Aromânul Istorie şi Cultură Aromână

Login Register
Acasa » Blog » Displaying items by tag: Babani
A+ R A-

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

În anul 1992 Tipografia Universităţii Bucureşti publica lucrarea Texte aromâne din comuna Nea-Zoi , jud. Tricala (Grecia).


Lucrarea fusese discutată în cadrul Catedrei de limba română a Facultăţii de litere şi este destinată studenţilor din anii II – III din facultăţile cu profil filologic.


Cele 54 de pagini ale lucrării includ:

  • Notă asupra volumului
  • Precizări preliminare:

1.Date asupra comunei şi a locuitorilor ei

2. Date asupra subiecţilor şi a anchetei

3. Date asupra graiului din Nea-Zoi

  • Transcrierea fonetică
  • Texte

Conform Notei redactate în decembrie 1989 de conf. dr. Liliana Ionescu Ruxăndoiu, textele au fost culese de absolventa Maria Kokka în comuna sa natală. Ele au fost anexate lucrării de diplomă cu tema Observaţii asupra schimbărilor la nivelul vocabularului în graiul aromânesc din comuna Nea-Zoi (jud. Tricala, Grecia), susţinută în ianuarie 1988 sub îndrumarea L. I. R.. Textele au fost înregistrate pe casete în august 1986 – septembrie 1987 şi au fost transcrise fonetic conform sistemului utilizat în lucrările de dialectologie sud-dunăreană, în prelucrarea materialului studenta beneficiind de suportul conf. dr. Matilda Caragiu Marioţeanu. Importanţa textelor era dată de faptul că reflectau aspectul contemporan al aromânei vorbite într-o zonă care nu se afla sub influenţa românei şi că aduceau la zi materialul didactic dialectologic care folosea încă antologiile lui Pericle Papahagi din 1900 şi 1905. Textele au fost ordonate în funcţie de informatori şi li s-au ataşat glose pentru împrumuturile din neogreacă.


Datele asupra subiecţilor şi anchetei arată că textele au fost obţinute de la 16 subiecţi. Subiecţii I – XIII aparţineau la trei familii: KOKKAS (rude din partea tatălui autoarei), ROSSIOS (rude din partea mamei autoarei) şi KOLIŢAS, în timp ce subiecţii XIV –XVI aparţineau familiilor BABANI, GIANIS şi PAILA. Subiecţii erau reprezentativi pentru 3 generaţii: părinţi, copii şi nepoţi. Textele conţin relatări pe trei teme: o zi petrecută acasă, o zi petrecută în oraş (lucru, şcoală) şi întâmplări, bătrânilor cerându-li-se şi povestirea unui basm.


Datele asupra graiului din Nea Zoi arată că graiul textelor are un caracter mixt: atât fărşerot originar, cât şi pindean şi grămostean. Vocabularul folosit indică faptul că (î), absent din graiul fărşerot, apare ca rezultat al închiderii unui (ă) neaccentuat (fîţemu), dar în poziţie nazală este prezent (căni). Ca şi în graiul fărşerot, (u) final este asilabic. Spre deosebire de graiul fărşerot, apare închiderea vocalelor neaccentuate de apertură medie prin trecerea lui (e) la (i) în (triţea) şi (o) la (u) în (upurii ’’opării’’). În consonantism se observă prezenţa fricativelor împrumutate din greacă (θ, δ, γ), explicabilă prin bilingvism şi reducerea unor grupuri consonantice la o consoană simplă (leami ‘’lemne’’). Există de asemenea un aspect comun al graiului fărşerot cu meglenoromâna: palatalizarea labialei (f) cu dispariţia acestei consoane (s-ibî), faţă de (s-h’ibî) în celelalte graiuri aromâne. Litera (u) apare ca marcă a formei articulate la singularul masculinelor şi neutrelor nu numai la cazurile nominative şi acuzativ, ci şi la genitive şi dativ (Al lupu i dzîţea lali Cola – ‘’Lupului îi zicea unchiul Cola’’), aspect regăsit în Liturghierul aromânesc din secolul XVIII. Puternica influenţă neogreacă în lexic este explicată prin ‘’contextul geografico-politic’’ în care este folosit graiul.

