Aromânul Istorie şi Cultură Aromână

Login Register
Acasa » Blog » Displaying items by tag: Celea
A+ R A-
Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445 Warning: Creating default object from empty value in /home/swebde/public_html/aromanul.ro/components/com_k2/models/item.php on line 445

Aprovizionarea cu apă a familiei cădea în sarcina fetelor şi nevestelor, care luau apă de la Şipotul (izvor) cel Mic sau Izvorul lui Tegu din apropierea satului. Vara spălau aici rufele, în special pânzele, profitând de terenul întins. Se mergea în grup, rude, vecine şi prietene. Se făceau până la 20 de focuri, la care se încălzea apă în cazane cu leşie. Majoritatea erau fete, care, fiind mai tinere terminau mai repede, şi le ajutau pe femeile mai  în vârstă. Când terminau se odihneau sau mâncau ceva. Totul se petrecea într-o atmsoferă marcată de cântece şi de prezenţa copiilor, care ajutau cu lemne pentru foc. La întoarcere, femeile purtau majoritatea rufelor într-o copaie legată cu frânghi ape spatele lor, iar în coada coloanei copii purtau cazanele şi restul rufelor. În celelalte trei anotimpuri rufele se spălau la Şipotul cel Mare, care era apărat din laturi de ziduri, precum şi de un acoperiş.

Saitul ’’Căntitsi shi poezii armâneshti’’ a fost creat în 2008 de internautul Karavlahos (‘’kara’’ în turcă înseamnă ‘’negru’’). Aşa cum mărtiriseşte el însuşi în aromână este ‘’un aromân cu rădăcini în muntele Vermio din Macedonia’’. Din profilul vizualizat de peste 800 de ori aflăm că locaţia sa este în Constanţa/România.


Blogul a funcţionat în perioada 26 martie 2008 – 16 aprilie 2008, cu 6 intrări în martie şi 5 în aprilie.


Blogul începe cu un scurt text de bun venit în aromână: Ghini vinit! Diskish aistâ frăndzâ ti tinjisirea soljei armâneshti sh-ca s-nă hârâsim deadun cu mushatili căntitsi shi poezii armâneshti.Am nâdia că va aflats aua lucări cai s-v-arisească sh-că va vâ turatsi sh-altă oară.Mas aflu hăbâri dit bana armănjilor (andamusi,spectacole,etc),va li bag shi eali aua.S-bănats! (‘’Bine aţi venit! Am deschis această foaie pentru cinstirea neamului aromân şi pentru a ne bucura împreună de frumoasele cântece şi poezii aromâne. Am speranţa că veţi găsi aici lucruri care să vă placă şi că vă veţi întoarce şi altă dată. Dacă voi afla veşti despre viaţa aromânilor (reuniuni, spectacole etc), le voi introduce aici. Să trăiţi!’’)

În blog sunt redate poeziile în aromână a 10 scriitori aromâni: Constantin Belimace (Un căntic şi Dimăndarea părintească), George Murnu (Grailu armânescu şi Dor di Vruta), Nushi Tulliu (Loai cârliglu şi Noapti di veară), Nicolae Batzaria (Kita la bisearică), Marcu Beza (Căntic şi Vruta cătâ picurar), Atanasie Nasta (Antribari picurarească, Tu apirită şi Lăi nior), Zicu A. Araia (Calea), Constantin Colimitra (Erats şi Stăi ndrept), Costa Guli (Aclo şi Nimintimenă inimă ) şi Teohar Mihadash (Cale-ambar, Căntic di sărmănitsă şi Căntic di vreari). Aceste poezii au fost înregistrate în secţiunea Literatură a blogului meu.

De asemenea în blog sunt încadrate fişiere audio cu poezii recitate a şapte din respectivii poeţi: Constantin Belimace (Dimăndarea părintească), George Murnu (Grailu armânescu şi Tra Armăname), Nushi Tulliu (Lilicea di vreari şi Nani, nani), Nicolae Batzaria (Cu foartica, Fure, fure nu ts-arshini, Nu s-acatsă armânlu şi Vor s-mărită moashili), Marcu Beza (Loară valea şi Minduiri), Atanasie Nasta (Antribari picurărească) şi Zicu A. Araia (Toamna-n Pind). Aceste fişiere au fost înregistrate în secţiunea Audio a blogului meu.

 

Separat de blog sunt încadrate fişiere audio cu muzică fărşerotească: surorile Ghica (4), Gh. Celea (9), Gh. Marcu (8), 19 fără cântăreţi şi titluri nominalizaţi, 6 variante pentru ‘’Armănă lea mushată’’, 3 variante pentru ‘’Vanghilitsa’’ şi 6 fără cântăreţi nominalizaţi.

