Cluj: 20 (4)

Universitatea Muzică Cluj: 6 (2)

Universitatea Arte Cluj: 6(2)

 

Universitatea Ovidius Constanța: 19 (3)

 

Universitatea Craiova: 18 (3)

 

Universitatea Tehnică Iași: 18 (4)

Universitatea Iași: 16 (4)

Universitatea Arte Iași: 7 (2)

 

Universitatea Oradea: 3 (1)

 

Universitatea Petroșani: 13 (3)

 

Universitatea Ploiești: 18 (4)

 

Universitatea Reșița: 2 (2)

 

Universitatea Sibiu: 14 (3)

 

Universitatea Suceava: 18 (4)

 

Universitatea Politehnică Timișoara: 10 (3)

USAMV Timișoara: 5 (2)

Universitatea Vest Timișoara: 10 (3)

 

Total: 303 locuri pentru masterat, din care 73 cu bursă, în 29 de universități din 14 orașe.

 

În funcție de opțiunea candidatului din Balcani și diaspora, Ministerul Educației a acordat o bonificație pentru domeniul de studiu: Științe umaniste și Teologie – 10; Științe ale naturii, Științe exacte, Medicină veterinară și Științe agricole și silvice – 9; Științe inginerești, Drept și Științe sociale și politice – 8; Științe economice 7; Sănătate – 5; Arhitectură și urbanism, Educație fizică și sport și Arte – 4 (Anexa 5).



Pentru rezidențiat au fost alocate 102 locuri la 48 de universități.

 


SURSA

Ministerul Educației, Metodologia de școlarizare a cetățenilor de origine etnică română din Republica Moldova, din alte state învecinate şi a etnicilor români cu domiciliul stabil în străinătate în învăţământul din România, în anul şcolar/universitar 2011 – 2012, Anexa 19, București, 19 iulie 2011, http://www.edu.ro/index.php/articles/15476

 

 

 

 

 

 

 

 

 


Conform documentației Ministerului Educației au fost alocate locuri cu bursă și fără bursă pentru doctorat aromânilor și românilor din Albania, Bulgaria, Macedonia și Serbia după cum urmează (în ordinea alfabetică a centrelor universitare):

 

Universitatea Politehnică București: 2 locuri (1 cu bursă)

Universitatea Construcții București: 1 loc (1 cu bursă)

Universitatea Arhitectură București: 1 loc

Universitatea București: 2 locuri (1 cu bursă)

ASE București: 2 locuri (1 cu bursă)

UATC București: 1 loc

SNSPA București: 2 locuri (1 cu bursă)

 

Universitatea Brașov: 1 loc (1 cu bursă)

 

Universitatea Tehnică Cluj: 1 loc

USAMV Cluj: 1 loc

Universitatea Babeș Bolyai Cluj: 2 locuri (1 cu bursă)

Universitatea Muzică Cluj: 1 loc

Universitatea Arte Cluj: 1 loc

 

Universitatea Ovidius Constanța: 2 locuri (1 cu bursă)

 

Universitatea Craiova: 1 loc (1 cu bursă)

Universitatea Tehnică Iași: 1 loc (1 cu bursă)

Universitatea Iași: 2 locuri (1 cu bursă)

 

Universitatea Oradea: 2 locuri (1 cu bursă)

 

Universitatea Ploiești: 2 locuri (1 cu bursă)

 

Universitatea Suceava: 2 locuri (1 cu bursă)

 

Universitatea Târgoviște: 1 loc

 

Universitatea Politehnică Timișoara: 1 loc

USAMV Timișoara: 1 loc

Universitatea Vest Timișoara: 2 locuri (1 cu bursă)

 

Total: 35 de locuri, din care 15 cu bursă, în 24 de universități din 11 orașe.

 

În funcție de opțiunea candidatului din Balcani și diaspora, Ministerul Educației a acordat o bonificație pentru domeniul de studiu: Științe umaniste și Teologie – 10; Științe ale naturii, Științe exacte, Medicină veterinară și Științe agricole și silvice – 9; Științe inginerești, Drept și Științe sociale și politice – 8; Științe economice 7; Sănătate – 5; Arhitectură și urbanism, Educație fizică și sport și Arte – 4 (Anexa 5).

 

 

SURSA

Ministerul Educației, Metodologia de școlarizare a cetățenilor de origine etnică română din Republica Moldova, din alte state învecinate şi a etnicilor români cu domiciliul stabil în străinătate în învăţământul din România, în anul şcolar/universitar 2011 – 2012, București, 19 iulie 2011, http://www.edu.ro/index.php/articles/15476

 

INTRODUCERE:

Sfântul Nicola Velimirovici (1880 Serbia – 1956 SUA) a fost episcop sârb al Ohridei și Jicei. În 2005 editura Predania a publicat traducerea românească a lucrării sale Tâlcuire la Tatăl nostru, care cuprinde comentariul fiecărui vers al rugăciunii creștine fundamentale ‘’Tatăl nostru’’. Pe baza acestei traduceri, poetul aromân contemporan Yioryi (Gheorghe) Vrana a publicat în 2012 la aceeași editură versiunea aromână a lucrării prelatului sârb.