 

Transcrierea fonetică:

á, é, ó, í, ú (vocale accentuate)

- ĭ, - ŭ (vocale finale asilabice)

Ќ, ģ (occlusive paletale)

ľ, ń (sonantele lichidă şi nazală înmuiate)

h’ (fricative paletală rezultată din paletalizarea lui f)

θ, δ, γ (fricativele împrumutate din limba greacă)

ç (africata dental sonoră)

ĉ, ĝ (africatele prepalatale)

 

 

Cele 36 de texte revin subiecţilor astfel: I / 1 -2, II / 3, III / 4-5, IV / 6-9, V / 10, VI / 11, VII / 12, VIII / 13-15, IX / 16-17, X / 18-21, XI / 22-24, XII / 25-27, XIII / 28-30, XIV / 31-34, XV / 35, XVI / 36.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Texte aromâne 31: BABANI ALEXANDRA

Miercuri, 18 Ianuarie 2012 11:30

În 1986-1987, Maria Kokka, aromâncă originară din comuna Nea-Zoi din Grecia, a efectuat o cercetare de teren în localitatea natală, în cadrul pregătirii lucrării de diplomă la Facultatea de Litere a Universităţii Bucureşti, supervizată de profesor Liliana Ionescu Ruxăndoiu.


Unul dintre subiecţi a fost Babani Alexandra, de 19 ani, absolventă de liceu, vorbitoare de aromână şi greacă, vocabular redus de franceză, cunoscătoare a alfabetului latin:
Ńi dzăcŭ Babani Alexanδra, estŭ δeca eńa hronon (4), amŭ scîpat (5) liќiu (6), ala n-am tricot iuva. Şi voi s-xanadau (7) ti δefteri (8) oarî. Tora δγivisestŭ (9) acasî, facŭ veveea (10) şi frondistirii (11) ta s-estŭ étimî (12) ti Iuni ţi va s-dau pali (13) exétasi (14), voi s-trecŭ caθiγitrii (1) maθimatiko (2) ta s-mi spuδîxéstŭ (3) s-facŭ unî banî ma bunî di aţa ţi facŭ aţel’ĭ dit hoarî.Şi δγivisestŭ tora acasî. Mi feĉŭ n-hoarî tu dauli di April’ŭ to hil’a eńacosea exinda octo (4). Hoara s-acl’amî Nea-Zoi şi easti unî hoarî nafoarî di Tricolŭ.

(4) δeca eńa hronon ‘’19 ani’’ < gr. δεκα εννια χρονων
(5) amŭ scîpat vb. I, pf. comp., pers. I sg.; scapŭ ‘’a termina’’ (sens în plus faţă de a scăpa’’)
(6) liќiu s.n. ‘’liceu’’ < gr. λυκειο
(7) xana adv. ‘’iar’’ < gr. Ξανα (aici prefix iterativ)
(8) δefteri num. ord. ‘’a doua’’< gr. δευτερη
(9) δγivisestŭ vb. IV, ind. prez., pers. I sg. ‘’a citi’’< gr. διαβάζω
(10) veveea adv. mod. ‘’desigur’’ < gr. βέβαια
(11) frondistiriu ‘’ore de meditaţii la şcoala particulară’’< gr. φροντιστηριο
(12) étimî adj. f. ‘’pregătită’’ < gr. ετοιμη
(13) pali adv. ‘’din nou’’< gr. παλι
(14) exétasi s.f. ‘’examen’’ < gr. εξεταση
(1) caθiγitrii s.f. ‘’profesoară’’ < gr. καθηγητρια
(2) maθimatiko adj. (m. f.) matematician< gr. μαθηματικος
(3) spuδîxéstŭ vb. IV, ind, prez., pers. I sg.; ‘’a studia’’< gr. σπουδαζω
(4) to hil’a eńacosea exinda octo ‘’1968’’ < gr. το χιλια εννιακοσια εξηντα οκτω


Sublinierile din text şi notele de subsol aparţin editorilor. Notele de subsol explică grecismele din aromână. În locul literei ‘’d cu sedilă’’, pe care nu am găsit-o în fontul Arial, am folosit grupul de consoane ‘’dz’’: dzăcŭ.


