Aromânul Istorie şi Cultură Aromână

Login Register
Acasa » Blog » Displaying items by tag: Balcani
A+ R A-
Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445
    Dobrogea, �ţară de sinteză�, cum o caracteriza Nicolae Iorga a fost (şi oferă) un vast câmp de studiu şi în domeniu etnografic, ca spaţiu în care s-au interferat civilizaţii strălucite şi în care, alături de mereu alte seminţii, s-a plămădit neamul românesc, de milenară prezenţă în sudul Dunării. Prin înfiinţarea Muzeului de Artă Populară din Constanţa, cercetarea etnologică dobrogeană a căpătat un impuls deosebit, bazată, în mare parte, pe bogatele colecţii ale acestuia, alcătuită prin competenţă şi pasiune de muzeografi în circa patru decenii de activitate. Rodul strădaniei lor ştiinţifice s-a manifestat, de-a lungul anilor, prin nenumărate expoziţii, simpozioane, unele cu caracter naţional, conferinţe, publicaţii promoţionale şi, iată, acum, muzeul constănţean prezintă tuturor celor interesaţi, volumul al doilea al unei cercetări mai vaste, cu titlul Dobrogea studiu etnografic (volumul I � Românii autohtoni şi volumul al III-lea � Etniile Dobrogei � sunt în pregătire pentru redactare). Acest al doilea volum este subintitulat Românii balcanici (aromânii).     În �Introducere�, autoarea Maria Magiru precizează: "Demersul nostru ştiinţific urmăreşte cercetarea etnografică şi lingvistică a dezvoltării diferitelor forme de cultură materială şi spirituală ale aromânilor, aflate de-a lungul istoriei în contact cu diferitele forme de cultură ale popoarelor învecinate (greci, albanezi, sârbi, bulgari, turci), impusă de viaţa pastorală, cărăuşie şi negoţ ce-au constituit ocupaţiile de bază ale comunităţii aromâneşti�. Lucrarea este structurată în VII capitole: Cap. I, Consideraţii de ordin istoric şi lingvistic; Cap. II, Consideraţii de ordin etnografic; Cap. III, Expunerea metodologiei de culegere a materialului etnografic şi lingvistic şi a rezultatelor obţinute; Cap. IV, A. Păstorit, B. Industrie casnică textilă, C. Costum � Artă şi meşteşug; Cap. V � Termeni în aromână referitori la prelucrarea fibrelor de origine animală; (lână, păr de capră) � A. Operaţii şi activităţi de prelucrare, B. Fibre de origine animală (lână, păr de capră), C. Ustensile, instrumente, instalaţii de prelucrare a fibrelor de origine animală, D. Textile confecţionate din fibre de origine animală, E. Piese de port popular confecţionate din fibre de origine animală; Cap. VI, Privire comparativă asupra terminologiei prelucrării fibrelor de origine animală; Cap. VII, Planşe. Studiul se încheie cu o substanţială bibliografie.
    Planşele, în număr de 112, prezintă croiuri, velniţe, cergi, obiecte de îmbrăcăminte, de decoraţiuni, fotografii bazate pe piesele muzeului şi pe bibliografie dau greutate acestei întreprinderi ştiinţifice.
    Un �Cuvânt înainte� semnează lectorul univ. dr. Ştefan Lascu, cercetător avizat al istoriei naţionale, îndeosebi a Dobrogei, care trece în revistă etapele evoluţiei aşezării aromânilor în Dobrogea, contribuţia acestora la dezvoltarea economică şi spirituală a acestei provincii, dar şi a României întregi.
    Prin prezentul volum, autoarea contribuie esenţial la evidenţierea şi descifrarea unui fenomen etnic care face parte din marele şi fascinantul proces al naşterii şi evoluţiei neamului românesc.

SURSA
G. Culicea, Aromânii, Biblion, 2003, p. 21.

Transportul de mărfuri cu caravanele de cai şi mulări sau mule (catâri) era încă, alături de oierit, la începutul de secol XX ocupaţia de bază a fărşeroţilor din sudul Albaniei.