 

 

Ș-nu nâ du noi tu pirazmo – Și nu duce pre noi întru ispită


Ti dipu psânu ari ananghi omlu ta si-u toarnâ faţa di laTini câtrâ idhoľi!

Cât de puţin îi trebuie omului ca să-şi întoarcă faţa de la Tine înspre idoli!

 

Elu easti aplucusitu di pirazmadz ca di-unâ borâ, ş-easti nipututu ca spuma a unlui arâu dirnatu di munti.

El e împresurat de către ispite ca de un vifor, şi e neputincios ca spuma unui râu zbuciumat de munte.

 

Macâ easti avutu, troarâ mindueaşti câ easti unâ cu Tini,i Ti bagâ ma-nghiosu, i şi-u stuluseaşti casa cu icońili a Tali di canda suntu nâscânti luyurii decorativi.

Dacă-i bogat, îndată cugetă că este deopotrivă cu Tine, sau Te pune mai prejos de el, sau îşi împodobeşte casa cu icoanele Tale ca şi cu nişte obiecte decorative.

 

Macâ arăulu bati la uşa a lui cadi tu pirazmolu si si-adarâ pâzari cu Tini, i s-Ti-aleapidâ di dipu.

Dacă răul bate la uşa lui, cade în ispita de a se tocmi cu Tine sau de a Te lepăda cu totul.

 

Macâ lu-acľemi si si-adarâ curbani, si-adarâ zurbalu.

Dacă îl chemi să se jertfească, se răzvrăteşte.

 

Macâ lu pitreţ la moarti, treamburâ.

Dacă-l trimiţi la moarte, tremură.

 

Macâ lu-acľemi cu tuti dizńirdărili a lumiľei, easti tu piricľiu si-şi lu-nfarmâcâ şi îşi lu vatâmâ suflitlu.

Dacă-l îmbii cu toate desfătările pământului, e în primejdie să-şi otrăvească şi să-şi omoare propriul suflet.

 

Macâ îľi discoapiri a lui nomurli a câştigâľei a Tali, elu cârteaşti: Lumea easti ti-anami ş-tu ea işişi ş-fârâ Adârâtoru.

Dacă descoperi ochilor lui legile purtării Tale de grijă, el cârteşte: „Lumea e minunată şi în sine, şi fără Făcător.”

 

 

Nâ-aumpli di-anisihie luńina a Ta, Luţite Tatâ a nostru, ca pri nâscânţâ flituri di noapti.

Ne umple de nelinişte lumina Ta, Luminate Tată al nostru, ca pe nişte fluturi de noapte

 

Cându nâ-acľemi la luńinâ, noi nâ sâlâghimu tu scutidhi; cându himu bâgaţ tu scutidhi, u câftămu luńina.

Când ne chemi la lumină, noi dăm fuga la întuneric; când sântem puşi în întuneric, căutăm lumină.

 

Dinintea a noastrâ si-aflâ multi căľiuri has’ nâscânti scândiľe, ama nâ-aspâremu si imnămu pânâ tu capu pri vârnâ di eali, câ ţe, tu iţido capu nâ-aşteaptâ ş-nâ-arâdu

pirazmadz.

Înaintea noastră se află mreaja multor căi, însă ne temem să mergem până la capăt pe vreuna din ele, fiindcă la orice capăt ne aşteaptă şi ne momesc ispite.

 

Iara calea ţi duţi la Tini easti astâľeată di mulţâ pirazmadz ş-di multi di multi gremuri.

Iar calea ce duce la Tine este tăiată de multe ispite şi de multe, multe prăpăstii.

 

Ninti s-yinâ pristi noi pirazmolu s-pari câ nâ avegľi ca unu nioru di luńinâ, ama cându yini pirazmolu, cheri.

Înainte să vină ispita asupra noastră, pare că ne urmezi ca un nor luminos, dar când

ispita vine, dispari.

 

Noi nâ frimitămu cuturburaţ ş-nâ bâgămu ntribarea ţi nâ tirâńipseaşti: cându nâ arâsimu, cându pistipsimu câ hii dininti I cându pistipsimu câ hii xichi?

Noi ne agităm tulburaţi şi ne punem întrebarea chinuitoare: când ne-am înşelat, atunci când am crezut că eşti de faţă sau atunci când am crezut că lipseşti?

 

Tu tuţ pirazmadzľi a noştri nâ-ntribămu: Tini hii Tatălu a nostru?

În toate ispitele noastre ne întrebăm: „Tu eşti Tatăl nostru?”

 

Tuţ pirazmadzľi a noştri nâ aducu tu minti idhyea ntribari, ntribari ţi nâ u aduţi tu minti tut’ ţi easti di-avârliga di noi, cathi dzuâ ş-cathi noapti:

Toate ispitele noastre ne aduc în minte aceeaşi întrebare pe care tot ce este în jurul nostru ne-o aduce în minte în fiecare zi şi în fiecare noapte:

 

Ţi mindueşti trâ Dumnidză?