Versiunea românească îmi aparţine:
‘’Îmi zice Babani Alexandra, am 19 ani, am terminat liceul, dar n-am intrat la facultate. Şi vreau să dau examen de admitere din nou. Acum studiez acasă, fac desigur şi ore de meditaţie la şcoala particular ca să fiu pregătită în iunie ca să dau din nou examen, vreau să devin profesoară de matematică, să studiez ca să  am o viaţă mai bună ca cei din sat. Şi studiez acum acasă. M-am născut în sat la 2 aprilie 1968. Satul se numeşte Nea-Zoi şi este un sat în apropiere de Tricala.‘’



SURSA
Maria Kokka, Liliana Ionescu Ruxăndoiu (editori), Texte aromâne din comuna Nea-Zoi, jud. Tricala (Grecia), Universitatea  Bucureşti, Facultatea de Litere, Bucureşti, 1992, pp. 46-47.

Texte aromâne 32: BABANI ALEXANDRA

Joi, 19 Ianuarie 2012 18:34

În 1986-1987, Maria Kokka, aromâncă originară din comuna Nea-Zoi din Grecia, a efectuat o cercetare de teren în localitatea natală, în cadrul pregătirii lucrării de diplomă la Facultatea de Litere a Universităţii Bucureşti, supervizată de profesor Liliana Ionescu Ruxăndoiu.


Unul dintre subiecţi a fost Babani Alexandra, de 19 ani, absolventă de liceu, vorbitoare de aromână şi greacă, vocabular redus de franceză, cunoscătoare a alfabetului latin:
Cum trecŭ unî dzuuî acasî.
Cînd mi scolŭ tahina, mi scolŭ, véveea (5) nu potŭ s-mi scolŭ singurî, bagŭ satea agudeaşti. Mi scolŭ tahina, stau heamî pi crivati (6) ala nu apufusestŭ (7) ta s-mi scolŭ. Căndŭ mi scolŭ dapoia mutrestŭ avriγîra. Casa easti tutî préii (8), vrea areari. Dzăşŭ prota stai tora s-măcŭ heamî ş-dapoia s-ahurhestŭ di acasî. Negŭ nuntŭ tu cuzinî (9), vedŭ cî mana n-ari faptî trahană. Mi lau, mi ќaptinŭ prota (10), dapoia stau pi trapézi di măcu. Dapoia mi sќipsestŭ (11), voi s-ahurhestŭ di lucre, discl’idŭ tuti firidzli ta s-γinî vimtŭ nuntŭ s-caθîrseascî (12) n-casa şi ahurhestŭ dapoia lau pheatili prota, scolŭ tuti di-mpadi, tinixestŭ (13), arestŭ, sfungîrisestŭ (14), scuturŭ tuti lucrurĭ di nuntŭ di acasî, caδruri (1), tiliorasi (2), psiγiu (3), tuti, dulăќĭ, tuti vrea areari. Dapoia stau heamî di oarî, am bîgat şi casetofonu t as-avdŭ căntiţi ş-caţe lucre si facŭ dadunŭ cu căntiţi. Dapoia  li l’au lucre di nafoarî, ќilimi (4) aţeali, tapăќi şi aşterŭ tutî casa s-u facŭ etimî. Scapŭ di lucru, dapoia facŭ ģela, s-γinî tati, s-γinî mana s-u aflî etimî ta s-mîcăm. Γini dapoia mana, tati, fraţil’ĭ asterŭ mini trapezea ta s-mîcăm, mîcăm tuţĭ dadunŭ. Stu telus (5) bem ş-γinŭ şi bim tuţĭ dadunŭ aco, dapoia cănd scîpăm, mi scolŭ mini, scolŭ trapezea pali (6), lau pheatili (7), tati, mana dapoia fugŭ, negŭ la lucre ţi arŭ el’ĭ, şi mini vas tau acasî, grestŭ dapoia vărî featî. Γini diu stîtemŭ, bim cafei, avdzămŭ căntiţi di la casetofonŭ, fîţemŭ multi, dzîţemŭ şi multi, videmŭ şi vărî casetî la videu, treaţi heamî oarî, discl’idŭ dapoia tiliorasi, videm vărŭ erγŭ (8), stîtem seara, videm tiliorasi pînă arγa (9), ş-dapoia durńimŭ.