Saitul DIVERS

Vineri, 13 Mai 2011 18:07

În secţiunea ’’Cronologie’’ am folosit ca sursă Buletinul informativ DIVERS. Acest buletin a apărut săptămânal şi exclusiv on-line (www.divers.ro), având ca subiecţi cele 19 minorităţi naţionale recunoscute legal în România.


Editarea sa a început în 2001 de către agenţia de presă Mediafax din Bucureşti, având ca finanţator Centrul de Resurse pentru Diversitate Etnoculturală din Cluj Napoca, care la rândul său a fost susţinut financiar de Fundaţia Soros pentru o societate deschisă şi de fundaţia belgiană King Baudoin. Autorul şi editorul proiectului a fost jurnalistul Marian Chiriac de la secţia Documentare a Mediafax.


Pe parcurs au fost cooptate în proiect Gabriela Bădescu de la Documentare Mediafax şi, ulterior, reporterul special al buletinului Mihaela Dumitraşcu.


Conform rapoartelor anuale ale CRDE, în perioada 2001-2006 buletinul,care apărea joi, era citit de 900 de persoane pe ediţie.


De asemenea, DIVERS era folosit constant ca material informativ de către Delegaţia Comisiei Europene în România şi de către Departamentul pentru Relaţii Interetnice al Guvernului României.(http://www.edrc.ro/docs/docs/Raport_CRDE_2007.pdf)

Din 2007 editarea a fost preluată de Asociaţia de Investigaţii Media din Balcani (BIRN), unde se transferase M.C., iar finanţarea de către filiala România a ONG-ului american Project for Ethnic Relations, unde G.B. a devenit coordonator de proiect.


Deşi aromânii, meglenoromânii şi istroromânii nu reprezentau o ţintă pentru proiect, M.C. a găsit de cuviinţă să editeze ştiri şi despre ei.Astfel, au fost editate 4 ştiri cu referire la istroromâni (2 în 2003 şi 2 în 2007), 4 la meglenoromâni (1 în 2003, 2 în 2007 şi 1 în 2008), 3 la macedoromâni (2 în 2007 şi 1 în 2008) şi 77 la aromâni (4 în 2002, 5 în 2003, 2 în 2004, 12 în 2005, 7 în 2006, 11 în 2007, 21 în 2008, 12 în 2009 şi 2 în 2010). Din cele 77 de ştiri referitoare la aromâni 7 sunt dubluri în limba engleză, iar aproximativ 10 îi privesc şi pe aromânii din Balcani.


Ultimul număr al buletinului a fost 435 din 31 martie 2010.


Din aceste ştiri am înregistrat 45 de evenimente în secţiunea ’’Cronologie’’ a blogului. Evenimentele acoperă perioada 1991-2010 şi se referă inclusiv la istroromâni şi meglonoromâni, marea majoritate a celor privindu-i pe aromâni referindu-se la cei din România. Tematica include, în general, evenimente culturale (festivaluri aromâne şi interetnice), dar şi politice (Comunitatea Aromână din România).


De asemenea două ştiri le am inclus la secţiunea ’’Bibliografie’’: Vlahii şi M.C. despre Ultimii rapsozi – polifonii fărşerote.

 

Saitul Macedoromâni

Sâmbătă, 14 Mai 2011 18:18

Saitul Macedoromani a fost creat în 2009 la adresa www.macedoromani.ro şi este scris în română.


Nu există menţionat niciun nume de autori în paginile sale: nici de persoană, nici colectiv, nici pseudonim.

 

În pagina Evenimente sunt menţionate 12 evenimente din 2009, pe care le-am înregistrat în secţiunea Cronologie a blogului: lansarea volumelor „Scoli si biserici românesti din Peninsula Balcanica. Documente (1918-1953)“ şi „Schituri si chilii româneşti la Muntele Athos. Documente (1852-1943)“ scrise de Adina Berciu-Draghicescu şi Maria Petre, lansarea volumului „Aromânii în context balcanic. Studii si anexe” (în limba macedoneană), semnat de Nistor Bardu, gala premiilor revistei „Bana armâneasca”, o emisiune dedicata cântarilor aromâne la Radio România Cultural, Ziua Nationala a Aromânilor, prima editie a olimpiadei şcolare din cadrul cursului optional de „Cultura si traditii aromâne”, demonstratie practica de tesut manual,a XVI-a editie a „Zilelor Culturii Aromâne”, expozitia de arta contemporana „Calatori în spatiu si timp”, festivalul national al ONG-urilor din România, simpozionul „Rolul istoric al Societatii de Cultura Macedo-Româna în devenirea moderna a românitatii balcanice. Cu prilejul a 130 de ani de la înfiintare” şi congresul Armânesc „Armâni tu Uniunea Evropeanâ".