Ce gândeşti despre Domnul?

 

Iu easti Elu ş-cari easti Elu?

Unde este El şi cine este El?

 

Hii cu Elu i hii fârâ Elu?

Eşti cu El sau eşti fără El?

 

 

Dă-ńi puteari Tatălu ş-Adârâtorlu a meu, ta s-potu tu cathi sticu, a banâľei a meali, cumu ţi s-hibâ elu, di luńinâ i di scutidhi, si-apândisescu la cathi pirazmo unâ luyie ş-cu idhyiulu lucru: Dumnidză easti Dumnidză.

Dă-mi putere, Tatăl şi Făcătorul meu, ca să pot în fiecare clipă, fie ea luminoasă ori întunecată, a vieţii mele, să răspund la fiecare ispită cu putinţă unul şi acelaşi lucru:

Domnul este Domnul.

 

Elu easti aclo iu hiu io şi aclo iu nu hiu io.

El e acolo unde sânt eu şi acolo unde nu sânt eu.

 

Inima a mea apreasâ, daima ari mirachi trâ Nâsu şmâńili a meali io daima li tindu câtrâ ayisitili a Lui strańi, ca unu ficiuricu câtrâ Tatălu a lui Aţelu vrutlu.

Eu tind întotdeauna pătimaşa mea inimă către Dânsul şi mâinile mele către sfintele Lui veşminte ca un copil către Tatăl său Cel iubit.

 

Cumu vai puteamu s-bânedzu fârâ Elu?

Cum aş putea trăi fără El?

 

Aestâ va dzâţea câ potu s-bânedzu tu idhyiulu chiro ş-fârâ io isuńi.

Asta ar însemna că pot să trăiesc în acelaşi timp şi fără mine însumi.

 

Cumu vai puteamu s-hiu contra a Lui.

Cum aş putea să fiu împotriva Lui?

 

Aestâ va dzâţea câ hiu tu idhyiulu chiro şi-contra a mea.

Asta ar însemna că sânt în acelaşi timp şi împotriva mea.

 

Hiľilu dreptu îľi calcâ toarâli a tatălui cu tińie, irini ş-harauâ.

Fiul drept urmează tatălui său cu cinstire, pace şi bucurie.

 

Suflâ adiľeaticlu a Tău tu suflitlu a nostru, Tatâ, ta shimu drepţâľi a Tăľi.

Suflă însuflarea Ta în sufletul nostru, Tată, ca să fim fii drepţi ai Tăi.

 

 

SURSA

Ayiulu Nicola Velimirovici Dispothi ali Ohridâ și ali Jici, Exiyisiri la Tatălu a nostru, aprideuțeari Yioryi Vrana, editura Predania, București, 2012, pp. 36-39.

INTRODUCERE:

Sfântul Nicola Velimirovici (1880 Serbia – 1956 SUA) a fost episcop sârb al Ohridei și Jicei. În 2005 editura Predania a publicat traducerea românească a lucrării sale Tâlcuire la Tatăl nostru, care cuprinde comentariul fiecărui vers al rugăciunii creștine fundamentale ‘’Tatăl nostru’’. Pe baza acestei traduceri, poetul aromân contemporan Yioryi (Gheorghe) Vrana a publicat la aceeași editură versiunea aromână a lucrării prelatului sârb.

 


Ș-nâ ascapâ di ațelu arău – Ci ne izbăvește de cel viclean


Cari va nâ sâlâgheascâ di-tu arău macâ nu Tini, Tatălu a nostru?

Cine ne va slobozi de rău dacă nu Tu, Tatăl nostru?

 

Cari va li tindâ mâńili câtrâ ficiuriţľi ţi s-neacâ macâ nu tatălu a loru?

Cine va întinde mâinile către copiii ce se îneacă dacă nu tatăl lor?

 

Cari ari ma multâ mirachi trâ chischineaţa ş-muşuteaţa a casiľei, macâ nu nicuchirlu a casiľei?

Pe cine priveşte mai mult curăţenia şi frumuseţea casei dacă nu pe stăpânul ei?

 

Tini nâ-acľimaşi di-tru ţiva ta s-himu ţiva, ma noi adrămu oaspilichi cu-arăulu şi-acşi iara nâ-adrămu dipu ţiva.

Tu ne-ai chemat dintru nimic ca să fim ceva, dar noi legăm prieteşug cu răul şi astfel ne întoarcem în nimic.

 

Lu bâgămu di-avârliga di inima a noastrâ şarpili di cari nâ-aspâremu nai ma multu.

Înfăşurăm în jurul inimii noastre şarpele de care ne temem cel mai mult.

 

Di-tru hicati grimu contra a scutidhâľei, ma scutidhea bâneadzâ tu suflitili a noastri: microbiľi a scutidhâľei ş-microbiľi a moartiľei.

Din toată puterea noastră strigăm împotriva întunericului, dar întunericul trăieşte în sufletele noastre: microbii întunericului şi microbii morţii.