 

În sait sunt prezentate o fotografie din anii ’30 cu şase bărbaţi din satul Gramaticova (Grecia) şi un slide show cu ‘’Caduri Armanji’’ (Foto Aromâni), ce redau aspecte din viaţa comunităţilor aromâne.


Există pe sait numeroase linkuri încadrate pe secţiuni:


Site-uri shi blog-uri armâneshti (AnnoGramatikon-YouTube, Armanlu, Boatsea farsharoteasca, CasaNjicaTuPade-YouTube, Farserota-YouTube, giony.ro, GogaMishiu-YouTube, Hoara Armănească, KatoVermion-YouTube, Kefalovriso, Lunjina, Micidonlu, Mihaistere-YouTube, Muhcina-YouTube, Noi Armenji, Proiect Avdhela, Radio Makedonia, Sutsata Armânească di Salonic, Sutsata Armănjilor di Veria, Trâ Armânami şi Vlaxaina-YouTube);


Religie – Religion (Carti di rugăciuni, Noulu Testamentu pi armăneashti - The New Testament in aromanian language); Istoria Armãnjilor - History of the Aromanians (Aromanians in Encyclopedia of the Stateless Nations, A.J.B.WACE&M.S.THOMPSON The nomads of the Balkans, an account of life and customs among the Vlachs of Northern Pindus (1914), History of the Aromanians-Wikipedia, Istoria Armãnjilor-Wikipedia);


Hoari shi cãsãbadz (pulitii) armãneshti tu eta XX (Th. Capidan) (Aromanian settlements in 20th century, Hoari shi cãsãbadz (pulitii) armãneshti tu eta XX (Th. Capidan));


Dictionary (Tiberius Cunia-Dictsiunar a Limbăljei Armănească, I. Dalametra-Dicţionar macedo-român(1906), Dictsionar armânesc-românesc (Tache Papahagi), Blahiko leksiko (Dicţionar aromân-grec-român cu caractere greceşti şi româneşti));


Video-Documentary (Dhiava: Autumn Journey, Tenda-Cumăts dit bana Armănjilor Grămoshteni part.1, Tenda-Cumăts dit bana Armănjilor Grămoshteni part.2);

Video-Fratsii Manakia (Armânjii dit Pind, Corlu mari la Armânjii dit Pind, Film di fratsii Manakia 1905, Huzmeti di muljieri, Maia Despina, Manaki Brothers,a short biography, Numta armaneasca dit Avdela 1905);


Cărts anyrăpsiti di Armănji (Constantin Papanace-Destinul unei generaţii, Constantin Papanace-Fermentul aromân în sud-estul european, Constantin Papanace-Originea şi conştiinţa naţională a aromânilor, Georgiade Mihail Obedenaru-Texte macedo-române: basme și poesii poporale de la Crus̨ova, Gogu Padioti - Căntitsi fărsheroteshti, Ioan Caragiani - Studii asupra aromânilor din Peninsula Balcanică, Ionel Zeană-Vulturii Pindului, Matilda Caragiu Marioţeanu-Aromânii în mileniul III, Matilda Caragiu Marioţeanu-Dialectul aromân, Matilda Caragiu Marioţeanu-Identitate şi identificare în problema aromânească, Matilda Caragiu Marioţeanu-Stihuri Armâneshti, Matilda Caragiu-Marioţeanu - Un dodecalog al aromânilor,Nicolae Ciolacu-Haiducii Dobrogei, Nicolae Cuşa - Macedo-aromânii dobrogeni, Nicolae Cuşa - Originea macedonenilor aromâni, Nicolae Papahagi-Les Roumains de Turquie (1905), Pericle Papahagi-Basme aromâne și glosar (1905), Th.Capidan-Aromanii Dialectul aroman, Th.Capidan-Limbă si Cultură, Theodor Capidan-MacedoRomânii, Valeriu Papahagi-Cum s-a format conştiinţa latinităţii la aromâni). Toate aceste linkuriau fost înregistrate la secţiunile Bibliografie şi Literatură ale blogului meu.


Contorul saitului indica peste 5600 de vizite,iar în ultimele trei zile saitul a fost vizitat de internauţi din Constanţa, Bucureşti, Chirnogeni /Constanţa, Granada Hills/California, Busto Arsizio/Lombardia, Elgin/Illinois, Annandale/Virginia, Atena

 

Login

Register

*
*
*
*
*

* Field is required