 

În pagina Articole sunt incluse trei texte: Introducere in istoria si civilizatia aromanilor, Vlahii balcanici şi Meglenoromânii, pe care le-am înregistrat la secţiunea Bibliografie a blogului.

 

Pagina Personalităţi era în construcţie.

 

Pagina Galerie foto cuprinde 7 poze: harta primelor colonizări în Cadrilater (judeţele doborgene Durostor şi Caliacra retrocedate Bulgariei în 1940), familie de aromâni, bătrâni aromâni, aromânii refugiaţi din Cadrilater în 1940, aromâni în costume tradiţionale, familie de fărşeroţi şi o hartă a macedoromânilor din Dobrogea.

 

Pagina Galerie documente prezintă rezoluţia Congresului aromânilor de la Tirana din 2009.

 

Pagina Linkuri cuprinde 21 de legături cu legături la diverse texte referitoare la aromâni din saituri româneşti (9 dau eroare) pe care le-am înregistrat în secţiunile Bibliografie, Cronologie şi Video de pe blog: episodul Români şi aromâni al emisiunii Semne de la TVR 1; articolul Alinei BÂRGĂOANU-VASILIU de la ‘’Cuget liber’’: ORGANIZAŢIA CARE SUSŢINE CĂ AROMÂNII NU SUNT PARTE A POPORULUI ROMÂN REACŢIONEAZĂ LA UN ARTICOL DIN „CUGET LIBER); ziarul on-line ‘’Frăţia’’; bibliografia ROMÂNII DE LA SUD DE DUNĂRE a BCU Cluj; Congresul aromânilor – „Aromâni în UE – realităţi şi perspective”, noiembrie 2009 la Departamentul pentru Românii de pretutindeni; articolul IN APARAREA FRATILOR AROMANI. Românitatea balcanică şi cea nord-dunăreană. HARTA din blogul lui Victor Roncea; articolul Ziua naţională a aromânilor, sub semnul discordiei din ‘’Telegraf’’; comentariul Canacheu taraste Romania la Consiliul Europei pentru a-si breveta inventia de la Romanian Global News; COMUNICAT primit din partea prof. univ. Adina Berciu / Centrul de Studii pentru Romanii de Pretutindeni; articolul Aromânii. Radacini si interese al dr. Emil Târcomnicu; nota de fundamentare şi proiectul de hotărâre al guvernului României privind recunoaşterea statutul Societăţii Macedo-Române ca fiind de utilitate publică; articolul Ideea de minoritate aromână în România este "aberantă şi falsificatoare din ‘’Telegraf’’.

 

Pagina Blog include o singură postare din 8 noiembrie cu titlul Cine sunt macedoromanii?,care trimite la encilopedia virtuală Wikipedia şi la care s-au făcut 7 comentarii. De asemenea există 6 răspunsuri pentru Macedoromani.

 

În pagina Noutăţi este menţionat Congresul de la Tirana.

 

ADUNAREA ATSEA MARI A ARMÂNJILORU

15-li di Agustu 2010, Muscopoli

DIMÂNDARI

Noi,

Armânjiljii ditu tuti carturli di iu bânămu, tsi himu vinits la Adunarea Atsea Mari di Muscopoli, dizvârtitâ tu dzuua di Stâ-Mârii, 2010, tra s-yiurtusimu unâ aleaptâ dzuuâ pisimâ sh-tu idyiulu kiro turnarea a noastâ tu aestu locu simbolicu, thimiljisitu di strâpâpânjilji-a noshtâ,

Ma s-luyursimu câ anamisa di veclijli populi evropeani, autohtonji tu Balcanu, Armânjilji suntu paradhiymâ di continuitati istoricâ sh-unâ urnechi di bânaticu deadunu cu alanti populi,