(5) véveea adv. mod. ‘’desigur’’ < gr. βέβαια
(6) crivati s.n. ‘’pat’’ < gr. κρεβατι
(7) apufusestŭ vb. IV, ind. prez., pers. I sg. ‘’a hotărî’’< gr. αποφασιζω
(8) préii adv. ‘’în dezordine, dezordonat’’
(9) cuzinî s.f. ‘’bucătărie’’ < gr. κουζινα
(10) prota adv. ‘’înainte’’ < gr. πρωτα
(11) mi sќipsestŭ vb. IV, ind. prez., pers. I sg., ‘’a se gîndi’’< gr. σκεφτομαι
(12) s-caθîrseascî vb. IV, cnj. prez., pers. III sg.; caθîrseascu ‘’a curăţa’’< gr. καθαριζω
(13) tinixestŭ vb. IV, ind. prez., pers. I sg., ‘’a scutura’’< gr. τιναζω
(14) sfungîrisestŭ vb. IV, ind. prez., pers. I sg., ‘’a spăla cu cîrpa pe jos’’< gr. σφουγγαριζω
(1) caδru s.n. ‘’tablou’’ < gr. κάδρο
(2) tiliorasi s.f. ‘’televizor’’ < gr. τηλεοραση
(3) psiγiu s.n. ‘’frigider’’ < gr. ψυγειο
(4) ќilimî s.f. ‘’covor’’ < gr. κιλιμo
(5) stu telus ’’la sfîrşit’’< gr. στο τελοσ
(6) pali adv. ‘’iarăşi’’ < gr. παλι
(7) pheatu s.n. ‘’farfurie’’ < gr. πιάτο
(8) erγŭ s.n. ‘’film’’ < gr. έργο
(9) erγa adv. ‘’tîrziu’’ < gr. αργα


Sublinierile din text şi notele de subsol aparţin editorilor. Notele de subsol explică grecismele din aromână. În locul literei ‘’d cu sedilă’’, pe care nu am găsit-o în fontul Arial, am folosit grupul de consoane ‘’dz’’: dzuuî.


Versiunea românească îmi aparţine:
‘’Cum petrec o zi acasă.
Când mă trezesc dimineaţa, mă trezesc, desigur  nu pot să mă trezesc singură, pun ceasul să sune. Mă trezesc dimineaţa, stau puţin în pat, căci nu mă hotărăsc să mă scol. Apoi, când mă scol, privesc împrejur. Casa este toată în dezordine, trebuie măturată. Am zis ca mai întâi să mănânc puţin şi apoi să încep treaba în casă. Merg în bucătărie, văd că mama n-a făcut păsat. Mai întâi mă spăl, mă piaptăn, apoi stau la masă şi mănânc. Apoi mă gândesc ce am de făcut, deschid toate ferestrele ca să intre aer proaspăt să aerisească casa şi încep apoi să spăl farfuriile mai întâi, ridic covoarele de jos, le scutur afară, mătur, spăl cu cârpa pe jos, scutur toate lucrurile din casă, tablouri, televizor, frigider, toate, dulapuri, toate trebuie şterse. Apoi stau puţin, pun casetofonul să ascult muzică şi fac treabă cu muzică. Apoi iau lucrurile de afară, covoarele, preşuri şi le aştern ca să fie casa aranjată. După ce termin curăţenia, fac mâncare, să vină tata, să vină mama, să găsească masa pregătită.  Vin apoi mama, tata, fraţii, pun eu masa să mâncăm , mâncăm toţi împreună. La sfârşitul mesei bem şi vin şi bem toţi împreună, apoi când terminăm, strâng masa iar, spăl farfuriile, apoi tata, mama pleacă la treburile lor şi eu stau acasă, chem vreo prietenă. Vine şi stăm împreună, bem cafea, ascultăm muzică la casetofon, stăm de vorbă mult, vedem şi vreo casetă la video, trece timpul, apoi dau drumul la televizor, vedem vreun film, stăm seara, ne uităm la televizor pînă târziu, apoi ne culcăm.’’



SURSA
Maria Kokka, Liliana Ionescu Ruxăndoiu (editori), Texte aromâne din comuna Nea-Zoi, jud. Tricala (Grecia), Universitatea  Bucureşti, Facultatea de Litere, Bucureşti, 1992, pp. 47-48.

Texte aromâne 33: BABANI ALEXANDRA

Vineri, 20 Ianuarie 2012 15:08

În 1986-1987, Maria Kokka, aromâncă originară din comuna Nea-Zoi din Grecia, a efectuat o cercetare de teren în localitatea natală, în cadrul pregătirii lucrării de diplomă la Facultatea de Litere a Universităţii Bucureşti, supervizată de profesor Liliana Ionescu Ruxăndoiu.