 

Cu unâ boaţi nâ alumtămu cu-arăulu, ama arăulu s-hidzi afurişalui şi-amutu tu casa a noastrâ; anda noi grimu, arăulu ľi-amintâ semtili, unâ câti unâ şi-agiundzi ma aproapea di inima a noastrâ.

Ne luptăm într’un glas cu răul, iar răul se strecoară pe tăcute în casa noastră; în timp ce noi strigăm, răul cucereşte poziţie după poziţie şi ajunge mai aproape de inima noastră.

 

Şedz Multu-Analte Tatâ, şedz anamisa di noi şi-arău, şi va ľi-anâlţămu inimili a noastri şi-arăulu va xiruxeascâ acşi cumu xiruxeaşti sumu câloarea a soarilui, şoputlu di ninga cali.

Stai, Preaînalte Tată, stai între noi şi rău, şi vom înălţa inimile noastre, şi răul are să sece cum seacă sub arşiţa soarelui izvorul de lângă cale.

 

Tini hii multu di multu disupra a noastrâ ş-nu ducheşti cumu acreaşti arăulu, ama noi himu zgrumaţ di elu.

Tu eşti cu mult deasupra noastră şi nu simţi cum creşte răul, dar noi ne înăbuşim sub el. Iată, răul creşte în noi pe zi ce trece, sub ochii noştri, şi întinde îmbelşugatele sale roade în toate părţile.

 

Mutrea, arăulu acreaşti tu noi dzuâ di dzuâ, sumu ocľiľi a noştri, şi-şi lu tindi carpolu bolcu tu tuti părţâli.

Iată, răul crește în noi pe zi ce trece, sub ochii noștri, și întinde îmbelșugatele sale roadeîn toate părțile.

 

Cathiunâ dzuâ soarli nâ dzâţi Bunâ dimneaţa! ş-nâ bagâ ntribarea: ţi avemu si-Ľi aspunemu a marilui a nostrum Amiră?

Soarele ne spune „Bună dimineaţa!” zilnic şi ne pune întrebarea: ce avem să-I arătăm Marelui nostru Împărat?

 

Ş-noi Îľi aspunemu maşi carpolu aţelu vecľiu şi-aspartu a arăului. Dumnidzale, vahi nu easti ţara aţea niminatâ ş-fârâ banâ, ma chischinâ di omlu ţi ipiriţeaşti a arăului?

Şi noi Îi arătăm doar vechile roade stricate ale răului. Dumnezeule, oare nu e ţărâna cea nemişcată şi fără viaţă mai curată decât omul care se află în slujba răului?

 

Mutrea, nâ stizmusimu casili şi pâlăţili tu văľiurli şigrochili a loclui.

Iată, ne-am zidit casele şi castelele prin văi şi gropi ale pământului.

A Ţiia nu va-Ţi hibâ zori s-dimândz a arâuriloru a Tali s-li neacâ tuti aesti văľiuri şi-grochi, chischinipsindalui loclu di oamińi ş-di nifaptili a loru.

Ţie nu-Ţi va fi greu să porunceşti râurilor Tale să înece toate aceste văi şi toate aceste gropi, curăţând pământul de oameni şi de faptele lor cele rele.

 

Ama Tini hii ma-ndzeanâ di yinatea a noastrâ ş-di urnimiili a noastri.

Dar Tu eşti mai presus de mânia noastră şi de sfaturile noastre.

 

Macâ va ľi-ascultai urnimiili a oamińiloru, va u câtâstrâpseai lumea pânâ di thimeľiu şi va Ti-aveai ngrupatâ Tini Isuţ tu urvăľi.

Dacă ai asculta sfaturile omeneşti, ai fi nimicit lumea până la temelii şi Te-ai fi îngropat pe Tine Însuţi în ruine.

 

O, Aţelu ma mintimenlu di tuţ taţľi!

O, Cel mai înţelept dintre toţi taţii!

 

Tini totna hamuarâdz cu muşuteaţa ş-nimoartea a Ta aţea dumnidzasca şi, mea, di-tu hamuarâslu a Tău acrescu steali!

Tu totdeauna zâmbeşti în frumuseţea şi nemurirea Ta cea dumnezeiască

şi, iată, din zâmbetul Tău cresc stele!

 

Totna hamuarâzândalui lu-alâxeşti arăulu a nostru cu ghineaţa ş-lu-ambuľiuseşti pomlu a ghineaţâľei pri pomlu a arăului, şi-acşi u vindiţ cu arâvdari Grâdina a Paradhislui, aţea alâsatâ tu-apârńisiri di noi.

Întotdeauna preschimbi zâmbind răul nostru în bine şi altoieşti pomul binelui pe pomul răului, şi astfel vindeci cu răbdare Grădina Raiului cea lăsată în părăsire de către noi.

 

Tini, cu-arâvdari vindiţ ş-cu-arâvdari stizmuseşti.

Tu cu răbdare vindeci şi cu răbdare zideşti.