Cândâsits câ adzâ, mashi noi, Armânjilji, putemu sâ spunemu dinintea a lumiljei cari sh-tsi himu sh-câ purtămu unâ ahoryea fortumâ ti ascâparea tsivilizatsiljei a noastâ,

Minduindalui câ Armânjilji au trâ prota oarâ tu istoria loru modernă, shansa tra sâ s-aspunâ a lumiljei cu identitatea a loru dealihea,

Avândalui tu videalâ câ Armânjiloru lâ si pricadi tra sâ s-hârseascâ di tuti ndrepturli siyurâpsiti di nomurli evropeani shi internatsiunali tri va li tritsemu pi-aradâ: Conventsia Evropeanâ ti Ndrepturli a Omlui (1950); Cundrata ONU tu ligâturâ cu Ndrepturli Tsivili sh’ Polititsi (1966); Cundrata-cadru trâ Avigjlarea a Minoritâtsloru Natsiunali (1994); Carta Evropeanâ a Limbilor Reghionali icâ Minoritari (1992); Declaratsiunea Universalâ ti Ndrepturli a Omlui (1948); Declaratsiunea ONU tu ligâturâ cu Ndrepturli a inshiloru tsi tsânu di minoritătsli natsionali icâ etnitsi, di pisti sh’ lingvistitsi (1992),

Ti tuti aesti itii, Consillu Armânjiloru apufuseashti aestâ

DIMÂNDARI

  • Consillu Armânjiloru caftâ la tuti craturli ditu Balcanu, iu bâneadzâ Armânjilji (Arbinishia, Gârtsia, Rumânia, Ex Ripublica Iugoslavâ Makidunia, Sârbia, Vâryâria) ca factorilji detsizionali, constitutsionali shi autoritătsli publitsi tsi au tu borgi dumenea ti ndrepturli a omlui s-cilâstiseascâ tra s-asiyuripseascâ tinjisearea, avigljearea shi acrishtearea a yishterilor shi a identitatiljei etnicâ, culturalâ, lingvisticâ shi di pisti a Armânjiloru.
  • Consillu Armânjiloru caftâ pricânushterea a Armânjiloru ca populu reghionalu tsi easti autohtonu tu Balcanu.
  • Consillu Armânjiloru caftâ la tuti craturli ditu Balcanu, iu bâneadzâ Armânjilji, s-ljia unâ apofasi tu noima a nomuriloru evropeani sh-internatsiunali cari siyurâpsescu ndrepturli tsi li si pricadu Armâjiloru ca etnii ahoryea.
  • Consillu Armânjiloru caftâ unu dialogu dishcljisu, dimucraticu, ca tuti guvernili a craturli balcanitsi, iu bâneadzâ Armânjili, tra sâ s-aflâ căljiuri trâ yinitorlu a limbâljei sh-a culturâljei armâneascâ, va s-dzâcâ bâgarea a limbiljei tu sculii, mass-media shi bâsearicâ.

Dimândarea apufusitâ adzâ, 15-li di Agustu 2010, Muscopuli, cu furnija Adunariljei Atsea Mari a Armânjiloru.

tu 15-li di Agustu 2010 / Muscopuli, Arbinishii.

 


SURSA

 

‘’Agora’’, Timișoara, nr. 2 / 2010, p. 67.

 

 

 


Versiunea românească de mai jos îmi aparține:

 

MAREA ADUNARE A AROMÂNILOR

 

15 august 2010, Moscopole

 

PETIȚIE

 

Noi, Aromânii din toate statele în care trăim, participanți la Marea Adunare de la Moscopole desfășurată în ziua de Sfânta Marie a anului 2010 pentru a sărbători o importantă și solemnă zi și în același timp întoarcerea noastră în acest loc simbolic, întemeiat de străbunii noștri,

 

Considerând că între vechile popoare europene, autohtoni în Balcani, Aromânii sunt un exemplu de continuitate istorică și un model de conviețuire cu celelalte popoare,

 

Convinși că azi, doar noi, Aromânii, putem să spunem lumii cine și ce suntem și că avem imporatanta sarcină a salvării civilizației noastre,

 

Conștienți că Aromânii au pentru prima dată în istoria lor modernă șansa de a-și afirma adevărata identitate în fața lumii,

 