Unul dintre subiecţi a fost Babani Alexandra, de 19 ani, absolventă de liceu, vorbitoare de aromână şi greacă, vocabular redus de franceză, cunoscătoare a alfabetului latin:

Epiδi (10) n-am tricutî facŭ frondistiriu (11) tahina. Mi scolŭ tahina, l’au asticolu (12) ta s-negŭ aγonea acoţi, cî mi scolŭ heamî arγa, cănd negŭ acoţi săntŭ acoţi tuţĭ fiĉorl’i aco adunaţĭ. Caθiγitilŭ (1) aco nî greaşti ta s-nidzemŭ nuntŭ, tu maθimî, cai ari orixi (2) tora ti maθimî, greaşti elŭ, nîscănti orĭ u prusiximŭ (3), niscănti orĭ nu prusiximŭ, dzăţi elŭ: - piδxea (4), prindi s-prusixiţĭ tora, cî h’iţĭ tu δefterî (5) ora, nu prindi s-u luaţĭ sta astia (6). Fiţemŭ maθimî, ni scoalî elŭ niscănti orĭ la, stu pinaca (7), ni dzăţi: - Scoalî tini na mas lisia tis asќisis (8). Sî scolŭ fiĉori, h’im aco mulţĭ fiĉori ş-feati. Poti (9) ştii, poti (9) nu ştii, noi hima u cîrtimŭ, dzîţemŭ ş-vărŭ astiu (10) acoţi, ta s-treacî heamî oara. Facŭ patru maθimati frondistiriu, fisiќi (11), himia (12), maθimatica ki ecθesi (13) şi patru săţĭ sînt multi săţĭ ta s-faţĭ maθimî şi greu. Caθi (14) maθimî fiţemŭ şi δialimî (15), işemŭ nafoarî, stitemŭ aco, δipla (16), easti şi unî platii (17) ńicî, nidzemŭ noi di stitemŭ acoţi. Treaţi ora di δialimî, greaşti caθiγitilŭ ta s-triţemŭ nuntŭ, ala (1) noi nu putemŭ s-nidzemŭ pali nuntŭ tu maθimî. Ţi s-fîţemŭ omos (2), nidzemŭ, treaţi δeftera (3) ora, treaţi ş-trita (4), treaţi şi tetarta (5). Patru săţĭ. Dapoia scîpămŭ. Ora ari tricutî heamî, dziţemŭ s-nidzemŭ cu ĉiĉorili acasî ta s-videm ţiva. Mini cu featili, n-adunăm dau-trei feati, ni turămŭ calea mutrimŭ la tuti vitrini (6) ţî săntŭ ş-mîγîzii tu cali, mutrim şi pîpuţĭ, mutrimŭ ti vivliurĭ (7). Stîmîţim nafoarî tu mîγîzii di vivliurĭ cî luăm şi multi pirioδicadzĭ (8) s-δγivisimŭ. Cănd nidzemŭ de-acasî ni turămŭ tu aγorauî cî vrem s-paonisimŭ δiafori (9) lucre ti acasî. Triţemŭ aco, videmŭ multî dunauî, fasarii (10) aco, psunisimŭ (11) dapoia. Dzăţi unî featî : - Nu nidzemŭ şi la kinimatoγrafŭ s-videmŭ ţi erγŭ (12) ari ta s-nidzemŭ seara s-u videmŭ? Nidzemŭ tuţĭ dadunŭ, videmŭ cî erγŭ easti bunŭ. Nî turămŭ acasî, δγivisim heamî, mîcămŭ şi dapoia seara n-adunămŭ tuti dadunŭ, avem cl’isî randevŭ (13), nidzemŭ la kinimatoγrafŭ, videm erγŭ, trec şi aco dau-trei săţĭ, ş-dapoia nidzemŭ s-bim unî cafei la cafeteria. Aco alţĭ pali, easti multî dunauî acoţi, altŭ cîrteaşti di cît-aua, altŭ cîrteaşti di cît-aco şi ni turăm dapoia acasî. Şi aşe treaţi dzuua.