 

Cu-arâvdari u stizmuseşti a Ta Amirăriľi a ghineaţâľei, Amirălu şi Tatălu a nostru.

Cu răbdare zideşti a Ta Împărăţie a binelui, Împăratul şi Tatăl nostru.

 

Ti pâlâcârsimu Tini: s-nâ sâlâgheşti di-tu arău şi aumpli-nâ di ghineaţâ, Tini perfecta dişirtari di-arău şi-aumpleari di ghineaţâ.

Ne rugăm Ţie: slobozeşte-ne de rău şi umple-ne de bine, Tu, desăvârşită deşertare de rău şi umplere de bine.

 

 

SURSA

Ayiulu Nicola Velimirovici Dispothi ali Ohridâ și ali Jici, Exiyisiri la Tatălu a nostru, aprideuțeari Yioryi Vrana, editura Predania, București, 2012, pp. 40-43.

INTRODUCERE:

Sfântul Nicola Velimirovici (1880 Serbia – 1956 SUA) a fost episcop sârb al Ohridei și Jicei. În 2005 editura Predania a publicat traducerea românească a lucrării sale Tâlcuire la Tatăl nostru, care cuprinde comentariul fiecărui vers al rugăciunii creștine fundamentale ‘’Tatăl nostru’’. Pe baza acestei traduceri, poetul aromân contemporan Yioryi (Gheorghe) Vrana a publicat la aceeași editură versiunea aromână a lucrării prelatului sârb.

 

 

Câ a Ta easti Amirârilea – Că a Ta este Împărăția


Stealili şi soarli suntu ţitâţeańi a Amirâriiľei a Tali,Tatâ.

Stelele şi soarele sânt cetăţeni ai Împărăţiei Tale, Tată.

 

Nyrâpsea-nâ ş-noi tu-aestâ ascheri lumbrusitâ.

Înscrie-ne şi pe noi în această oaste strălucitoare.

 

Planeta a noastrâ easti ńicâ şi scutidhoasâ, ama easti lucrulu a Tău, stizmusirea a Ta, duhlu a Tău.

Planeta noastră este mică şi întunecată, dar este lucrul Tău, zidirea Ta şi însuflarea Ta.

 

Cumu poati s-iasâ di-tu mâńili a Tali ţiva ţi nu easti mari?

Cum poate să iasă din mâinile Tale ceva ce nu e mare?

 

Ama pritu niaxia şi ntunicarea a noastrâ, noi u-adrămu ńicâ şi scutidhoasâ fuľeaua a noastrâ.

Totuşi, prin micimea şi întunecarea noastră, noi facem mic şi întunecat locul sălăşluirii noastre.

 

E, loclu easti ńicu şi scutidhosu, câti ori lu luyursimu amirăriľi a noastrâ ş-cându nâ fândâximu ca nâscânţâ zurli câ himu amiradzľi a ľei.

Da, pământul este mic şi întunecat de câte ori îl socotim împărăţie a noastră şi când ne închipuim ca nişte nebuni că sântem împăraţi ai lui.

 

Mutrea, anamisa di noi suntu mulţâ cari furâ amiradz pristi locu ş-cari tora, stânda pri-aruvuirili a scamniloru a loru s-ciudisescu şi-ntreabâ: Iu suntu amirăriili a noastri?

Iată, între noi sânt mulţi care au fost împăraţi pe pământ şi care acum, stând pe ruinele tronurilor lor, se miră şi întreabă: „Unde sânt împărăţiile noastre?”

 

Ş-multi suntu amirăriili ţi nu ştiu ţi si-adră cu amiradzľi a loru.

Şi multe sânt împărăţiile care nu ştiu ce s’a întâmplat cu împăraţii lor.

 

Hârsitu easti omlu ţi mutreaşti pritu niori ş-ciuciurâ graie ţi ľi-avdu: A Ta easti Amirăriľea!

Fericit omul care priveşte prin nori şi şopteşte graiuri pe care le aud: „A Ta este Împărăţia!”

 

Aţea ţi-acľimămu amirăriľea a noastrâ piminteascâ easti mplinu di yerńi ş-treaţi has’ bişiţľi pri unu arâu ahândosu.

Ceea ce numim împărăţia noastră pământească e plin de viermi şi e trecător ca băşicile pe un râu adânc.

 

Unâ vândachi di-arinâ pri arpili a vimtului!

O grămadă de ţărână pe aripile vântului!

 

Maşi Tini u ai alithioasa Amirăriľi ş-maşi Amirăriľea a Ta ari Amiră.

Numai Tu ai adevărata Împărăţie şi numai Împărăţia Ta are Împărat.

 

Ľea-nâ di pri arpili a vimtului Ńilâoase Amiră, ascapă-nâ di pri arpili a vimtului!

Ia-ne de pe aripile vântului, Milostive Împărate, mântuieşte-ne de pe aripile vântului!