Având în vedere că Aromânii trebuie să se bucure de toate drepturile prevăzute în legile europene și internaționale, după cum urmează: Convenția Europeană pentru Drepturile Omului (1950); Pactul ONU cu privire la drepturile civile și politice (1966); Convenția-cadru pentru Protecția Minorităților Naționale (1994); Carta Europeană pentru Limbile Regionale sau Minoritare (1992); Declarația Universală a Drepturilor Omului; Declarația ONU cu privire la Drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale sau etnice, religioase și lingvistice (1992),

 

Din toate aceste motive, Consiliul Aromânilor adoptă această

 

CERERE

 

Consiliul Aromânilor solicită tuturor statelor din Balcani în care trăiesc Aromânii (Albania, Grecia, România, Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, Serbia, Bulgaria) ca factorii decizionali, constituționali și autoritățile publice care au datoria de a proteja drepturile omului să insiste asupra asigurării respectării, protejării și dezvoltării patrimoniului și identității entice, culturale, religioase și lingvistice a Aromânilor.

 

Consiliul Aromânilor solicită recunoașterea Aromânilor ca popor regional autohton în Balcani.

 

Consiliul Aromânilor solicită tuturor statelor din Balcani în care trăiesc Aromânii să ia o decizie în sensul legilor europene și internationale care asigură drepturile ce le revin Aromânilor ca etnie distinctă.

 

Consiliul Aromânilor solicită un dialog deschis, democratic cu toate guvernele statelor balcanice în care trăiesc Aromânii, în scopul de a se stabili modalitățile de protejare a limbii și culturii aromâne, adică de a se introduce limba în școală, mass-media și biserică.

 

Cerere adoptată azi, 15 August 2010, Moscopole, cu ocazia Marii Adunări a Aromânilor.

 

15 August 2010 / Moscopole, Albania

 

 


 


Conform documentației Ministerului Educației de la București în anul universitar 2011-2012 au fost prevăzute locuri cu bursă și fără bursă pentru aromânii și românii din Albania, Bulgaria, Macedonia, Serbia și diaspora după cum urmează (în ordinea alfabetică a centrelor universitare):

 

Universitatea Politehnica București: 12 locuri (3 cu bursă)

Universitatea Construcții București: 12 (3)

Universitatea Arhitectură București: 2 (1)

Universitatea București: 3 (1)

ASE București: 7 (2)

Universitatea Muzică București: 4 (1)

Universitatea Arte București: 4 (1)

UATC București: 2 (1)

SNSPA București: 6 (2)

 

Universitatea Arad: 14 (3)

 

Universitatea Brașov: 19 (3)

 

Universitatea Tehnică Cluj: 15 (3)

Universitatea Babeș-Bolyai Cluj: 20 (4)

Universitatea Muzică Cluj: 6 (2)

Universitatea Arte Cluj: 6(2)

 

Universitatea Ovidius Constanța: 19 (3)

 

Universitatea Craiova: 18 (3)

 

Universitatea Tehnică Iași: 18 (4)

Universitatea Iași: 16 (4)

Universitatea Arte Iași: 7 (2)

 

Universitatea Oradea: 3 (1)

 

Universitatea Petroșani: 13 (3)

 

Universitatea Ploiești: 18 (4)

 

Universitatea Reșița: 2 (2)

 

Universitatea Sibiu: 14 (3)

 

Universitatea Suceava: 18 (4)

 

Universitatea Politehnică Timișoara: 10 (3)

USAMV Timișoara: 5 (2)

Universitatea Vest Timișoara: 10 (3)

 

Total: 303 locuri pentru masterat, din care 73 cu bursă, în 29 de universități din 14 orașe.

 

În funcție de opțiunea candidatului din Balcani și diaspora, Ministerul Educației a acordat o bonificație pentru domeniul de studiu: Științe umaniste și Teologie – 10; Științe ale naturii, Științe exacte, Medicină veterinară și Științe agricole și silvice – 9; Științe inginerești, Drept și Științe sociale și politice – 8; Științe economice 7; Sănătate – 5; Arhitectură și urbanism, Educație fizică și sport și Arte – 4 (Anexa 5).



Pentru rezidențiat au fost alocate 102 locuri la 48 de universități.