 
 

(10) epiδi conj. ‘’fiindcă’’ < gr. επειδη

(11) frondistiriu s.n. ‘’ore de meditaţii la şcoala particulară’’< gr. φροντιστηριο

(12) astico s.n. ‘’autobuz’’ < gr. αστικο

(1) caθiγiti s.m. ‘’profesor’’ < gr. καθηγητης

(2) orixi s.f. ‘’poftă’’ < gr. ορεξη

(3) prusiximŭ vb. IV, ind. prez., pers. I pl.; prusixestŭ ‘’a fi atentă’’< gr. προσεχω

(4) piδi s.n. ‘’copil’’ < gr. παιδι

(5) tu δefterî ora ‘’la ora a doua’’< gr. δευτερη ωρα

(6) sta astia ‘’în glumă’’< gr. στα αστεια

(7) pinaca s.m. ‘’tabla (neagră)’’ < gr. πινακα

(8) na mas lisia tis asќisis ‘’să ne rezolvi exerciţiile’’< gr. να μας λυσεις ασκησεις

(9) poti… poti adv., conj. ‘’cînd … cînd’’< gr. ποτε...ποτε

(10) astiu ‘’glumă’’ < gr. αστειο

(11) fisiќi ‘’fizică’’ < gr. φυσικη

(12) himia ‘’chimia’’ < gr. χημεια

(13) ki ecθesi s.f. ‘’şi compunere’’< gr. κι εκτεση

(14) caθi pron. nehot. ‘’fiecare’’ < gr. καθε

(15) δialimî s.f. ‘’pauză’’ < gr. διαλειμμα

(16) δipla adv. ‘’alături’’ < gr. διπλα

(17) platii s.f. ‘’piaţă’’ < gr. πλατεια

(1) ala conj. ‘’dar’’ < gr. αλλα

(2) omos adv. ‘’totuşi’’ < gr. ομως

(3) δeftera num. ord. ‘’a doua’’< gr. δευτερη

(4) trita num. ord. ‘’a treia’’< gr. τριτη

(5) tetarta num. ord. ‘’a patra’’< gr. τεταρτε

(6) vitrinî s.f. ‘’vitrină’’ < gr. βιτρινα

(7) vivliu s.n. ‘’carte’’ < gr. βιβλιο

(8) pirioδico s.n. ‘’revistă’’ < gr. περιοδικο

(9) δiaforŭ adj. forme ‘’diferite-ă’’< gr. διαφορος

(10) fasarii s.f. ‘’gălăgie’’ < gr. φασαρια

(11) psunisimŭ vb. IV, ind. prez., pers. I pl.; psunisestŭ ‘’a cumpăra’’< gr. ψωνιζω

(12) erγŭ s.n. ‘’film’’ < gr. εργο

(13) avem cl’isî randevŭ ‘’am fixat randevu’’< ar. avem + gr. κλεισει ραντεβου

 

 

 

 

 

 

Sublinierile din text şi notele de subsol aparţin editorilor. Notele de subsol explică grecismele din aromână. În locul literei ‘’d cu sedilă’’, pe care nu am găsit-o în fontul Arial, am folosit grupul de consoane ‘’dz’’: dzuua.

 

Versiunea românească îmi aparţine:

‘’Fiindcă nu am luat examenul de admitere la facultate fac ore de meditaţii la şcoala particulară. Dimineaţa. Mă scol dimineaţa, iau autobuzul ca să merg repede acolo, pentru că mă trezesc puţin mai târziu, când ajung acolo sunt toţi colegii prezenţi. Profesorul ne cheamă înăuntru, la lecţie, cine doreşte acum să iasă la lecţie, zice el, uneori suntem atenţi, uneori nu, zice el: - copii, trebuie să fiţi atenţi acum, că sunteţi la a doua încercare, nu trebuie să o luaţi în glumă. Facem lecţia, ne scoate el uneori la tablă, ne zice: - Vino tu să ne rezolvi exerciţiile. Merg copiii, suntem mulţi băieţi şi fete. Câteodată ştie, câteodată nu ştie, noi din bancă îl ironizăm, zicem şi vreo glumă acolo, ca să mai treacă timpul. Am patru materii la meditaţii, fizică, chimie, matematică şi compunere şi patru ore sunt multe ore ca să faci lecţii şi greu. După fiecare lecţie facem şi pauză, ieşim afară, stăm acolo, împreună, este acolo şi o piaţă mică, mergem şi stă acolo. Trece pauza, ne cheamă profesorul înăuntru, dar noi nu putem să mergem din nou înăuntru la lecţie. Ce să facem totuşi, mergem, trece ora a doua, trece şi a treia, trece şi a patra. Patru ore. Apoi terminăm. A trecut ceva timp, zicem să mergem pe jos ca să mai vedem ceva. Eu cu fetele, ne strângem două-trei fete, la întoarcere ne uităm la toate vitrinele magazinelor de pe drum, ne uităm la pantofi, ne uităm şi la cărţi. Ne oprim afară la librării, cumpărăm multe reviste să citim. Când mergem acasă ne întoarcem în piaţă că vrem să cumpărăm diferite lucruri pentru acasă. Trecem pe acolo, vedem multă lume, gălăgie, apoi cumpărăm. Zice o fată: - Nu mergem şi la cinematograf să vedem ce film este ca să mergem seara să-l vedem? Mergem toate împreună, vedem că este un film bun. Ne întoarcem acasă, citim puţin, mâncăm şi apoi seara ne întâlnim toate cum am ne-am înţeles,mergem la cinematograf, vedem filmul, trec şi acolo două-trei ceasuri, şi apoi mergem să bem o cafea la cofetărie. Acolo alţii din nou, este multă lume acolo, unul zice de aici, altul zice de acolo şi ne întoarcem apoi acasă. Şi aşa trece ziua. ‘’