 

Şi adară-nâ ţitâţeańi a Amirăriiľei a Tali trâ etâ, aproapea di stealili şi soriľi a Tăľi, aproapea di anghiliľi şi arhanghiliľi a Tăľi, e, aproapea di Tini, Tatălu a nostru!

Şi fă-ne cetăţeni ai veşnicei Tale Împărăţii, aproape de stelele şi de sorii Tăi, aproape de îngerii şi de arhanghelii Tăi, da, aproape de Tine, Tatăl nostru!

 

 

SURSA

Ayiulu Nicola Velimirovici Dispothi ali Ohridâ și ali Jici, Exiyisiri la Tatălu a nostru, aprideuțeari Yioryi Vrana, editura Predania, București, 2012, pp. 44-45

INTRODUCERE:

Sfântul Nicola Velimirovici (1880 Serbia – 1956 SUA) a fost episcop sârb al Ohridei și Jicei. În 2005 editura Predania a publicat traducerea românească a lucrării sale Tâlcuire la Tatăl nostru, care cuprinde comentariul fiecărui vers al rugăciunii creștine fundamentale ‘’Tatăl nostru’’. Pe baza acestei traduceri, poetul aromân contemporan Yioryi (Gheorghe) Vrana a publicat la aceeași editură versiunea aromână a lucrării prelatului sârb.

 


Și doxa, tu eta etiloru – Și slava, în veci


A Ta easti doxa aţea trâ etâ deadunu cu Tini, Tatălu a nostru Amirărescu.

A Ta e slava cea împreună-veşnică cu Tine, Tatăl nostrum Împărătesc.

 

Doxa easti ligatâ di usia a Ta ş-nu ascalnâ di noi.

Ea ţine de fiinţa Ta şi nu atârnă de noi.

 

Nu easti doxa di-tu zboarâ ca doxâ a muritoriloru, ama easti di idhyea usie, ţi nu treaţi, has’ Tini.

Nu este slavă din vorbe ca slava muritorilor, ci este din aceeaşi esenţă netrecătoare ca şi Tine.

 

E, ea easti nimpârţâtâ di Tini cumu easti nimpârţâtâ luńina di soarli apresu.

Da, ea este nedespărţită de Tine cum e lumina nedespărţită de soarele fierbinte

 

Cari u vidzu mesea şi mardzina a doxâľei a Tali?

Cine a văzut centrul şi periferia slavei Tale?

 

Cari agiumsi duxusitu fârâ s-da di Doxa a Ta?

Cine a ajuns slăvit fără să atingă Slava Ta?

 

Doxa a Ta aţea lumbrusitâ nâ anvârligheadzâ di tuti părţâli ş-nâ mutreaşti tu tâţeari, unâ parti hamuarâdzânda, unâ parti ciudisinda-si di frimtărli şi cârtearea a noastrâ

umineascâ. Iara cându tâţemu, vârnu nâ ciuciurâ mistiryiosu: hiţ ficiuriţľi a Tatâlui duxusitu.

Slava Ta cea strălucitoare ne înconjoară din toate părţile şi ne priveşte în tăcere, parte zâmbind, parte mirânduse de frământările şi de cârtirea noastră omenească.

 

Iara cându tățemu, vârnu nâ cicuciurâ mistiryiosu: hiț ficiurițl’i a Tatâlui duxusitu.

Iar când tăcem, cineva ne şopteşte în taină: sânteţi copiii ai Tatălui slăvit.

 

O, ţi dulţi easti aestâ duxusitâ ciuciurari!

O, cât este de dulce această slăvită şoaptă!

 

S-himu ficiuriţľi a doxâľei a Tali, ţi mirachi ma mari si-avemu?

Ce am putea dori mai mult decât să fim copiii slavei Tale?

 

Nu easti duri!

Nu e aceasta îndeajuns?

 

Sigura, duri easti trâ unâ banâ alithea.

Fără îndoială, este îndeajuns pentru o viaţă adevărată.

 

Ama, mea, oamińiľi voru s-hibâ taţi a doxâľei.

Dar, iată, oamenii vor să fie taţi ai slavei.

 

Şi-aestâ easti apârńita ş-cima a lâeaţâľei a loru.

Iar acesta e începutul şi culmea nenorocirii lor.

 

Eľi nu suntu ifhâristisiţ s-hibâ ficiuriţ a doxâľei a Tali, şi si-scumânicâ cu doxa-Ţ, eľi voru s-hibâ taţi ş-purtâtori a doxâlei a Tali.

Ei nu se mulţumesc să fie copiii şi părtaşi ai slavei Tale, ei vor să fie taţi şi purtători ai slavei Tale.

 

Ama, ţi cara, Tini hii singurlu Tatâ şi singurlu purtâtoru ti tutâ doxa.

Şi totuşi, Tu eşti singurul Tată şi singurul purtător a toată slava.

 

Suntu mulţâ ţi u-ufilisescu doxa-Ţ trâ arău şi suntu mulţâ ţi si-arâdu singuri.

Mulţi sânt cei ce folosesc în chip rău slava Ta şi mulţi sânt cei ce se amăgesc pe sine.