 


SURSA

Ministerul Educației, Metodologia de școlarizare a cetățenilor de origine etnică română din Republica Moldova, din alte state învecinate şi a etnicilor români cu domiciliul stabil în străinătate în învăţământul din România, în anul şcolar/universitar 2011 – 2012, Anexa 19, București, 19 iulie 2011, http://www.edu.ro/index.php/articles/15476

 

 

 

 

 

 

 

 

 

<(…) La fel în Grecia, Albania, aromânii nu se bucură de statutul de minoritate națională, ci doar de cel de grup cultural, fapt ce duce la inexistența învățământului și religiei în limba maternal. Problema aromânilor și vlahilor din Balcani va suscita încă mii și mii de dezbateri, iar ei vor continua să se topească încet în malaxorul majorității, pierzându-și identitatea și limba.

Albania semnalează unele impedimente

Albania își va realiza recensământul în această toamnă. Cu multe luni înainte, însă, au avut loc discuții iscate de oficiali greci la recensământul albanez, fapt ce le-a obligat pe autorități să ia poziție. Mai mult, acestea susțin că o serie de albanezi iau în considerare profitabilitatea schimbării naționalității în cea grecească, atrași fiind de pensiile de 400 de euro pe care statul grec le oferă. ”Este regretabil că cetățenii albanezi nu sunt mândri de naționalitatea lor și, din cauza motivelor financiare, cer schimbarea naționalității”,a  declarant vicepreședintele Înaltului Consiliu pentru Justiție, Kreshnik Spahiu. Ca urmare, titrează ziarul Shekulli, s-a născut o mișcare auto-intitulată Alianța Roșu și Negru, ce se opune cu vehemență schimbării naționalității. Mai mult, acest organism a transmis o petiție menită să scoată din discuție întrebările legate de etnie și religie ce ar urma să fie introduse în cadrul recensământului din luna octombrie. Consulul grec din Korça, Theodhoro Ikonomus, subliniază presa albaneză, a fost cel care a stârnit aceste controverse: ”Da, greci există în Korça. Da, vlahii sunt greci. Greci, să nu vă fie teamă de recensământ și proclamați-vă adevărata origine”. Preotul vlah din Korça a respins imediat afirmațiile, declarându-le iresponsabile. „Consulul grec mi-a cerut să mă declar vlah grec pentru a mi se oferi viză. I-am spus că sunt vlah albanez și mi-a refuzat viza”, a declarant părintele Dhimitër Veriga pentru televiziunea albaneză TV News 24.

„Vă pot spune că noi considerăm minoritatea grecilor din Albania ca fiind o punte de cooperare și prietenie dintre cele două țări și popoare”, a declarat Gregory Delavekouras, purtător de cuvânt al ministerului grec de Externe pentru reporterii din Atena. El a cerut Tiranei să își îndeplinească obligațiile față de minorități ca precondiție pentru aderarea la UE, ceea ce „include și respectarea și protejarea drepturilor lor pe tot teritoriul Albaniei, fără să le rezume la regiunile ocupate preponderant de minorități”, a mai spus Delavekouras. Rezultatele acestui nou recensământ vor fi foarte importante pentru Albania, contând la fel de mult în stabilirea politicilor ei naționale și regionale ca și în România sau Bulgaria, țări ale UE. Datele care se obțin în urma lui depind într-o măsură direct de întrebările incluse în chestiunarele de recensământ, care pot fi diferite de la un stat la altul și în dependent de informația ce se vrea a fi obținută.

(…)>

 

SURSA

Maria Oprea, Europa de Sud-Est, la numărătoare! Recensământul în țările balcanice și problematicile lui, ”Prietenul albanezului”, București, an XI, nr. 117-118, iulie-august 2011, p. 35.