SURSA

Maria Kokka, Liliana Ionescu Ruxăndoiu (editori), Texte aromâne din comuna Nea-Zoi, jud. Tricala (Grecia), Universitatea Bucureşti, Facultatea de Litere, Bucureşti, 1992, pp. 48-50.

Texte aromâne 34: BABANI ALEXANDRA

Sâmbătă, 21 Ianuarie 2012 19:51

În 1986-1987, Maria Kokka, aromâncă originară din comuna Nea-Zoi din Grecia, a efectuat o cercetare de teren în localitatea natală, în cadrul pregătirii lucrării de diplomă la Facultatea de Litere a Universităţii Bucureşti, supervizată de profesor Liliana Ionescu Ruxăndoiu.


Unul dintre subiecţi a fost Babani Alexandra, de 19 ani, absolventă de liceu, vorbitoare de aromână şi greacă, vocabular redus de franceză, cunoscătoare a alfabetului latin:

Căndu earamŭ δeftera γimnasiu ni gri likiarhi (1) nuntŭ ta s-nidzemŭ tu γrafiu (2), mini şi trei alţĭ fiĉorĭ di tutî ti iδγea (3) di taxi (4). Căndu neasimŭ aco tu γrafiu dzăsim ţi ni vrea, ţi ni vrea? Aco aflăm şi alţĭ mulţĭ fiĉorĭ di alti taxi. Nî dzăsi: - Peδγa (5), nu v-aspîraţi caţe voi vî grii ta s-vî dau unŭ vraviu (6). Aţelŭ vraviu dăm la tuţĭ fiĉorĭ ţi săntŭ buni maθitadzĭ (7). Ni deadi vraviu, ni dzăsi siharitiria (8) şi aşe s-nidzeţĭ la tuţĭ ańĭ şi ama nidzeţi aşe va s… θa procopati (9). Işem noi nafoarî ni vidzurî fiĉorĭl’ĭ , n-aştipta tuţĭ nafoarî, nî dzăsirî: - Ţi vî vrea, ţi vî vrea? Dzăsim noi aşe şi aşe: - Ta s-nî da vraviu. Tuţĭ fiĉorĭ dapoia nî dîdea siharitirii, neasim noi tuţĭ dadunŭ cum earam di li kirîsim (10). Neasim dapoia acasî, li dzăşŭ ali mani, al patera (11) aco aşe şi aşe: - Mini luai vraviu. Patera, mana aco feaţirî multî harauî (12) cî vîdzurî cî mini δγiviseamŭ ş-nu negŭ ќiruti exoδi (13) ţi facŭ el’ĭ ţi mi pitrecŭ la sculio ş-mini pali (14) di partea meauî pali mi fhîristisii (15) ma multŭ, cîţe vidzui cî copu (16) nu neasi hamenŭ (17), δγivisearea (18) tutî ţi fiţeamŭ xinihti (1) andamivondan (2). Ş-tati dapoiata s-mi fhîristiseascî mi lo un δorŭ (3) şi aţelŭ δorŭ eara un nelŭ di hriso (4). Ş-mini tora ţi au tricutî ańĭ d-astumţina, cănd vedŭ aţelŭ nelŭ ńĭ vini tu mintea aţa stiγmiia (5) ş-estŭ multŭ sinģinisitî (6).