 

Nu ari piricľiu ma mari di doxa tu mâńili a muritoriloru.

Nimic nu e atât de primejdios ca slava în mâinile muritorilor.

 

Tini u-aspuńi doxa a Ta, iara oamińiľi si-ncaci di-avârligaľi.

Tu arăţi slava Ta, iar oamenii se ceartă în jurul ei.

 

Doxa a Ta easti factu iara doxa a oamińiloru easti zboru.

Slava Ta este fapt, iar slava omenească este cuvânt.

 

Doxa a Ta, totna hamuarâdi şi hăidhipseaşti, iara doxa a oamińiloru mpârţâtâ di Tini lâhtârseaşti ş-vatâmâ.

Slava Ta zâmbeşte şi mângâie totdeauna, slava omenească despărţită de Tine înfricoşează şi ucide.

 

Doxa a Ta îľi hrâneaşti ftohľi ş-da urnimie ti aţeľi imiri, doxa a oamińiloru disparti di Tini.

Slava Ta hrăneşte pe cei săraci şi îndrumă pe cei blânzi, slava omenească desparte de Tine.

 

Doxa a oamińiloru easti nai ma buna hâlati a sâtânălui.

 

Ea este cea mai bună unealtă a satanei.

Ti hazi suntu oamińiľi ţi si-ampulisescu si şi-u-adarâ doxa ahoryea di Tini!

Ce caraghioşi sânt oamenii când încearcă să-şi facă slavă afară de Tine şi despărţiţi de Tine!

 

Fu unu zurlu ţi lu-aura soarli ş-câfta si-aflâ unu locu afiritu di luńina a soarilui, ţi s-hibâ a lui.

Fost-a un nebun care ura soarele şi încerca să afle un loc ferit de lumina soarelui, care să fie al lui.

 

Elu şi-adră unâ câlivâ scutidhoasâ şi nu adră firidz, şi intră tu ea, şi şidea tu chisâ, şi s-hârsea câ ascâpă di marli izvuru a luńinâľei.

El a clădit o colibă întunecoasă şi n’a făcut ferestre, şi a intrat în ea, şi stătea în beznă, şi se bucura că s’a izbăvit de marele izvor al luminii.

 

Unu ahtari zurlu şi-unu ahtari ţitâţeanu a scutidhâľei easti aţelu ţi cilistiseaşti si şi-u-adarâ doxa ahoryea di Tini şi-mpârţâtu di Tini, Athanate, izvuru a Doxâľei.

Astfel de nebun şi astfel de cetăţean al întunericului este cel ce se străduie să-şi facă slavă afară de Tine şi despărţit de Tine, Nemuritorule Izvor al Slavei!

 

Nu ari doxâ a oamińiloru acşi cumu nu ari puteari a oamińiloru.

Nu există slavă omenească, la fel cum nu există putere omenească.

 

A Ta easti putearea şi a Ta easti doxa, Tatâlu a nostru.

A Ta este puterea şi a Ta este slava, Tatăl nostru.

 

Macâ nu li-mprumutămu di la Tini, nu ľiavemu, ş-mârânyisimu dipu ca frîndzâli uscati mpârţâti di pomu şi scrupsiti dupâ chefea a vimtului.

Dacă nu le împrumutăm de la Tine, nu le avem, şi ne ofilim ca frunzişul uscat despărţit de pom şi împrăştiat după bunul plac al vântului.

 

S-himu ifhâristisiţ, ta s-nâ-acľimămu ficiuriţľi a Tăľi.

Să fim mulţumiţi, ca să ne numim copii ai Tăi.

 

Nu ari tińie ma mari di-aestâ, tu ţeru i pristi locu.

Nu este cinste mai mare în cer sau pe pământ decât aceasta.

 

Ľea di la noi amirâriili a noastri, putearea a noastrâ ş-doxa a noastrâ.

Ia de la noi împărăţiile noastre, puterea noastră şi slava noastră.

 

Ľea di la noi aţea ţi eara a Tău di-tu arhiusitâ.

Ia de la noi ce era al Tău dintru început.

 

Tutâ isturia a noastrâ fu unâ cilistiseari zurleascâ ta si-u-bâgămu pri cali amirâriľea a noastrâ, putearea a noastrâ ş-doxa a noastrâ.

Întreaga noastră istorie a fost o străduinţă nebunească de a făuri împărăţia noastră, puterea noastră şi slava noastră.

 

 

Tot ce am numit vreodată al nostru zace în ruine.

Tuti ţi ľi-acľimămu unâoarâ a noastri, dzâcuti şedu tu urvăľi.

 

Ncľidi-u troarâ isturia a noastrâ aţea veacľea, tu cari nâ-ampulisimu s-nâ-adrămu nicuchiri tu casa a Ta, ş-dişcľidi unâ isturie noauâ tu cari va cilistisimu s-nâ-adrămu huzmichiari tu casa ţi easti a Ta.