<Migrarea vlahilor la nord de Dunăre

 

A. Poziția lui Robert Roesler* (1871)

Invadarea și ocuparea Valahiei a fost liniștită și imperceptibilă, începutul ei, care trebuie să fi fost încă în perioada dominației cumane, neputând fi precizată. La fel de puțin menționată este și așezarea vlahilor** de sud pe pământul Greciei care a avut loc ca urmare a migrației albanezilor începând cu secolul al XII-lea. Multă vreme și mulți dintre ei au zăbovit doar o parte a anului pe văile și câmpiile țării care a fost numită apoi după numele lor Valahia***, considerând încă câmpiile din Haemus**** drept adevărata patrie, cămin părintesc, până să ajungă la așezări stabile în nord. Așa migrează și astăzi mocanii***** din Moldova nu numai în Dobrogea, dar până în Macedonia și Grecia […] Prin ipoteza migrării treptate spre nord a valahilor din Moesia****** se poate explica împrejurarea surprinzătoare că populația valahă se întâlnește la nord de Dunăre numai după începutul veacului al XIII-lea, devenind apoi din ce în ce mai numeroasă, până ce vor umple în mare măsură țara numită azi Valahia și apoi țările din jur, în timp ce în Moesia, locul de odinioară al primului lor stat, au dispărut până la nivelul unei enclave sporadice.

(Robert Roesler, Romänische Studien. Untersuchungen zur alteren Geschichte Rümäniens, Leipzig, 1871, p. 118–119)

 

B. Răspunsul lui A.D. Xenopol******* (1884)

Pentru ca poporul român să revină în Dacia din Moesia, trebuia ca el să se fi aflat acolo la epoca la care se presupune că a părăsit-o, sau cel puțin la o epocă anterioară. Însă noi vom vedea că aceasta niciodată nu s-a întâmplat, că elementul roman întotdeauna a fost prea slab în Moesia […]. Dar chiar când acesta din urmă ar fi avut o oarecare vlagă, încă este vădit că Moesia a fost expusă unei năvăliri tot atât de sălbatice ca și aceea îndurată de Dacia. Mai ales orașele, fiind dărâmate de barbari, locuitorii lor fugiră pentru a găsi o scăpare în părțile mai retrase ale împărăției, pe când săracii trebuiră să-și adăpostească viața lor retrăgându-se în munții care mărgineau țara despre miazăzi, Haemul sau Balcanul. […] Ce nevoie ar fi împins pe valachi a trece Dunărea în cei dintîi ani ai ființării statului valacho-bulgar?******** […] Cum să ne putem închipui că valachii să fi părăsit țara lor tocmai în momentul când, întemeind un stat neatârnat,  ei puteau să se bucure de toate drepturile lor, și în ce scop?

(A.D. Xenopol, Teoria lui Roesler. Studii asupra stăruinței românilor în Dacia Traiană 

,București, 1998, p. 49)

 

C. Punctul de vedere al lui Dimitrie Onciul********* (1885–1886)

Admigrarea română din dreapta Dunării, care trebuie deci s-o admitem, nu alteră carac-terul de continuitate al elementului roman în Dacia Traiană********, așa că se păstră tradiția despre originea dacoromânilor din timpul dominației romane asupra acestei țări. Partea rămasă în Dacia, după pierderea provinciei, formă elementul fundamental, din care se născu poporul dacoromân. Adaosul primit succesiv din dreapta Dunării contribui mai mult la întărirea numerică a acestuia, decât la întemeierea lui. Până în secolul VII, când începe admigrarea de care e vorba, s-au putut păstra în părțile muntoase ale Daciei încă destul element roman, pentru ca continuitatea să nu fie aici nicidecum întreruptă. Argumentul toponimic împreună cu tradiția istorică pun aceasta, cum am văzut, afară de îndoială.

(Dimitrie Onciul, Scrieri istorice , ed. critică îngrijită de A. Sacerdoțeanu, București, Editura Stiințifică, 1968, p. 257)>

 

 

SURSA

Bogdan Murgescu (coord.), Istoria României în texte, ed. Corint, București, 2001, pp. 59-60.

 

 

NOTE M.T.

*Robert Roesler (1836 Olomouc/Cehia -1874 Graz/Austria) = Istoric de limbă germană care a dezvoltat teoria formării poporului roman în sudul Dunării formulată de elvețianul F. J. Sulzer (1781-1782), austriacul J. K. Eder (1791) și J. C. Engel (1794).

**vlah=Denumire dată de popoarele germanice migratoare vorbitorilor de limbă latină din Imperiul Roman, preluată de slavii care au pătruns în Peninsula Balcanică în sec. VII și de la aceștia de către Imperiul Bizantin (Roman de Răsărit cu capitala la Constantinopol) care a recucerit teritoriile balcanice în sec. X-XI.