 

 

(1) likiarhi s.f. ‘’directoarea unui liceu’’ < gr. λυκειαρχης

(2) γrafiu s.n. ‘’birou’’ < gr. γραφειο

(3) iδγea pron. id. f. ‘’aceeaşi’’ < gr. ιδια

(4) taxi s.f. ‘’clasă’’ < gr. ταξη

(5) peδi s.n. ‘’copil’’ < gr. παιδι

(6) vraviu s.n. ‘’premiu’’ < gr. βραβειο

(7) maθiti s.m. ‘’elev’’ < gr. μαθητης

(8) siharitiria ‘’felicitări’’< gr. συγχαρητηρια

(9) θa procopati vb. gr. viit. pers. II pl.; procovo ‘’a se pricopsi, a progresa’’ < gr. προκοβω

(10) kirîsim vb. IV, pf. s., pers. I pl.; kirisestu ‘’a face cinste’’ < gr. κερνáω

(11) patera s.m. ‘’tata’’ < gr. πατερα

(12) harauî s.f. ‘’bucurie’’ < gr. χαρá

(13) exoδŭ s.n. ‘’cheltuială’’ < gr. εξοδον

(14) pali adv. ‘’iar’’ < gr. παλι

(15) mi fhîristisii vb. IV, pf. s., pers. I sg.; mi fhîristisestŭ ‘’a se mulţumi’’ < gr. ευχαριστουμαι

(16) copu s.n. ‘’efort’’ < gr. κοπος

(17) hamenŭ adj. patru forme ‘’pierdut’’ < gr. χαμενος

(18) δγiviseari s.f. ‘’citire’’ < gr. διαβασμα

(1) xinihti ‘’noapte albă’’ < gr. ξενυχτι

(2) andamivondan vb. gr. imp., pers. III pl.; andamivome ‘’ a se răsplăti’’ < gr. ανταμειβομαι

(3) δorŭ s.n. ‘’cadou’’ < gr. δωρο

(4) hriso (gr.) adj. n. ‘’din aur’’ < gr. χρυσο

(5) stiγmii s.f. ‘’moment’’ < gr. στιγμη

(6) sinģinisitu ‘’emoţionat’’ < gr. συγκινημενος

 

 

 

 

Sublinierile din text şi notele de subsol aparţin editorilor. Notele de subsol explică grecismele din aromână. În locul literei ‘’d cu sedilă’’, pe care nu am găsit-o în fontul Arial, am folosit grupul de consoane ‘’dz’’: vidzui.

 

Versiunea românească îmi aparţine:

‘’Când eram clasa a doua de gimnaziu ne-a chemat directoarea liceului în biroul ei, pe mine şi alţi trei colegi de clasă. Când am intrat în birou am întrebat pentru ce am fost chemaţi? Acolo am găsit şi alţi colegi din alte clase. Ne-a zis: - Copii, nu vă speriaţi, v-am chemat ca să vă dau un premiu. Acest premiu îl dăm tuturor copiilor care sunt buni elevi. Ne-a dat premiul, ne-a felicitat şi ne-a urat să învăţăm aşa în toţi anii şi dacă vom merge aşa vom progresa. Am ieşit afară, ne văzură colegii, ne aşteptau toţi afară, ne ziseră: - De ce v-a chemat, de ce v-a chemat? Am zis noi aşa şi aşa: - Ca să ne dea un premiu. Apoi toţi colegii ne-au felicitat, am mers împreună să le facem cinste. Apoi am mers acasă, le-am zis mamei, tatălui aşa şi aşa: - Eu am luat premiu. Tata, mama s-au bucurat mult când văzură că învăţam şi că nu fac cheltuieli degeaba ca să mă ţină la şcoală şi eu am fost şi mai mulţumită că efortul nu a fost în zadar, că nopţile albe de învăţat au fost răsplătite. Apoi tata ca să mă răsplătească îmi luă un cadou, cadoul fiind un inel din aur. Şi eu acum, când au trecut ani de atunci, când mă uit la acel inel îmi amintesc de acel moment şi sunt foarte emoţionată.‘’



SURSA

Maria Kokka, Liliana Ionescu Ruxăndoiu (editori), Texte aromâne din comuna Nea-Zoi, jud. Tricala (Grecia), Universitatea Bucureşti, Facultatea de Litere, Bucureşti, 1992, pp. 51-52.

Login

Register

*
*
*
*
*

* Field is required