Încheie grabnic vechea noastră istorie, unde ne-am luptat să ajungem stăpâni în casa Ta, şi deschide o istorie nouă, unde ne vom trudi să ajungem slugi în casa care

este a Ta.

 

Mea, ma bunu ş-ma duxusitu lucru easti s-himu huzmicheari tu Amirâriľea a Ta di s-himu nai ma mărľi amiradz tu amirâriľea a noastrâ.

Iată, mai bun şi mai slăvit lucru este a fi slugă în Împărăţia Ta decât a fi cel mai mare dintre împăraţi în împărăţia noastră.

 

Trâ-aţea adarâ-nâ, Tatâ, huzmichearľi a Amirâriiľei a Tali, a puteariľei a Tali şi-a-doxâľei a Tali, tu tutâ eta a noastrâ ş-tu eta a etiloru.

Drept aceea, fă-ne, Tată, slugi ale Împărăţiei Tale, puterii Tale şi slavei Tale, în neam şi în neam şi în toţi vecii.

 

Aminu!

Amin!

 

 

.

 

SURSA

Ayiulu Nicola Velimirovici Dispothi ali Ohridâ și ali Jici, Exiyisiri la Tatălu a nostru, aprideuțeari Yioryi Vrana, editura Predania, București, 2012, pp. 50-53.

TATĂLU A NOSTRU – TATĂL NOSTRU

Vineri, 30 Martie 2012 11:59

INTRODUCERE:

Sfântul Nicola Velimirovici (1880 Serbia – 1956 SUA) a fost episcop sârb al Ohridei și Jicei. În 2005 editura Predania a publicat traducerea românească a lucrării sale Tâlcuire la Tatăl nostru, care cuprinde comentariul fiecărui vers al rugăciunii creștine fundamentale ‘’Tatăl nostru’’. Pe baza acestei traduceri, poetul aromân contemporan Yioryi (Gheorghe) Vrana a publicat la aceeași editură versiunea aromână a lucrării prelatului sârb.

 

 

 

TATĂLU A NOSTRU – TATĂL NOSTRU

 

TATĂLU A NOSTRU

TATĂL NOSTRU

CARI HII TU ŢERURI,

CARELE EȘTI ÎN CERURI

SI SI-AYISEASCÂ NUMA A TA.

SFINȚEASCĂ-SE NUMELE TĂU.

S-YINÂ AMIRÂRIĽEA A TA,

VIE ÎMPĂRĂȚIA TA,

SI SI-ADARÂ VREAREA A TA,

FACĂ-SE VOIA TA

CUMU TU ŢERU, ACŞI Ş-PRISTI LOCU.

PRECUM ÎN CER, ȘI PE PĂMÂNT.

PÂNEA A NOASTRÂ, AŢEA TI TUTI

PÂINEA NOASTRĂ, CEA SPRE FIINȚĂ

DZÂLILI, DĂ-ŃI-U A NOAUÂ ADZÂ

DĂ NOUĂ ASTĂZI

Ş-NÂ ĽEARTÂ A NOAUÂ

ȘI IARTĂ NOUĂ

ALATHUSURLI A NOASTRI,

DATORIILE NOASTRE

ACŞI CUMU Ş-NOI LĂ ĽIRTĂMU

PRECUM ȘI NOI IERTĂM

AŢILORU ŢI NÂ ALĂTHUSESCU,

DATORNICILOR NOȘTRI

Ş-NU NÂ DU NOI TU PIRAZMO,

ȘI NU NE DUCE PRE NOI ÎNTRU ISPITĂ

Ş-NÂ ASCAPÂ DI AŢELU ARĂU.

CI NE IZBĂVEȘTE DE CEL VICLEAN.

CÂ A TA EASTI AMIRÂRIĽEA

CĂ A TA ESTE ÎMPĂRĂȚIA

Ş-PUTEAREA ŞI DOXA,

ȘI PUTEREA ȘI SLAVA

TU ETA ETILORU. AMINU.

ȘI SLAVA ÎN VECI. AMIN

 


SURSA

Ayiulu Nicola Velimirovici Dispothi ali Ohridâ și ali Jici, Exiyisiri la Tatălu a nostru, aprideuțeari Yioryi Vrana, editura Predania, București, 2012, p.7.

Urare de Anul Nou de la Raluca Guriță

Miercuri, 18 Aprilie 2012 11:24

Chipurlu nă greaști,
De An Nou s’urăm
Ghineața's purcuchii
Tu a voastră mușată avlii!!!


Secundarul ne grăiește

De Anul Nou să urăm

Binele să intre

În a voastră frumoasă curte!!!

 

 

SURSA

Raluca Guriță, Facebook, ”Makidonji - Armânji , fratsâ di mumâ shi di'unu tatâ”, 1 ianuarie 2012, http://www.facebook.com/groups/251814074841771/318463468176831/

 

NOTĂ

Versiunea românească îmi aparține.


Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 129

Warning: Illegal string offset 'active' in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/templates/gk_finance_business/html/pagination.php on line 135
Pagina 1 din 2

Login

Register

*
*
*
*
*

* Field is required