***Valahia=Țara Românească (cca. 1300-1859)

****Haemus=Denumirea greacă antică a munților Balcani din Bulgaria.

*****mocan=Cioban din regiuni muntoase, în special din Transilvania.

******Moesia=Denumirea a 2 provincii romane (Superior și Inferior) mărginite de Dunăre, Marea Neagră și munții Balcani, al căror nume a fost preluat de la tribul tracic al moesilor. Au fost cucerite după 602 de slavi și după 681 de bulgarii turanici, care au trecut prin teritoriul României.

*******Alexandru Dimitrie Xenopol (1847 Iași – 1920)=Autorul primei sinteze de istorie a românilor, filosof al istoriei, academician.

********Statul valacho-bulgar=Stat întemeiat de frații aromâni Petru și Asan, conducători ai răscoalei antibizantine a aromânilor și bulgarilor din 1185, bulgarizat după stingerea dinastiei Asăneștilor în 1258 și cucerit de turcii otomani în 1396.

*********Dimitrie Onciul (1856-1923)=Profesor de istorie la Universitatea București, director al Arhivelor Statului și academician. Inițiatorul școlii critice în istoriografia românească și a combătut teoria formării Moldovei și Țării Românești prin „descălecatul” lui Dragoș și Negru.

**********Dacia Traiană=Provincia romană Dacia (106-271), ce acoperea teritoriile dacice din Transilvania, Banat și Oltenia, cucerite de împăratul Traian și părăsite de împăratul Aurelian sub presiunea puternică și constantă a popoarelor barbare de la frontierele imperiului. 

 

În 2008, istoricul aromân Stoica Lascu (1951 România - ) a acordat un interviu revistei constănțene ”Agora” având ca temă personalitatea marelui istoric român Nicolae Iorga (1871-1940), în cadrul căruia s-a referit și la problema originii aromâne a unui strămoș al lui Iorga.

<(…) M-aș referi mai degrabă, răspunzându-ți, la o chestiune mai puțin cunoscută, ce vizează orginea etnică a sa, pe linie paternă, și care nu este, ca atare, nic până astăzi pe deplin lămurită. În ciuda aserțiunilor că strămoșul său, băcan la Botoșani, pe la 1750, Gheorghiu/Iorga ar fi vlah balcanic, adică aromân, documente mai explicite nu există, însuși Iorga – nota bene, omul documentului – fiind nevoit a se exprima la nivel de generalitate; în monumentala-i autobiografie, el zice că strămoșii săi erau „oameni de la Pind*, de la Adriatica**”, dar se ferește a preciza, explicit, componenta etnică a acestora; într-o sinteză cu caracter economic, apărută prin 1925, afirmă, într-un context, că „al patrulea înaintaș al meu era românul din Balcani Iorga Galeongiul” – o afirmație, repet, fără susținere documentară.

 

În 2008, istoricul aromân Stoica Lascu (1951 România - ) a acordat un interviu revistei constănțene ”Agora” având ca temă personalitatea marelui istoric român Nicolae Iorga (1871-1940), în cadrul căruia s-a referit și la problema originii aromâne a unui strămoș al lui Iorga.

<(…) M-aș referi mai degrabă, răspunzându-ți, la o chestiune mai puțin cunoscută, ce vizează orginea etnică a sa, pe linie paternă, și care nu este, ca atare, nic până astăzi pe deplin lămurită. În ciuda aserțiunilor că strămoșul său, băcan la Botoșani, pe la 1750, Gheorghiu/Iorga ar fi vlah balcanic, adică aromân, documente mai explicite nu există, însuși Iorga – nota bene, omul documentului – fiind nevoit a se exprima la nivel de generalitate; în monumentala-i autobiografie, el zice că strămoșii săi erau „oameni de la Pind*, de la Adriatica**”, dar se ferește a preciza, explicit, componenta etnică a acestora; într-o sinteză cu caracter economic, apărută prin 1925, afirmă, într-un context, că „al patrulea înaintaș al meu era românul din Balcani Iorga Galeongiul” – o afirmație, repet, fără susținere documentară.

Login

Register

*
*
*
*
*

* Field is required